BusinessMagazin

Tag: nevoie

  • Afacerea care salvează planeta de obezitate

    O mamă din Statele Unite a găsit soluţia ideală pentru a-şi ţine copiii departe de băuturile carbogazoase.

    Rose Cameron nu ştia cum ar putea convinge pe cei mici să bea mai multă apă, aşa că a început să le servească în nişte ambalaje atractive, relatează psfk.com. Femeia a înţeles că era nevoie ca apa să pară “cool”, şi astfel marca WAT-AAH! s-a născut.

    Avându-i pe cei doi copii ai săi drept consultanţi, ea a creat un sticle colorate şi atrăgătoare pentru copii, devenind un jucător important pe piaţa de profil. Experienţa lui Rose Cameron a fost extrem de importantă: ea lucrase anterior într-o companie de marketing, având astfel cunoştiinţele necesare lansării unui astfel de produs.

    “Ca să fiu cinstită, cred că tinerii ar consuma mai degrabă apă decât sucuri dacă ambalajul ar fi mereu atractiv”, a declarat Rose Cameron.

    Atât numele cât şi logo-ul au fost inspirate de cei doi copii, inclusiv culorile şi fontul folosit. Cameron a început să vândă produsele în 2008, iar acum ele sunt disponibile în majoritatea supermarketurilor din Statele Unite. Scopul femeii de afaceri, după cum a declarat, este să îi ţină pe cei mici sănătoşi şi să combată obezitatea, cauzată de multe ori de consumul în exces al băuturilor răcoritoare.

  • Constantin: Ploile din aceste zile vor compensa deficitul de umiditate din sol

     “Deficitul de umiditate din sol va fi compensat prin ploile din aceste două zile. Important este să avem precipitaţii şi în perioada următoare, mai ales spre sfârşitul acestei luni şi pe parcursul lunii mai”, a spus ministrul.

    El a afirmat că starea de vegetaţie a actuală a culturilor înfiinţate în toamna anului trecut este “bună şi foarte bună” în majoritatea zonelor agricole din România, dar că există încă un deficit de umiditate în sol.

    Ministrul a mai spus că temperaturile scăzute din ianuarie şi februarie nu au afectat semnificativ mugurii de rod ai soiurilor de viţă-de-vie şi ai pomilor.

    “Temperaturile ridicate din luna martie au provocat o evoluţie mai rapidă la viţa-de-vie şi pomii fructiferi”, a adăugat Constantin.

    Acesta declarase săptămâna trecută, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture că, în general, culturile agricole arată bine, dar au nevoie de precipitaţii în următoarea perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Draghi: BCE nu exclude o nouă reducere a dobânzii cheie, dacă va fi nevoie

     “Nu excludem o nouă relaxare a politicii monetare, o reducere a dobânzii”, a spus Draghi după şedinţa consiliului guvernatorilor la care s-a decis menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 0,25%, în pofida inflaţiei care s-a îndepărtat periculos de obiectivul de 2% al instituţiei.

    În luna martie, preţurile din zona euro au crescut cu 0,5%, după un avans de 0,7% în februarie.

    Draghi a reiterat însă că nu crede în pericolul deflaţiei, sinonimă cu o scădere generalizată a preţurilor şi declin economic.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1% în zona euro, urmată de 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    “Acest fapt nu înseamnă să rămânem indiferenţi”, a spus Draghi, subliniind că BCE urmăreşte cu atenţie evoluţia preţurilor şi este gata să se folosească, în afară de dobânzi, de instrumente neconvenţionale pentru menţinherea stabilităţii preţurilor, inclsiv suplimentarea lichidităţilor prin achiziţii de active.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schaeuble: Germania este gata să ajute Grecia dacă mai are nevoie de bani

     Ţările din zona euro şi FMI au împrumutat Greciei 240 de miliarde de euro începând din 2010, pentru a ajuta statul elen să evite intrarea în colaps financiar.

    Guvernul de la Atena nu s-a mai putut împrumuta de pe piaţa financiară începând din 2010, după ce îndatorarea foarte ridicată a ţării a împins dobânzile la niveluri nesustenabile.

    Grecia nu intenţionează să ceară noi împrumuturi de la zona euro şi speră să revină pe pieţele finanicare internaţionale în acest an, în timp ce statele din zona euro, mai precaute, avertizează că succesul acestui plan depinde de implementarea reformelor din programul convenit cu FMI şi zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: BERD poate împrumuta autorităţile locale pentru confinanţarea proiectelor UE în locul băncilor

     “Am avut o discuţie cu BERD şi Ministerul de Finanţe şi există posibilitatea de a încheia un acord prin care, cel puţin autorităţile locale, din beneficiarii publici, să poată să primească de la BERD împrumutul pentru partea de confinanţare”, a spus Ponta, la o conferinţă pe tema fondurilor europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andreea Răducan, la BM Storytellers: “Sportul în România are nevoie în primul rând de investiţii. Antrenori, profesori copii – toată lumea trebuie motivată, banii trebuie investiţi şi în sport cu cap”

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Ponta, despre comunicatul CC: Eu prezint în Parlament un program de acţiuni, nu de guvernare

    “Aşa şi este. Eu tot încerc, de cinci zile spun că nu venim cu un nou program de guvernare, ci e vorba de un program, aşa e prevăzut, un program de acţiuni. Evident că venim mâine, la ora 14.00, dar nu era un program de guvernare în sensul în care se gândeau doamna Udrea şi cu domnul Blaga”, a spus Ponta.

    El a spus că a încercat să le explice şi Elenei Udrea şi lui Vasile Blaga acest lucru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile din Grecia au nevoie de capital suplimentar de 6,4 miliarde de euro

     National Bank of Greece, cea mai mare bancă grecească, are nevoie de 2,18 miliarde euro, potrivit raportului Băncii Greciei.

    Piraeus Bank, al doilea mare creditor din ţară, trebuie să atragă capital de 425 milioane euro.

    Eurobank Ergasias, a treia bancă elenă, necesită o recapitalizare de 2,95 miliarde euro, iar Alpha Bank are nevoie de 262 milioane euro.

    În total, cele mai mari patru bănci din Grecia ar trebui să atragă capital suplimentar de 5,82 miliarde euro.

    Cele patru instituţii de credit sunt prezente şi pe piaţa românească. Eurobank Ergasias controlează Bancpost, în timp ce National Bank of Greece deţine Banca Românească. Piraeus şi Alpha sunt prezente prin subsidiare care preiau numele grupurilor din care fac parte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Cu Băsescu am încheiat doar un armistiţiu. E nevoie de stabilitate în contextul Ucrainei

     El a spus miniştrilor, în şedinţa de guvern, că armistiţiul dintre Guvern şi preşedinte a fost impus de realitatea regională şi de faptul că partenerii europeni şi transatlantici au nevoie de o Românie stabilă, democratică şi serioasă, dar a precizat că nu este şi nici nu va fi “pace” până în decembrie.

    “Am văzut un val de optimism că e pace între Guvern şi preşedinte. Eu nu-mi fac asemenea iluzii şi n-aş vrea să iluzionez pe nimeni. Nu e deloc pace şi nici nu cred că va fi pace până în decembrie, când vom avea un preşedinte care va înţelege să fie preşedinte-arbitru şi nu preşedinte-jucător. Aseară, a fost doar un armistiţiu impus de două lucruri: de votul Parlamentului de marţi – şi mulţumesc încă o dată tuturor parlamentarilor de la toate grupurile politice care ne-au sprijinit – şi de realitatea regională şi europeană”, le-a spus Ponta noilor miniştri, reuniţi în a doua şedinţă de Guvern de la învestire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro