BusinessMagazin

Tag: record

  • Tim Cook: Este cea mai bună lansare a iPhone, peste 9 milioane de telefoane vândute. Un nou record pentru primul weekend de vânzări

     Oferta iniţială de telefoane iPhone 5S a fost epuizată în cele trei zile, se arată într-un comunicat al Apple.

    “Este cea mai bună lansare a iPhone, peste 9 milioane de telefoane vândute, un nou record pentru primul weekend de vânzări”, a spus directorul general Tim Cook.

    Datele sunt mai bune decât anticipau analiştii, care se aşteptau în general la circa 6 milioane de dispozitive comercializate. Modelul precedent, iPhone 5, a realizat vânzări de 5 milioane de unităţi în primele trei zile de prezenţă pe piaţă, dar nu a fost lansat imediat şi pe piaţa chineză.

    Cererea pentru iPhone 5S a depăşit oferta iniţială şi numeroase comenzi online vor fi livrate în săptămânile viitoare, precizează comunicatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple a început vânzarea noilor modele iPhone. Analiştii anticipează vânzări record

     În Munchen, peste 2.000 de oameni au aşteptat startul vânzărilor, în timp ce în Paris, la Luvru, 300 de persoane au stat la coadă pentru deschiderea magazinului Apple. La magazinul din cartierul Ginza din Tokyo s-au strâns aproximativ 800 de persoane înainte de startul programului, inclusiv oameni costumaţi în Batman sau îmbrăcaţi în stilul cofondatorului Apple Steve Jobs. Un magazin din Beijing a atras doar 50 de clienţi, întrucât cumpărătorii trebuie să se programeze online pentru a veni la magazin să-şi ridice smartphone-urile.

    Lansarea din Asia şi Europa va continua pe parcursul zilei de vineri cu startul vânzărilor în Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook a atins un nou record pe bursă, depăşind 45 de dolari pe acţiune

     Facebook a închis miercuri la New York în urcare cu 3,3%, la 45,04 dolari, record de la listarea companiei, în mai 2012, transmite Bloomberg.

    Compania a luat măsuri pentru atragerea de utilizatori şi clienţi pentru serviciile de advertising dezvoltate de companie pe platforme mobile – smartphone-uri şi tablete.

    Facebook a simplificat procesul de cumpărare de spaţiu publicitar. În trimestrul al doilea, veniturile din publicitatea pe dispozitive mobile au reprezentat 41% din afacerile companiei, în urcare de la 30%.

    Reţeaua de socializare avea 1,15 miliarde utilizatori activi la jumătatea anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Gabriel Resources au închis în scădere cu 4,4%, după ce au pierdut luni peste 50%

     Investitorii au tranzacţionat marţi 4,66 milioane de acţiuni Gabriel Resources, de trei ori mai puţine faţă de rulajul record de luni, însă de câteva ori mai multe faţă de o şedinţă obişnuită de tranzacţionare, când volumele sunt de ordinul câtorva sute de mii de titluri.

    Marţi, acţiunile Gabriel au scăzut în timpul şedinţei cu până la 22%, atingând un minim de 53 cenţi.

    Capitalizarea de piaţă a companiei a scăzut astfel la 249,66 milioane dolari canadieni, faţă de 261,19 milioane dolari la finalul zilei de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Culmea picturii: să le faci portrete tuturor locuitorilor din oraşul tău

    Artistul Grahame Hurd-Wood, care locuieşte în orăşelul St. David’s din Ţara Galilor, cel mai mic din Marea Britanie, a început în urmă cu paisprezece ani să picteze portretele membrilor familiei sale şi ale prietenilor, după care s-a gândit că ar fi interesant să le facă portretul tuturor celor 1.800 de locuitori din oraş.

    Iniţiativa sa a fost bine primită de mulţi localnici care au acceptat să-i pozeze, scrie The Telegraph. Pictorul speră ca la sfârşitul proiectului său, denumit “Oraşul portretelor”, să poată să prezinte într-o expoziţie lucrările care-l compun.

    Până acum, Grahame Hurd-Wood a pictat 112 portrete ale concetăţenilor săi şi crede că le poate realiza şi pe celelalte 1.688 într-un deceniu, dacă pictează câte unul la fiecare două zile.

  • Faţa nevăzută a crizei în Irlanda: oameni care îşi iau lumea-n cap

    Ultimele date statistice oficiale, preluate de presa irlandeză, arată că 397.000 de persoane au emigrat în ultimii şapte ani, majoritatea în Marea Britanie, Australia şi Canada, în timp ce 277.400 s-au întors ori s-au mutat în Irlanda.

    Anul acesta, soldul net al migraţiei a fost de minus 33.100 persoane, comparativ cu un sold de plus 104.800 persoane în 2007, ultimul an dinaintea începutului crizei. Din aprilie 2012 până în aprilie 2013, 10 persoane pe oră au plecat definitiv din Irlanda, spre a-şi găsi de lucru.

    Rata şomajului se situează la 13,7%, circa o treime dintre tinerii între 15 şi 24 de ani nu au de lucru, ţara a intrat din nou în recesiune în T1, iar datoria publică este aşteptată să treacă de 120% din PIB la finele anului.

  • Recolta care ne încurcă

    Povestea mea, lipsită de tablou săptămâna aceasta, începe pe blogul lui Bill Gates, care publica la începutul lunii iulie lista cărţilor sale de vacanţă. Pentru interesaţi – bănuiesc că sunt – iată-le: “The World Until Yesterday: What Can We Learn from Traditional Societies?” de Jared Diamond; “The Box: How the Shipping Container Made the World Smaller and the World Economy Bigger”, de Marc Levinson, “However Long the Night: Molly Melching’s Journey to Help Millions of African Women and Girls”, de Aimee Molloy; “How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character” de Paul Tough, “Japan’s Dietary Transition and Its Impacts (Food, Health, and the Environment)”, de Vaclav Smil şi Kazuhiko Kobayashi; “Made in the USA: The Rise and Retreat of American Manufacturing” de Vaclav Smil; “Whistling Vivaldi: How Stereotypes Affect Us and What We Can Do (Issues of Our Time)” de Claude Steele; “Patriot and Assassin” de Robert Cook. În listă veţi remarca apariţia lui Vaclav Smil în lista de autori, de două ori.

    Cei de la publicaţia Quartz s-au întrebat cine este necunoscutul Vaclav Smil, care îl pasionează atâta pe Gates, şi au scris despre el; este un profesor universitar canadian pasionat de o sumedenie de probleme şi tendinţe la nivel global, şi mai ales de relaţia dintre om şi natură. Iar în recenzia pe care Gates o face cărţii lui Smil “Harvesting the Biosphere” am descoperit unul dintre puţinele grafice “uau” pe care le-am văzut în ultima vreme. O sa vi-l povestesc: este vorba despre evoluţia cantităţii de biomasă produsă pe planetă în ultimii 2000 de ani şi a procentului destinat omenirii – lemn, cereale, vegetale pentru creşterea animalelor sau pentru materii prime. În urmă cu 2.000 de ani, biosfera producea 200 de gigatone de masă, şi omenirea, 200 de milioane de suflete, se mulţumea cu 0,2% din cantitate. În anul 1000 productivitatea biosferei scădea la 180 de gigatone, iar recolta omenirii, 300 de milioane de persoane, creştea la 0,5%. În 1900 biosfera producea doar 130 de gigatone de masă, iar omenirea (1,6 miliarde de doameni) recolta

    4 procente. În 2013 producţia biomasei este la jumătate din ce era în urmă cu 2000 de ani, cele 7 miliarde de oameni folosind deja 17% din cele 110 gigatone. Dacă sunteţi o persoană întreagă la minţile capului, numerele astea ar trebui să vă îngrijoreze: este vorba despre ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Trec acum la recolta acestui an, socotită a fi record şi la noi, şi aiurea: FAO estimează că producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul anterior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, în timp ce producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totodată cel mai ridicat nivel din istorie. La noi e la fel, nu insist.

    Dar, dacă trecem de tonul victorios, putem privi graficul alăturat, care arată evoluţia producţiei de cereale pe cap de locuitor şi prognozele pentru următoarea perioadă. Este luat dintr-un studiu al University of California şi vă poate oferi un motiv bun să exclamaţi “uau”. Şi să vă gândiţi din nou la ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Să ne întoarcem la pirandele politicii. Agricultura românească a fost, ani şi ani de zile, o vacă de muls şi un sprijin pentru PIB-ul neaoş. Mă gândesc că strategia naţională pentru agricultură, pe care preşedintele o supune în prezent dezbaterii publice, ar trebui să înceapă cu cifrele de care pomenesc mai sus, ca să aşezăm lucrurile într-un context mai clar, mai puternic. Ca să vedem cât şi cum cântăresc cele peste un milion de hectare de teren rămase pârloagă în fiecare an al ultimului deceniu şi care înseamnă pierderi de peste un miliard de euro pe an în producţie agricolă. Despre cât de necesară ar fi o instituţie de stat care să controleze piaţa şi preţurile, pentru că, în condiţiile unei recolte mondiale bune, cerealele româneşti nu mai valorează aşa mult, iar producătorii sunt lipsiţi de mijloace de a influenţa piaţa, aşa cum este puternicul FranceAgriMer, o entitate de stat care îşi trage rădăcinile din organizaţii de supraveghere şi susţinere a pieţei cerealelor înfiinţate încă din 1936.

    O recoltă mare înseamnă o grămadă de bătaie de cap, maşini pe câmp, transport, oameni, depozitare şi păstrare, negocieri. Aşa că, decât o recoltă mare, mai bine un import sănătos, cu marje triple, nu? Iar din când în când ne săltăm poalele costumelor scumpe, să pară că facem ceva.

     

  • Vechimea medie a maşinilor din SUA a atins un nivel record, de 11 ani şi cinci luni

     Autovehiculele uşoare, categorie care include automobilele şi vehiculele comerciale uşoare, aveau anul trect o vechime medie de 11 ani şi cinci luni, faţă de 11 ani şi două luni în anul anterior şi 10 ani şi 11 luni în 2010, potrivit datelor firmei de cercetare Polk, citate de portalul Automotive News.

    Pe segmentul maşinilor personale, vechimea medie s-a situat, de asemenea, la 11 ani şi cinci luni anul trecut.

    SUA au înregistrat o creştere constantă a vechimii parcului auto începând din 2002, când media la nivel naţional se situa la nouă ani şi zece luni.

    Datele Polk se bazează pe analiza informaţiilor disponibile în ianuarie referitoare la înmatricularea a 247 de milioane de automobile şi vehicule comerciale uşoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nivel RECORD al şomajului în ultimii ani. Câţi şomeri sunt în România

     Potrivit INS, în luna iunie 2013, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,6 la sută, fiind în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi cu 0,5 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna iunie 2012.

    “Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iunie din anul curent este de 736.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (720.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (710.000 persoane). Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 8,3 la sută în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,8 la sută în cazul celor de sex feminin)”, precizează INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În regatul preţului cât mai mic

    DIFERENŢA DE PREŢ A LOVIT ÎN PRIMUL RÂND ÎN VENITURI. Când trebuie să supravieţuieşti înveţi să-ţi conduci afacerea altfel. Trăim într-o lume în care obiceiurile de afaceri s-au schimbat„, spune astăzi Alexandru Dobrescu, şeful filialei locale a companiei aeriene Air France KLM. Potrivit managerului, cauzele reducerii tarifelor sunt multiple: au avut de suferit corporaţiile care şi-au redus cheltuielile cu deplasări – „un element foarte important„ -, competiţia a devenit mai agresivă odată cu dezvoltarea jucătorilor low-cost – „este unul dintre elemente, dar nu principalul factor„.

     Absurdul bagajelor la Wizz Air: dacă plăteşti bagaj de mână mare, nu-l mai poţi lua deloc pe cel mic gratuit

    Privind retrospectiv, Dobrescu se întreabă cum a reuşit să coboare preţurile. „Nu pot să controlez ce se întâmplă din punct de vedere macroeconomic, dar pot să anticipez„. Astfel, managerul s-a focusat pe identificarea fluxurilor de pasageri către destinaţii specifice în anumite perioade de timp ale anului, ceea ce permite o mai bună identificare a obiceiurilor de consum. Apoi, a redimensionat compania pentru a fi mai flexibilă.

     Aeroporturile ruşinii: oraşul din România unde zboară un singur pasager pe zi

    Asta înseamnă o serie de contracte part-time cu angajaţii pentru a controla mai bine costurile. „Eu experimentez deja de ceva vreme lucrul ăsta. E o greşeală să-ţi propui cifre şi să reduci astfel personalul„. Air France KLM are în România 29 de angajaţi, faţă de 40 în 2006.

    INCEPÂND DIN 2010, NE-AM PROPUS SĂ FIM COMPETITIVI PE PIAŢA DIN ROMÂNIA„, mai spune Alexandru Dobrescu. Cele două direcţii pe care am marşat au fost găsirea de servicii care să atragă noi pasageri şi o viteză mai mare de reacţie – „când un competitor pune pe piaţă ceva ce ar putea să-ţi altereze rezultatele îţi schimbi strategia„. Meciul preţurilor este prima măsură în astfel de cazuri. Atenţia Air France KLM înspre mişcările concurenţei a crescut – „reprezintă un element important în strategia pe care o gândesc„.

    După Dobrescu, în momentul rezervării unei călătorii pe un zbor lung-curier tariful nu este singurul care contează, ci un cumul între numărul de conexiuni, tipul aeronavei şi intervalul de timp dintre zboruri – „nu mă arunc să cobor un preţ dacă văd că acela care vine cu oferta nu are şanse de câştig„. În momentul de faţă, Air France KLM transportă în sau din România cei mai mulţi pasageri către Paris, Asia-China şi Canada în comparaţie cu rivalii de la Lufthansa, British Airways sau Turkish Airlines. Este un element important pentru rezultatele pe care Dobrescu le trimite la headquarterul AFKLM, deoarece zborurile lung-curier sunt principala miză a prezenţei operatorilor aerieni peste tot în lume. 

    PONDEREA PASAGERILOR DE TRANZIT PRIN HUBURILE COMPANIEI A RĂMAS LA NIVEL CONSTANT ÎN ULTIMII ANI, DE 60% PRIN PARIS ŞI 80% PRIN AMSTERDAM. Dobrescu face trimitere şi la condiţiile din aeroporturile principale din Franţa şi Olanda ca urmare a investiţiilor făcute în ultimii ani, mai ales în Charles de Gaulle din Paris. Apoi, aeroportul Schiphol din Amsterdam a fost votat, la concursul World Airport Awards, cel mai bun aeroport al Europei în 2013, marcând astfel al doilea an consecutiv în care Schiphol primeşte acest premiu.