BusinessMagazin

Tag: credite

  • CEC acordă IMM-urilor credite pentru investiţii cu dobândă de 3,65% pe an, din fonduri elveţiene

    La suma virată de statul elveţian prin “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, CEC va contribui cu echivalentul a 8,5 milioane de franci elveţieni, astfel că suma totală disponibilă se va ridica la echivalentul a 28,5 milioane franci elveţieni.

    Fiecare IMM va putea accesa un credit de cel mult 100.000 de franci elveţieni (366.330 lei), din care 70% este transferat de la buget şi ulterior rambursat din grantul elveţian.

    Beneficiarii pot accesa şi o garanţie emisă de Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care să acopere 80% din valoarea împrumutului, iar 20% va fi acoperit de împrumutat.

    Nu sunt eligibile firmele producătoare de tutun, cocs, produse rafinate din petrol şi metale de bază.

    Acodul de proiect “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri” a fost semnat joi de Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat desecretarul de stat Dan Manolescu, Ministerul Economiei, reprezentat de ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, şi partea elveţiană, reprezentată de ambasadorul Jean – Hubert Lebet.

  • CEC acordă IMM-urilor credite pentru investiţii cu dobândă de 3,65% pe an, din fonduri elveţiene

     La suma virată de statul elveţian prin “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, CEC va contribui cu echivalentul a 8,5 milioane de franci elveţieni, astfel că suma totală disponibilă se va ridica la echivalentul a 28,5 milioane franci elveţieni.

    Fiecare IMM va putea accesa un credit de cel mult 100.000 de franci elveţieni (366.330 lei), din care 70% este transferat de la buget şi ulterior rambursat din grantul elveţian.

    Beneficiarii pot accesa şi o garanţie emisă de Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care să acopere 80% din valoarea împrumutului, iar 20% va fi acoperit de împrumutat.

    Nu sunt eligibile firmele producătoare de tutun, cocs, produse rafinate din petrol şi metale de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-i de făcut cu datornicii Europei

    Studiul, care ia în discuţie 11 ţări europene care au intrat în criză sistemică odată cu SUA, arată că numai două ţări – SUA şi Germania – au ajuns din nou la nivelul venitului real dinainte de criză, pentru că au avut suficient acces la finanţare (internă şi externă), iar în cazul SUA s-a procedat la restructurări ale datoriilor.

    “În cea mai mare parte a Europei, atunci când un datornic îşi pierde casa, nu-şi pierde şi datoria”, a rezumat Reinhart, potrivit The New York Times, sugerând că pentru o ieşire reală din criză, Europa ar trebui să procedeze la noi restructurări ale datoriilor, atât ale celor private, cât şi ale celor publice.

    Rogoff şi Reinhart au ţinut anul trecut prima pagină a publicaţiilor financiare, după ce s-a descoperit că volumul “Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat de ei în 2010, conţinea o greşeală în calculul care i-a dus pe cei doi la concluzia că în economiile dezvoltate, creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice.

  • Circa 25.500 garanţii la Prima Casă au fost acordate în 2013. Ce fonduri sunt disponibile pentru acest an

     “Beneficiarii Programului «Prima Casă» vor avea la dispoziţie în anul 2014 un plafon de garanţii de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă suma rămasă nealocată şi/sau neutilizată din plafonul pentru anul 2013 în valoare de circa 740 milioane lei, din care circa 495 milioane pentru achiziţia locuinţelor construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). Garanţiile vor fi acordate şi plătite numai în monedă naţională”, se arată într-un comunicat al Fondului.

    Guvernul a aprobat marţi o hotărâre prin care stabileşte un plafon de 1,2 miliarde de lei pentru garanţiile care vor fi acordate în acest pentru programul Prima Casă, prag similar cu cel din 2013, şi permite utilizarea sumelor repartizate anul trecut şi care nu au fost consumate.

    Modificările au în vedere utilizarea cu prioritate în anul 2014 a diferenţei nealocate din plafonul anului 2013 (aproximativ 22 milioane lei şi 196 milioane lei pentru ANL) şi a sumei alocate la data prezentei finanţatorilor care au solicitat plafon, din plafonul anului 2013, dar care nu a fost consumat integral până la data de 31 decembrie 2013 (aproximativ 158 milioane lei şi 301 milioane lei pentru ANL), se arată într-un comunicat transmis marţi de Ministerul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul PRIMA CASĂ: BRD a acordat credite de 240 milioane lei

     Din punctul de vedere al grupelor de vârstă în care se încadrează beneficiarii împrumuturilor “Prima Casă”, cei mai numeroşi sunt clienţii cu vârste mai mici de 30 de ani (49%). 31% dintre beneficiari au între 31 şi 35 de ani, iar 20% au vârste ce depăşesc 35 de ani. Valoarea medie a împrumutului se ridică la aproximativ 145.000 lei.

    “Cererea de credite în programul Prima Casă a rămas la un nivel ridicat chiar şi după modificarea monedei de acordare, din euro exclusiv în lei. Fără îndoială, şi recentele evoluţii bune ale dobânzii de referinţă au susţinut cererea de credite, aceasta fiind comparabilă cu cea existentă în etapele anterioare ale programului. Creditele Prima Casă rămân în continuare produsul preferat al clienţilor atunci când aceştia îşi doresc să investească într-o locuinţă”, a declarat Adrian Jantea, Director Comercial persoane fizice în cadrul BRD Groupe Société Générale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi REGULI privind creditele imobiliare, adoptate de Parlamentul European

     Textul a fost adoptat cu 596 de voturi pentru, 65 împotrivă şi 31 de abţineri. Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie votat de Consiliul European.

    Comisia Europeană a propus măsurile în martie 2011, pentru ca europenii care cumpără locuinţe prin credit să fie mai bine informaţi în privinţa riscurilor, în urma crizei împrumuturilor subprime din SUA care a stat la originea crizei financiare mondiale. Crizele din Irlanda şi Spania au fost şi ele declanşate de spargerea unor bule speculative pe pieţele imobiliare.

    Textul adoptat marţi de Parlamentul European, reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, prevede în principal ca posibilii beneficiari ai creditelor imobiliare să primească fişe tehnice standardizate care să conţină o serie de informaţii obligatorii, în special referitoare la dobânzile aplicate şi riscuri, pentru a putea face comparaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    208 mld. lei
    stocul de depozite din bănci la sfârşitul lunii octombrie, în creştere cu 6,7% faţă de octombrie 2012

    125 mil. euro
    suma investită în acest an de fondurile de pensii la BVB, reprezentand 7% din lichiditatea acesteia, conform ING Pensii Private

    10,1%
    cu atât au scăzut în octombrie creditele în valută acordate de bănci companiilor faţă de aceeaşi lună din 2012, în timp ce creditele în lei au crescut cu 3,1%

    783.000
    numărul persoanelor care au dobândit cetăţenie UE în 2011, în scădere cu 4% faţă de 2010, cel mai mare aflux fiind consemnat de Marea Britanie (177.600 persoane, în scădere cu 9% faţă de 2010)

    29,1%
    ponderea din PIB UE cheltuită pe protecţie socială în 2011, cu un maxim de 34,3% în Danemarca şi un minim de 15,1% în Letonia (pentru România, procentul a fost de 16,3%)

    1,2%
    scăderea în termeni reali a soldului creditului neguvernamental în octombrie faţă de septembrie, la 221,023 miliarde lei

  • FORUM MEDIAFAX – Olteanu, BNR: Dezintermedierea financiară poate fi contrabalansată prin politici publice adecvate

    “După aşezarea unui sistem bancar în România, cu investiţii majore din exterior, cu un efort semnificativ al băncilor care şi-au creat subsidiare în România, sigur că ne apropiem de momentul în care trebuie să căutăm un echilibru, atunci trebuie să privim această evoluţie ca naturală, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să găsim soluţii alternative în administrarea pieţei financiare”, a declarat Olteanu la “Romania Financial Forum”, organizat de MEDIAFAX.

    El a arătat că dezintermedierea financiară a fost privită de multe ori cu o conotaţie negativă, însă este un proces natural pe care Banca Naţională şi sistemul bancar trebuie să-l administreze într-un mod ordonat, într-un ritm care să permită în continuare funcţionarea relaţiei dintre zona financiară şi economia reală şi finanţarea acesteia din urmă.

    Una dintre soluţiile alternative este o politică publică de reducere a deficitului bugetar, care ar elibera resurse, reducând concurenţa pe care bugetele publice o fac pieţei private prin împrumuturile publice, potrivit sursei citate. Totodată, este necesară o politică publică de încurajare a economisirii.

    “Economisirea a crescut semnificativ în România din 2008 până în prezent, am ajuns chiar un pic peste regiune, e adevărat după două decenii de o rată a economisirii foarte scăzută. Dorim să creştem în continuare nivelul de economisire, trebuie privită o politică publică de încurajare a economisirii, care nu e încurajată în prezent pentru că dobânzile sunt impozitate cu aceeaşi cotă unică precum celelalte venituri”, a spus viceguvernatorul.

    El a menţionat că trebuie găsite soluţii alternative de finanţare pentru bănci, de asigurare a fondurilor necesare pe care să le utilizeze la creditare.

    În acest sens, BNR a finalizat marţi un proiect de lege care să permită băncilor să emită obligaţiuni bazate pe garanţii ipotecare.

    “Aşa cum văd eu lucrurile asupra proiectului, care va fi transmis spre consultare partenerilor internaţionali şi Guvernului, care va trebui să şi-l asume, eu văd un proiect prin care să permitem şi să încurajăm emiterea de obligaţiuni garantate cu ipoteci şi să asigure astfel un flux de finanţare către bănci din care să se continue creditarea”, a mai spus Olteanu.

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Parlamentul European adoptă BUGETUL UE pentru 2014-2020

     Bugetul a fost adoptat cu o majoritate largă de 682 de eurodeputaţi, cu susţinerea dreptei şi socialiştilor.

    Acesta prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7 şi 3,5 puncte mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro