BusinessMagazin

Tag: consum

  • Spania: creştere economică simbolică, şomajul rămâne la niveluri record

    Este al doilea trimestru de creştere economică (în perioada iulie-septembrie creşterea a fost de 0,1%), după mai bine de doi ani de recesiune. Pe ansamblu însă, PIB a scăzut cu 1,2% în 2013, iar estimările analiştilor văd doar o creştere de 0,7% pentru 2014.

    În acelaşi timp, în al patrulea trimestru, şomajul a urcat uşor, la 26,03%, situând Spania pe al doilea loc din UE după Grecia din punctul de vedere al ponderii persoanelor fără loc de muncă. Peste un sfert de milion de spanioli sunt în continuare şomeri, deşi comparativ cu ultimul trimestru din 2012, numărul şomerilor s-a redus uşor – prima scădere anuală în ultimii şase ani.

    Potrivit presei spaniole, banca centrală a precizat că toate componentele PIB au crescut în ultimul trimestru, în special consumul privat, dar a avertizat că în continuare, riscul cel mai mare pe care îl vede este cel al “unei perioade prelungite de inflaţie redusă excesiv”, deşi pericolul unui scenariu deflaţionist este mai mic decât în 2009.

    Banca centrală afirmă că o perioadă de inflaţie prea mică ar fi dăunătoare în special ţărilor care “au acumulat dezechilibre importante în trecut şi acum se văd obligate să ia măsuri de redresare a competitivităţii”.

  • România ar putea economisi până la 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică

     “Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

    ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

    Potrivit preşedintelui ARPEE, Gilles Humbert, eficienţa energetică este o “prioritate fundamentală în România”.

    Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mic preţ pentru un zbor Bucureşti-SUA: 200 de dolari

    Pentru a putea oferi preţuri atât de mici, compania se va baza pe folosirea modelului de avion Dreamliner (Boeing 787) în cadrul zborurilor transatlantice, acest tip de avion având un consum redus de combustibil. Un alt argument al companiei Norwegian este expansiunea pe piaţa asiatică, corelată cu tendinţa accelerată de creştere a numărului de turişti chinezi.

    Norwegian se află pe locul patru in topul celor mai mari companii aeriene low-cost din Europa. Bjørn Kjos, CEO-ul companiei, a achiziţionat 222 de avioane Boeing şi Airbus în 2012, aceasta fiind cea mai mare comandă de avioane din istoria Europei.

    Bjørn Kjos a preluat compania norvegiană Busy Bee în 1993 alături de un alt om de afaceri din Norvegia. Pentru a readuce compania pe profit, a redus personalul şi flota cu 75%. Cu un nou nume, Norwegian Air Shuttle a fost listată la bursă în 2003 şi a devenit competitorul principal al Scandinavian Airlines, companie controlată de guvernele din Suedia, Norvegia şi Danemarca.

    La preţurile menţionate se adaugă un cost de cel puţin 69 de lei pentru un zbor Bucureşti-Oslo, folosind compania low-cost Wizz Air.

  • Ce se mai întâmplă cu băncile greceşti

    El a estimat, potrivit presei elene, că ponderea creditelor neperformante (peste 30%, respectiv aproape 44% la creditele de consum) este una dintre cauzele restrângerii creditării, astfel încât nu este de aşteptat pe termen scurt o relansare a finanţărilor bancare.

    Propovoulos a insistat însă că, după ce băncile au pierdut economii de cca 90 mld. euro între 2009 şi 2012 şi după un proces de recapitalizare la o scară incomparabilă cu niciun alt sector economic, sistemul bancar elen beneficiază în sfârşit de “o bază solidă”.

    Băncile elene au primit până acum 50 mld. euro fonduri de recapitalizare de la stat, iar Provopoulos a admis, într-o audiere în faţa unei comisii parlamentare, că anumite bănci ar putea avea nevoie de capital suplimentar, după ce rezultatele testului de soliditate financiară comandat de stat şi derulat de compania americană BlackRock Solutions vor fi publicate.

    Guvernatorul a adăugat însă că nu sunt motive de nelinişte, din moment ce Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are o rezervă de capital de 8,7 mld. euro capabilă să acopere orice necesităţi suplimentare de capital.

  • Salonul Auto de la Detroit: Eficienţa este cuvântul cheie, cu modele mai uşoare şi mai economice

     De la noua camionetă Ford F-150, cu caroserie construită aproape integral din aluminiu, la evoluţia Clasei C de la Mercedes-Benz, care a devenit mai spaţios şi în acelaşi timp mai uşor, producătorii fac eforturi pentru a reduce greutatea fiecărui automobil, îmbunătăţind astfel performanţele fără a creşte consumul de carburant.

    Clienţii se pot aştepta astfel la modele mai economice din punct de vedere al consumului, cu siguranţă sporită datorită designului mai solid şi construcţiei din materiale inovatoare.

    Companiile şi-au adaptat cu precizie ofertele la evoluţia preferinţelor consumatorului american, aflat în căutare de automobile mai “verzi” şi mai sigure, dar care nu sacrifică plăcerea de a conduce – performanţă şi confort.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea: Creşterea economică a României a fost anul trecut “mai aproape” de 3%

     “După primele nouă luni avem creştere de 2,7%, iar pentru sfârşitul anului va fi între 2,5% şi 3%. Dacă am avut o recuperare a consumului, şi avem motive să credem că am avut, mai ales în decembrie, atunci putem ajunge mai aproape de 3%”, a declarat, marţi, Voinea într-un interviu acordat Bloomberg la o conferinţă organizată de Euromoney la Viena.

    Guvernul vrea ca board-ul Fondului Monetar Internaţional să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României “undeva în primăvară”, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze, din cauza unei dispute asupra introducerii unei accize la carburanţi, documente care încheiau evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata inflaţiei a crescut, în decembrie. Ce produse s-au scumpit cel mai mult

     “În luna decembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,6%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2% fiecare”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri de preţuri faţă de noiembrie au fost consemnate la legume (5,5%), cartofii scumpindu-se cu 9,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile din China ar putea creşte cu 10% în 2014, determinând mutări de fabrici în ţări mai ieftine

     Creşterea salariilor se va situa la 11% în acest an, după un avans de 10,7% anul trecut, estimează Lu Ting, analist la Bank of America. Analişti ai JPMorgan Chase şi Mizuho Securities au declarat că estimează creşteri de 10-15%, potrivit Bloomberg.

    Partidul Comunist, aflat la putere în China, exercită presiuni pentru mărirea salariilor, astfel încât să păstreze sprijinul populaţiei şi să accelereze reorientarea economiei de la producţia industrială cu grad ridicat de poluare către servicii.

    Autorităţile din Shenzhen, provincia Guangdong, au anunţat deja o creştere salarială de 13%, în timp ce în Yangzhou, provincia Jiangsu, majorarea se va situa la 15,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt tendinţele de consum în IT&C pentru anul 2014

    Iată care sunt principalele tendinţe pentru anul 2014:

    1. Aplicaţiile vor schimba societatea
    Rata de folosire din ce în ce mai mare a smartphone-urilor a schimbat complet modul în care comunicăm sau folosim internetul. Ca urmare, oamenii au început să caute aplicaţii pentru orice. Mai mult decât atât, aplicaţiile devin mai importante decât modelul de telefon folosit.

    2. Amprentele vor debloca orice dispozitiv personal
    Website-urile au început să necesite parole din ce în ce mai lungi, formate dintr-o multitudine de numere, cifre şi simboluri, pe care, de cele mai multe ori, utilizatorii le uită. Acesta este principalul motiv pentru creşterea interesului pentru alternative biometrice.

    3. Smartphone-urile vor putea efectua din ce în ce mai multe măsurători ale corpului uman
    Tensiunea arterială şi pulsul  sunt doar câteva exemple din ce  îşi doresc utilizatorii să poată măsura cu ajutorul dispozitivelor mobile.

    4. Internet oriunde şi oricând
    La momentul actual, calitatea conexiunii la internet este încă sub nivelul calităţii serviciilor de voce. Utilizatorii de smartphone-uri au început să realizeze că semnalul telefonului nu mai este relevant, deoarece acesta asigură o conexiune de voce de calitate, dar nu neapărat şi acces suficient de bun pentru transferul de date.

    5. Smartphone-urile vor reduce inegalitatea digitală
    Accesul la internet la nivel global este încă inegal şi nepotrivit distribuit, lăsând loc la ceea ce se numeşte „digital divide”. Apariţia smartphone-urilor din ce în ce mai ieftine ilustrează faptul că utilizatorii nu vor mai avea nevoie de dispozitive scumpe care să le permită accesul la internet.
     

  • Cap compas peste hotare: câte companii vor să se extindă în străinătate

    “Observăm că din ce în ce mai multe companii încep să evalueze oportunităţi de dezvoltare în afara graniţelor. Considerăm că acest fapt oferă o imagine pozitivă asupra României şi asupra celor cinci industrii în care se observă un interes crescut pentru expansiune: industria manufacturieră (31%), cea tehnologică (21%), cea a produselor de larg consum (19%), cea energetică şi chimică (7%)”, a declarat Vlad Ponta, directorul departamentului Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România.

    Cele mai populare zone pentru expansiune sunt Orientul Apropiat, Europa şi Statele Unite. Studiul Citi a fost efectuat pe 1.416 respondenţi, din care 83% sunt specialişti de top din domeniul financiar, în timp ce 61% ocupă poziţii de CEO, CFO sau Managing Partner în cadrul companiilor din România, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Turcia, Bahrain, Iordania şi Emiratele Arabe Unite. La nivel regional, 58% dintre companiile mijlocii care fac obiectul studiului au în plan să îşi extindă operaţiunile pe plan internaţional în următorul an, în timp ce peste o treime dintre firmele mici au acelaşi obiectiv, potrivit raportului.

    Patru dintre cele mai comune provocări cu care se confruntă firmele mijlocii din regiune sunt creşterea vânzărilor sau gestionarea scăderii volumelor de vânzări, expasiunea internaţională, schimbările din mediul economic şi managementul capitalului de lucru. La nivelul diferitelor ţări, impredictibilitatea din mediul economic este principala îngrijorare pentru 23% dintre firmele din România, Turcia şi Iordania, 21% dintre firmele din Cehia, Polonia şi Emiratele Arabe Unite şi 26% din cele din Rusia sunt de părere că expansiunea internaţională este cea mai importantă provocare, 22% dintre companiile din Turcia şi Emiratele Arabe Unite resimt presiunea cauzată de nevoia de a creşte vânzările şi 21% dintre companiile ruseşti se confruntă cu dificultăţi în managementul capitalului de lucru.