BusinessMagazin

Tag: mediu

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

  • Elevul din România considerat noul Einstein. Cele mai importante universităţi din America s-au luptat pentru a-l avea elev

    Un elev din Costanţa a uimit mediul academic din Statele Unite. Universităţi de prestigiu precum Harvard şi Columbia s-au luptat ca să-l aibă student şi i-au oferit burse de 70.000 de dolari pe an. Elevul român a ales în cele din urmă Universitatea Columbia unde va studia din toamnă ştiinţele pământului, informează observator.news

    Costin Dobrin se poate lăuda cu o reuşită la care mulţi tineri de vârsta lui nici măcar nu visează. Cele mai prestigioase universităţi din lume s-au întrecut să-l aibă student din această toamnă.

    „M-am simţit bine văzându-le interesul şi cuvintele frumoase pe care le-au folosit în răspunsurile lor. Am primit oferte foarte bune atât de la Columbia cât şi de la Harvard”, a spus elevul la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân.

    La ambele universităţi, Costin a fost acceptat cu bursă: 70.000 de dolari pe an. În plus, la Universitatea Columbia, elevul din Constanţa a primit o distincţie excepţională, care îi aduce în plus 10.000 de dolari.

    „Am aflat că am fost numit Science Research Fellow. Aceasta este o titulatură pe care o primesc în fiecare an numai 10 studenţi, cei mai buni pe ştiinţă, cel mai important fiind că universitatea îmi va finanţa cercetarea pe timp de vară”, a spus Costin Dobrin.

    Costin a aplicat la cinci universităţi din străinătate, dar a ales Columbia.

    „Am văzut acolo facilităţiile, laboratoarele şi tot ceea ce înseamnă cercetare şi viaţa în campusul de la Columbia. Pot să spun că este exact ceea ce mi-am dorit”, a adăugat elevul.

    Costin George Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, a cucerit anul trecut medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie. 

     

  • Salariul mediu net a crescut în iunie la 2078 lei

    Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie la 2078 lei, cu 15 lei (0,7%) faţă de mai, cele mai mari salarii fiind înregistrate în sectorul de tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), unde media a fost la 5.295 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante.

    Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2874 lei, cu un plus de 0,7%, iar raportat la inflaţie creşterea a fost de 0,9%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Salariul mediu a crescut în majoritatea activităţilor ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în zona fabricării băuturilor (14,5%), în activităţi de editare, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (între 10,0% şi 12,5%), precum şi în telecomunicaţii, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (între 6% şi 8%).

  • Românii care îşi construiesc sau renovează casa primesc 40.000 de lei! Care este singura condiţie obligatorie

    Românii care îşi construiesc sau renovează locuinţele cu materiale ecologice ar putea primi până la 40.000 de lei, potrivit programelor Casa Verde Clasic şi Casa Verde Plus lansate marţi în dezbatere publică de Ministerul Mediului, informează Mediafax.

    Prima componentă a programului lansat în dezbatere publică, Casa Verde Clasic, prevede ca Ministerul Mediului să acorde finanţare pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energii regenerabile.

        ,,Prin acest program, românii pot face trecerea sau completarea sistemelor de încălzire pe care le au acasă cu cele care utilizează energie regenerabilă, respectiv panouri solare sau pompe de căldură. Pentru panouri solare, populaţia primeşte o finanţare de 6.000 de lei, este suficientă pentru achiziţia unui sistem care să asigure apa caldă menajeră într-o casă standard.

        Am alocat pentru populaţie 50% din bugetul total al programului, (…) care însumează 138 de milioane de lei. Acestă sumă va fi distribuită unitar, în toate judeţele ţării, iar populaţia va depune şi va semna contractul de finanţare la Agenţia de Protecţie a Mediului din judeţul respectiv”, a declarat ministrul Mediului, Cristiana Paşca-Palmer.

    Pentru cei care îşi vor monta pompe de căldură, Ministerul Mediului propune decontare până la 8.000 de lei, ceea ce poate reprezenta aproximativ 70-80% din costul de cumpărare şi instalare, susţin reprezentanţii Ministerului Mediului.
    Programul prevede finanţare şi pentru administraţiile locale

    Programul prevede finanţare şi pentru administraţiile locale care vor investi în panouri fotovoltaice, turbine eoliene, pompe de căldură, sau sisteme care utilizează biogazul pentru a produce energie electrică. Astfel, localităţile cu peste 100.000 de locuitori ar putea accesa până la patru milioane de lei, cele care au între 50.000 şi 100.000 locuitori pot beneficia de o finanţare maximă de trei milioane de lei, aşezările cu o populaţie cuprinsă între 20.000 şi 50.000 de persoane pot primi cel mult două milioane de lei, iar localităţile care numără între 2.000 şi 20.000 de oameni ar putea beneficia de cel mult un milion de lei. Şi administraţiile locale ale comunelor sau satelor, care au mai puţin de 3.000 de persoane, vor putea accesa până la 500.000 de lei, pentru a monta panouri fotovoltaice sau pompe de căldură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile din mediul privat au crescut cu 10% în primul semestru. Ce industrii au acordat cele mai mari creşteri

    Primul semestru din acest an a adus o creştere a salariilor, dar şi a bonusurilor oferite angajaţilor din mediul privat, potrivit Smartree Workforce Index. Astfel, prima jumătate de an a adus un avans de cca. 10% al salariilor, comparativ cu primul semestru al anului trecut, iar bonusurile oferite au fost mai mari cu peste 16%.

    „În primele şase luni din 2016, companiile din mediul privat au fost mai darnice cu angajaţii, acest lucru fiind determinat de mai mulţi factori. Evoluţia pozitivă a economiei, dezvoltarea companiilor din mai multe sectoare şi creşterea salariului minim pe economie au avut un impact important”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Potrivit analizei, salariile au avut astfel un avans mediu de 10% în primul semestru, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. Astfel, încă din trimestrul întâi s-a înregistrat o creştere de 8,89%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce în trimestrul al doilea creşterea a fost de 10,93%, faţă de perioada similară din anul anterior.

    „Acest avans a fost determinat şi de strategia companiilor privind retenţia angajaţilor. Pe o piaţă a muncii efervescentă, mai ales pe segmente precum IT, medical, automotive sau alte industrii unde există un deficit de specialişti, angajatorii au fost nevoiţi să ofere salarii şi beneficii mai mari pentru a păstra sau a atrage noi angajaţi”, a mai spus Adrian Stanciu.

    Bonusuri mai mari pentru angajaţii români

    În ceea ce priveşte bonusurile oferite de către companii în primul semestru din 2016, acestea au avut valori mai mari cu cca. 16%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. De asemenea, în primul trimestru din acest an s-a înregistrat o creştere de 13,30%, iar în al doilea trimestru de 18,96%, faţă de perioadele similare din 2015. În medie, bonusurile oferite în primele şase luni din acest an au avut o valoare de cca. 146 lei brut/ angajat/ lună, conform statisticilor Smartree.

    În plus, beneficiile extrasalariale au fost, şi ele, tot mai des întâlnite în rândul companiilor în primele şase luni din an, atât cele lunare (tichete de masă, abonamente medicale la clinici private, decontarea cheltuielilor de transport, abonamente la săli de sport, săli de relaxare, cât şi cele ocazionale/punctuale (tichete cadou, prime cu diverse ocazii, cadouri pentru copii în zile speciale etc.).

    Potrivit Smartree Workforce Index, primul semestru din 2016 a adus şi o creştere de cca. 19% a numărului de zile de concediu de odihnă luate de către angajaţi, în timp ce numărul de zile de concediu medicale au fost mai mari cu peste 17%.

    Industriile fruntaşe la creşterile salariale

    Industriile care au raportat cele mai mari creşteri salariale versus 2015, în primul semestru, au fost cele în care se oferă salariul minim pe economie, spre exemplu Retail & Logistică, dar şi firmele din industriile cu marje mari de profit, precum cele din domeniul IT, care au o politică de salarizare foarte bine pusă la punct, definită prin creşteri salariale anuale.

    Pe de altă parte însă, industrii precum cea petrolieră şi cea bancară au avut de suferit în această privinţă, lucru determinat de scăderea preţului la barilul de petrol, în primul caz, şi de modificările legislative, în cel de-al doilea caz.

    Analiza Smartree arată, de asemenea, şi cum a evoluat numărul de angajaţi din sectorul privat în prima parte din acest an. Astfel, companiile par că îşi menţin în general numărul de angajaţi. Ţinând cont de acest aspect, numărul angajaţilor a rămas constant în primul semestru din acest an, având un avans de sub 2%. Raportat la trimestre, primele trei luni din acest an au adus o scăderea uşoară a numărului de angajaţi, de cca. 1,16% versus anul anterior, pentru ca al doilea trimestru din 2016 să aducă o creştere de 4,85%, comparativ cu perioada similară din 2015.

  • Cât câştigă o casieră la Carrefour

    Salariul mediu per angajat a fost calculat primar, jurnalistic, fără a se lua în calcul funcţiile fiecărui salariat. Astfel, salariile pot diferi de la minimul pe economie la un lucrător comercial la început de drum la câteva zeci de mii de euro pe lună pentru un manager de top.

    Totuşi, în cadrul companiilor din retail, circa 95% dintre angajaţi sunt angajaţi în magazine, cei mai mulţi în poziţii de casier şi lucrător comercial. Aceste joburi sunt printre cele mai slab plătite din economie, pentru începători de cele mai multe ori salariul fiind cel minim pe economie.

    Cât câştigă o casieră la Carrefour

  • Veşti bune pentru şoferii care vor să îşi cumpere o maşină nouă. Ce se întâmplă cu programul RABLA

    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunţat pe 8 iulie că toate cele 13.000 de tichete electronice au fost rezervate de cetăţeni, în condiţiile în care programul a început din data de 14 iunie – adică cu mai puţin de o lună în urmă, potrivit unui anunţ al Ministerului Mediului.
    Iată dispoziţia preşedintelui AFM, Nr. 377 din 15.07.2016 privind modificarea dispoziţiei Nr. 303/13.06.2016 în cadrul programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional.
     
    Noile tichete vor putea fi achiziţionate din data de 18.07.2016. Tot luni, între orele 9:00 şi 10:00, aplicaţia informatică pentru verificarea PSIPAN şi PVE nu va fi accesibilă din motive tehnice. Aplicaţia îşi va relua funcţionarea la ora 10:00 şi va evidenţia suma disponibilă, rezultată în urma modificărilor şi suplimentării sumei alocate persoanelor fizice în PSIPAN.
     

     

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.

     

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.