BusinessMagazin

Tag: lux

  • Lux în România, ediţia decembrie – Valentino, Escada, Burberry şi Versace by H&M

    Cu ajutorul filmelor cu Audrey Hepburn, a revistelor despre şi de modă şi, de ce nu, a plimbărilor pe Champs-Elisees, Via della Spiga sau Fifth Avenue a fost construită definiţia modernă a luxului. Ea se potriveşte, în aproape toate cazurile, cu cea din DEX: “fast, eleganţă, somptuozitate, splendoare”. Luxul în România are mai multe definiţii în funcţie de perioada în care îl studiem. Înainte de anii ’90 luxul era asociat cu blănurile cumpărate din magazinele de pe Calea Victoriei sau aduse “în secret din străinătate”. Astăzi când vorbim de lux vorbim despre Louis Vuitton, Gucci sau Burberry.

    Deşi numărul persoanelor care călătoresc în străinătate a crescut considerabil, deşi de reviste de modă nu ducem lipsă (singurul mare absent este Vogue) şi deşi suntem mai “fashion” chiar decât italienii, potrivit Stefanel, marile branduri de lux nu s-au înghesuit în România până de curând. Şi acum, cele mai multe intrări sunt în franciză. Singura intrare directă este cea a Louis Vuitton, care a deschis în 2008 magazinul din cadrul hotelului de cinci stele Marriott. Tot aici vor veni şi Valentino, în decembrie, şi Escada în viitorul apropiat. Astfel, se va crea al doilea pol al luxului în România, primul fiind pe Calea Victoriei, acolo unde s-au plasat Gucci, Emporio Armani, Max Mara şi urmează să vină, tot în decembrie, Burberry.

    Toate acestea de mai sus, atât cele deja prezente, cât şi cele care urmează să vină, sunt aduse în sistem de franciză. Acest lucru poate fi explicabil în condiţiile în care marile case de modă nu doresc să îşi asume riscuri majore pe a doua cea mai săracă piaţă din Uniunea Europeană.

    “Sărăcia” României nu se vede însă atunci când vorbim de lux. Afacerile gigantului francez Louis Vuitton în România s-au apropiat de 100 de milioane de lei anul trecut, fiind în creştere cu 26% comparativ cu 2009. Francezii deţin în România atât un magazin, cât şi două unităţi de producţie în judeţul Sibiu.

    Compania Louis Vuitton România SRL, care operează magazinul Louis Vuitton, a vândut genţi, încălţăminte şi accesorii de 19,8 mil. lei (4,7 mil. euro) anul trecut, faţă de 18,4 mil. lei în 2009, primul an de prezenţă integrală la nivel local, potrivit datelor raportate Registrului Comerţului. Magazinul de 130 de metri pătraţi, deschis la parterul hotelului Marriott, a obţinut de asemenea un profit de 3,3 mil. lei (0,8 mil. euro) în 2010, dublu faţă de anul anterior.

    Grupul francez are la nivel local afaceri şi în producţia de componente pentru genţi, pe care ulterior le asamblează la Paris. Cele două fabrici, deţinute la Cisnădie şi Avrig, au avut anul trecut o cifră de afaceri de 76 mil. lei (18,1 mil. euro), în creştere cu circa 30% faţă de 2009. De asemenea, profitul acestora aproape s-a triplat la 4,8 mil. lei (1,14 mil. euro). Decizia Louis Vuitton de a produce în România poate fi explicată în principal prin faptul că forţa de muncă este ieftină. Cine produce nu este însă şi cel care cumpără. Richard Matalon, şeful L’Oreal România, care deţine şi o divizie de produse cosmetice de lux, spune că acest segment a crescut cu circa 20% în ultimul an. Segmentul mass market a pierdut teren. “Este evident că persoanele cu venituri mari sunt mai puţin afectate de criza economică.” Tot el adaugă însă că acest segment este unul de nişă în România, în cazul cosmeticelor şi parfumurilor, spre exemplu, reprezentând maximum 10% din totalul pieţei de cosmetice şi parfumuri, în condiţiile în care pe pieţele mature el ajunge şi la 20%.

  • Cadouri de nerefuzat pentru sărbătorile de iarnă din acest an – GALERIE FOTO

    “După mai bine de patru ani în care consumatorii cu venituri mari şi-au reprioritizat şi realiniat cheltuielile cu noile standarde şi valori în viaţă, acum cei mai mulţi sunt mulţumiţi de situaţia în care au ajuns şi de abilitatea de a menţine – şi chiar creşte – starea de fericire a membrilor familiei”, declară Jim Taylor, vice-preşedinte al Harrison Group, firmă de cercetare şi marketing.

    Pentru cei care nu au niciun fel de oprelişte la bugetul dedicat cadourilor de Crăciun, sunt o mulţime de lucruri la modă – de la mănuşi de leopard şi până la pijamale excentrice.

  • Noua poruncă pentru companiile aeriene: răsfăţaţi-vă pasagerii!

    Până de curând, pasagerii care plăteau biletul de clasa întâi aveau ceva mai mult loc să-şi întindă picioarele şi mâncare mai bună. Între timp, pretenţiile pasagerilor în privinţa confortului oferit au crescut, mai ales după apariţia unor avioane care permit parcurgerea unor distanţe mai mari fără escală. A crescut totodată şi numărul de clienţi care călătoresc la clasa întâi pe rute internaţionale, odată cu creşterea economiei unora dintre ţările asiatice, astfel că şi companiile aeriene a trebuit să-şi adapteze oferta.

    Dacă în anii ’90 British Airways introdusese scaunele care se puteau întinde la orizontală pentru ca pasagerii să doarmă liniştiţi, Emirates Airlines a plusat, introducând adevărate apartamente pentru pasageri la bordul navelor sale în 2003, iar în 2008 a instalat şi duşuri pentru acei călători care la destinaţie doresc să nu mai piardă vremea la hotel şi să se ocupe direct de afacerile pentru care au venit în locul respectiv.

    Air France nu s-a lăsat nici ea mai prejos, oferind clienţilor de la clasa întâi o sală dedicată de aşteptare la Paris, dotată cu spa şi un restaurant unde le găteşte celebrul maestru bucătar Alain Ducasse. Tot în această sală le sunt verificate paşapoartele, după care sunt duşi la avion cu limuzina. Lufthansa a redus numărul de scaune la clasa întâi, la cererea clienţilor care doreau mai multă intimitate, şi a instalat un sistem special de control al umidităţii, care ar trebui să-i ajute pe aceştia să suporte mai uşor oboseala dată de schimbarea fusului orar.

    Pe Cathay Pacific, clientul este tratat cu şampanie şi caviar şi primeşte o pijama de firmă ca să poată dormi pe scaunul devenit pat, aranjat cu grijă de către o însoţitoare de zbor.

  • Ultima modă: ceasuri elveţiene vintage

    Casa orologeră înfiinţată în anul 1920 era specializată în ceasuri mecanice tradiţionale şi a dat faliment după ce mecanismele quartz s-au impus pe piaţă.

    Noile ceasuri ce poartă sigla Mougin & Piquard au la bază schiţele din arhiva casei orologere, precum şi vechi modele din colecţia J.Crew, inspirate din ceasurile din anii ’20 pentru piloţi, sunt dotate cu mecanism quartz şi produse la Bienne, în Elveţia. Modelele din colecţia Grande Seconde, disponibile pe site-ul J.Crew, costă 425 de dolari.

  • Haina ideală: combinaţie între lux şi pret-a-porter

    Încep să se caute articolele vestimentare deosebite, realizate de creatori mai mult sau mai puţin cunoscuţi, dar care împrumută principii specifice croitoriei de lux, afirmă The Wall Street Journal. Hainele astfel produse se încadrează în curentul “demi-couture” şi costă câteva mii de dolari sau chiar mai mult.

    Un exemplu îl constituie rochia Jewel Tree (copacul cu pietre preţioase) cu cristale şi trandafiri aplicaţi, a tinerei creatoare londoneze Mary Katrantzou. Rochia costă 14.200 de dolari şi la fiecare exemplar au lucrat angajaţii din patru ateliere. Cei ce realizează şi colecţii vestimentare de-a gata, ca Jason Wu, Rodarte, Balenciaga, Stella McCartney ori Chanel, constată că au cerere din ce în ce mai mare pentru cele mai scumpe şi mai complexe articole.

    Un motiv pentru cererea de asemenea haine îl reprezintă faptul că tot mai puţină lume care îşi permite să plătească preţul cerut pentru articole haute couture are timp să meargă la Paris să vadă paradele de modă, iar apoi să meargă la atelier pentru câteva probe, astfel încât caută ceva scump şi deosebit, dar disponibil repede.

    Modelele de vârf de la Mary Katrantzou sau Stella McCartney se pot comanda pe site-ul Net-a-porter.com. Nici Azzedine Alaia nu s-a lăsat mai prejos, creatorul prezentând o colecţie de articole de îmbrăcăminte de-a gata pentru sezonul de toamnă, pe care le-a denumit “semi-couture”.

    Alte voci din domeniu consideră că această tendinţă se datorează şi faptului că există o clientelă dispusă să plătească mai mult, cu condiţia să primească ceva care nu este accesibil oricui. Chiar dacă hainele dorite sunt procurate de la un magazin şi nu de la casa de modă, preţul mare plătit reduce posibilitatea de a da peste cineva care poartă aceeaşi rochie la un eveniment.

  • Unde găsim marfă de lux la second-hand

    Colecţiile semnate de nume importante nu sunt în sine ceva ieşit din comun, existând unele permanente pentru diverse reţele de magazine. Cele care atrag însă atenţia publicului şi sunt intens discutate şi promovate online prin intermediul reţelelor sociale online sunt colecţiile unicat: prima de acest fel care a devenit un adevărat eveniment a fost aceea realizată de Karl Lagerfeld pentru H&M în 2004, scrie The New York Times.

    Atunci când într-o reţea de magazine apare o asemenea colecţie, lumea se înghesuie să cumpere articolele care o compun, iar unii fac achiziţia cu scopul de a revinde ulterior, dar nu mai ieftin, ci la preţuri mai mari. Întreprinzătorii de acest fel optează, de regulă, pentru comercializarea online prin eBay sau prin Craiglist.

    Preţurile pot fi cu 100 sau 200 de dolari mai mari decât cele la care s-au putut cumpăra produsele din magazin, în cazul unor vânzători, în timp ce alţii reuşesc să vândă cu un adaos de 25 până la 400 la sută din preţul iniţial. O geantă Mulberry, spre exemplu, creată pentru lanţul Target s-a vândut cu 219 dolari, faţă de 49 de dolari cât costase iniţial, în timp ce o bicicletă Missoni realizată pentru aceeaşi reţea de magazine s-a vândut pentru aproape 1.300 de dolari, faţă de 399,99 iniţial.

    Clienţi foarte buni pentru asemenea produse sunt, după explică vânzătorii, sunt cei din Europa sau Asia unde nu există reţelele de magazine pentru care s-au creat respectivele articole, dar chiar şi americani, îndemnaţi la achiziţie de toate cunoştinţele lor pe Twitter sau Facebook care susţin că un articol sau altul merită neapărat să fie cumpărat.

  • Cele mai luxoase hoteluri din Europa (GALERIE FOTO)

    Din 2008 încoace, hotelierii din Europa încearcă să crească cu orice preţ numărul oaspeţilor. Surprinzător, cel mai bine se descurcă proprietarii hotelurilor de lux, în special datorită turiştilor din regiunea BRIC, adică Brazilia, Rusia, India şi China, potrivit CNBC.

    Care sunt cele mai luxoase hoteluri din Europa şi cum arată camerele în care îşi petrec aceşti turişti nopţile atunci când vin aici?

  • Luxul în miniatură. Copiii cu părinţi înstăriţi, o piaţă câştigătoare

    Gabriela Alexandrescu a deschis în apropierea Pieţei Dorobanţi din Capitală un magazin cu haine pentru copii, Pink & Blue, în care a investit 80.000 de euro din fonduri proprii şi, după cum spune chiar ea, mult efort. Este angajată şi dacă n-ar fi fost în concediu de maternitate, n-ar fi avut timp pentru a pune pe picioare această afacere, deşi o bătea gândul de vreo doi ani să-şi încerce norocul în antreprenoriat. A fost nevoie, de pildă, să meargă în Italia pentru negocierile cu furnizorul şi pentru a alege produsele, un demers mai dificil decât pare, “pentru că trebuie să alegi dintr-o paletă foarte largă astfel încât să compui o sortimentaţie completă pentru mai multe vârste”. De ce a ales tocmai acest domeniu? “Din pasiune şi pentru că am văzut că lipsesc de pe piaţă hăinuţe de copii deosebite”, spune Alexandrescu, care are doi copii şi, adaugă ea, se baza pe călătoriile în străinătate pentru a cumpăra lucruri speciale.

    Cei circa 100 mp ai magazinului sunt împărţiţi în două zone distincte, una pentru fetiţe şi alta pentru băieţi, iar produsele aşezate pe rafturi şi umeraşe au preţuri cuprinse între câteva zeci de lei şi 1.700 de lei. Cu 24 de lei poate fi cumpărată o bavetă mini, din colecţia Paco, cele mai scumpe lucruri fiind cele din colecţia pentru botez sub brandul Marcella Home. “Este o colecţie românească, iar hăinuţele sunt realizate manual, cu o broderie inspirată din stema Transilvaniei”, explică Gabriela Alexandrescu. În magazin se vând haine şi încălţăminte pentru copii de până la 12 ani (“de regulă doar până la această vârstă decizia de achiziţie aparţine părinţilor”) produse de grupul italian Mafrat, din colecţii precum Laura Biagiotti, Gianfranco Ferre, Ferrari, Gas sau Beverly Hills Polo Club.

    Decizia de investiţie, spune Alexandrescu, nu s-a bazat pe un studiu de piaţă, ci pe fler. Promisiunea reuşitei ţine însă mai degrabă de nişa îngustă pe care a ales-o: produse super premium şi de lux pentru copii. Pentru că segmentul luxului se comportă, în această perioadă, complet atipic faţă de restul “plutonului”. Altminteri, alţi retaileri de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii nu trăiesc vremuri prea roz. “Multe magazine s-au închis, dar noi am încercat să păstrăm toate spaţiile”, afirmă Alexandre Eram, proprietarul reţelei Z, care spune că perioada actuală este foarte instabilă.

    Mai mult, vânzările din septembrie şi prima jumătate din octombrie au fost afectate de faptul că perioada a fost mult mai caldă decât în alţi ani. Or, mărfurile de pe rafturi sunt adaptate deja sezonului rece. Pe de altă parte, vânzările din luna august au fost cu 20% mai mari decât în perioada similară a anului trecut, stimulate de reducerile masive de închidere a sezonului. “Preţurile au o influenţă foarte mare în decizia de cumpărare, iar oamenii caută lucruri accesibile”, argumentează Eram. Gama de preţuri din magazinele Z variază de la 9 la 200 de lei. În opinia lui, o investiţie în această perioadă are două aspecte.

    Pe de o parte, momentul este potrivit pentru că spaţiile se găsesc mult mai uşor, iar chiriile sunt mai bune decât în urmă cu câţiva ani. Pe de altă parte însă, puterea de cumpărare este mai scăzută şi o investiţie făcută doar în perspectiva câştigurilor viitoare este riscantă. Bugetul pentru deschiderea unui nou magazin Z se plasează între 100.000 şi 150.000 de euro, dar Eram a preferat să fie precaut în ultima perioadă şi de circa un an şi jumătate n-a mai deschis niciun spaţiu.

    În privinţa produselor de lux adresate copiilor, proprietarul reţelei Z consideră că pătura de clienţi este foarte redusă, lucru care constituie o piedică pentru rularea mărfurilor. “Poţi constata că se vinde un tricou şi alte patru rămân pe stoc”, explică el. Deşi, mărturiseşte el, este un optimist din fire, despre viitor nu poate spune prea multe lucruri bune. “Cu siguranţă că în 2012 nu va fi bine, dar ce urmează să se întâmple nu ştiu, suntem cu toţii orbi”, spune Eram.Gabriela Alexandrescu este însă optimistă – plănuieşte să mai deschidă un Pink & Blue într-un mall. În plus, mizează pe sistemul voucherelor-cadou şi livrările la domiciliu. “Clienţii care ne-au vizitat şi cunosc produsele pot face comenzi prin telefon, livrarea la domiciliu fiind gratuită”, spune ea.

    Părinţii cheltuiesc aproape o treime din venituri pentru copii, indiferent de educaţie, poziţia socială sau regiunea geografică a ţării, arată un studiu realizat anterior de compania de cercetare de piaţă 360insights. Chiar dacă scăderea puterii de cumpărare a modificat comportamentul de consum pentru cele mai multe pieţe, în cazul produselor şi serviciilor destinate copiilor gradul de fidelizare este, în continuare, ridicat. Aşa se face că pentru cei circa 4 milioane de copii cu vârsta de până în 18 ani, vânzările de bunuri şi servicii depăşesc anual circa 3 miliarde de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin. Suma cuprinde toate cheltuielile cu creşterea, îngrijirea şi educaţia unui copil. Pentru toate categoriile de vârstă, după costurile dedicate alimentaţiei, în top se plasează cheltuielile cu îmbrăcămintea şi încălţămintea – o piaţă care se ridică, potrivit unor estimări ale companiilor, la o valoare anuală de peste 1 miliard de euro.

  • Vreau o haină pe măsura mea

    Cum numărul magazinelor independente de modă de lux din SUA se află în scădere, cele care vor să rămână pe piaţă trebuie să-şi câştige şi să-şi păstreze clienţii prin metode accesibile numai lor, scrie The Wall Street Journal.

    O metodă foarte bună o reprezintă serviciile personalizate, cum ar fi mici reparaţii pentru hainele de la magazin sau comandatul unui articol vestimentar de la concurenţă, în caz că măsura sau culoarea dorită de client nu este disponibilă. Faptul că nu fac parte dintr-o reţea le permite micilor magazine independente să-şi îmbie clienţii cu oferte pe care marile reţele nu le pot face, pentru că nu au cum să-şi cunoască fiecare client în parte. Patroana unui boutique de pe Madison Avenue din New York îşi ajută clientele să personalizeze articolele vestimentare pe care le cumpără, modificându-le gratuit astfel încât să le vină cât mai bine.

    În plus, cum numărul celor ce trec pragul micilor magazine ca să cumpere ceva este mai mic, proprietarii şi angajaţii ştiu bine ce măsuri poartă clienţii şi ce preferinţe au, astfel încât le pot comanda rapid îmbrăcăminte pe gustul lor din ultimele colecţii prezentate la New York, Milano, Paris sau Londra, pe când marile magazine comercializează produse alese pe tipuri generale de clienţi.

    Un magazin din Santa Monica, în California, dă cu împrumut clientelor fidele haine din colecţiile din anii trecuţi şi, de asemenea, trimite angajaţi acasă la cliente, ca să le ajute să sorteze îmbrăcămintea pe care nu mai vor să o poarte. Strategia acestui magazin presupune şi căutarea de designeri mai puţin cunoscuţi, ale căror creaţii să le prezinte clientelor.

  • Cele mai luxoase centre de recuperare pentru celebrităţi (GALERIE FOTO)

    Majoritatea centrelor de recuperare pentru oamenii cu bani se află pe coasta de vest a SUA, întâmplător sau nu în apropiere de Hollywood.

    Recent însă, a fost inaugurat un astfel de centru şi pe coasta de est, în East Hampton.

    Cele mai multe dintre centrele de recuperare de lux oferă servicii pentru tratarea dependenţelor, însă unele precum Passages pot însemna pentru celebrităţi un loc unde să se retragă departe de paparazzi şi să se relaxeze, să facă yoga sau să joace tenis.