BusinessMagazin

Tag: capital

  • Economistul-şef al FMI: Băncile europene au nevoie urgent de recapitalizare, posibil cu sprijinul statelor

    “Este esenţial să fie majorat capitalul băncilor. Dacă nu vom face asta, băncile vor încerca să-şi suplimenteze capitalul prin vânzarea de active şi scăderea numărului de credite. Aceasta ar fi foarte periculos, dintr-un punct de vedere macroeconomic”, a comentat Blanchard, citat de Wall Street Journal.

    Băncile vor încerca să-şi majoreze capitalul apelând la pieţele financiare şi, dacă nu vor reuşi să facă asta, statul ar putea interveni. “Nu e vorba de o naţionalizare, ci doar ca statul să preia participaţii la bănci spre a le permite să-şi majoreze capitalul”, a spus Blanchard. Aceasta ni se pare foarte important şi foarte urgent.”

    Ţările europene sunt acum mai dispuse să accepte ideea că băncile de pe continent au nevoie de capital suplimentar, pentru a face faţă potenţialelor pierderi de pe urma crizei datoriilor suverane, a adăugat economistul-şef al FMI.

    Luna trecută, apelul făcut de şefa instituţiei, Christine Lagarde, pentru recapitalizarea masivă a băncilor europene a stârnit o reacţie negativă din partea guvernelor europene şi a Băncii Centrale Europene, mai ales că FMI şi-a însoţit apelul cu estimarea că nevoia de capital suplimentar ar fi de 200 de miliarde de euro.

    Ulterior, FMI şi-a retras estimarea, afirmând că respectiva cifră nu era decât un “rezultat preliminar” dintr-un document de lucru.

  • Credit de 32 mil. euro de la RBS România pentru Hidroelectrica

    “Unul dintre obiectivele strategice ale băncii se referă la construirea unor competenţe de consiliere dedicate acelor industrii pe care le considerăm a fi de importanţă strategică pentru economia românească”, a declarat Magdalena Manea, vicepreşedinte al RBS România.

    Hidroelectrica este principalul producător de servicii de sisteme energetice din România şi principalul producător de energie pe piaţa reglementată. Compania administrează peste 270 de centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, cu o putere totală instalată de 6438 MW. În condiţiile în care creşterea producţiei de energie regenerabilă este unul dintre angajamentele asumate la nivel european de catre Guvernul României, Hidroelectrica se concentrează pe finalizarea proiectelor de investiţii începute în urmă cu câţiva ani.

    În ultimele trei luni, RBS România a aprobat facilităţi bilaterale în valoare de peste 100 milioane euro pentru companii din sectorul energetic. “Ne dorim să jucăm un rol activ în dezvoltarea sectorului energetic din România, împrumutul acordat Hidroelectrica înscriindu-se în această strategie”, a declarat Sanda Abrudan, director pentru sectorul de energie şi resurse la RBS România.

    Hidroelectrica se află printre primele companii de stat, alături de Oltchim, Tarom şi CFR Marfă, unde autorităţile au decis până acum să numească management privat. Compania a încheiat prima jumătate a anului cu un profit de 51 de milioane de lei, la o cifră de afaceri brută de 1,6 miliarde de lei.

  • IIF: Noile reglementări bancare pot încetini semnificativ creşterea economică

    Producţia economică ar putea fi cu 3,2% mai mică, în 2015, decât dacă reguli precum standardele mai stricte privind capitalul nu ar fi introduse, potrivit organizaţiei, transmite Reuters.

    Introducerea de reglementări mai stricte va face ca noile locuri de muncă create să fie cu 7,5 milioane mai puţine în perioada analizată, în ţările incluse în studiu. Raportul se concentrează pe Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia, Marea Britanie şi Elveţia.

    Analiza a fost efectuată în condiţiile în care autorităţile de reglementare pun în practică, sau o vor face în curând, noi reguli importante, respinse de sectorul de profil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATEBank îşi va mări cu 20 mil. euro participaţia la filiala din România

    ATEBank România a făcut cunoscut, la jumătatea lui august, că AGA se va reuni la 16 septembrie pentru aprobarea majorării de capital cu 84.472.000 de lei (19,98 mil. euro), ceea ce va creşte valoarea capitalului la 52,26 milioane de euro. ATEBank controlează 74,12% din ATEBank România, restul fiind deţinut de International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale (15%) şi de Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti (7,36%).

    ATEBank (Banca Agricolă a Greciei) a terminat anul trecut cu o pierdere de 438 milioane de euro, după o pierdere de 452 milioane de euro în 2009. A fost singura bancă elenă care a ratat testul european de soliditate financiară din vara lui 2010 şi una dintre cele două care l-au ratat anul acesta, cealaltă fiind Eurobank.

    Conform Autorităţii Bancare Europene, care a realizat testul de anul acesta, ATEBank ar avea nevoie de fonduri suplimentare de 713 milioane de euro ca să ajungă la rata minimă admisă de adecvare a capitalului de rang I (5%). Oficialii băncii au precizat însă că provizioanele de 750 de milioane de euro, absente din calculul rezultatelor testului, şi o emisiune de obligaţiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificată pentru finele lui 2012, o vor ajuta să ajunga în timp util la rata de adecvare a capitalului de 5%.

    Conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, banca elenă urmează să renunţe la operaţiunile din România şi Serbia până în 2012.

  • BNR: Preturile administrate si fluxurile de capital reprezinta principalele riscuri privind inflatia

    “Riscurile la adresa perspectivei pe termen mediu a inflatiei
    raman insa semnificative, ele avand ca sursa calendarul si
    amploarea ajustarii preturilor administrate, volatilitatea
    fluxurilor de capital in contextul posibilelor evolutii ale crizei
    datoriilor suverane din Uniunea Europeana si Statele Unite ale
    Americii, precum si incertitudinile privind comportamentul
    preturilor internationale ale materiilor prime”, se arata in
    comunicatul detaliat transmis de Consiliul de Administratie al BNR
    dupa sedinta de politica monetara si aprobarea raportului
    trimestrial privind inflatia. CA-ul Bancii Nationale a Romaniei a
    decis miercuri sa mentina rata dobanzii de politica monetara la
    6,25% pe an, precum si nivelul actual al rezervelor minime
    obligatorii aplicate pasivelor in lei si in valuta ale
    institutiilor de credit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dati un ban pentru stiinta

    Impinsi de nevoia de finantare suplimentara, doi biologi
    americani care cautau fonduri pentru a studia o specie de prepelita
    din Mexic au obtinut bani apeland la site-ul Kickstarter.com,
    oferind donatorilor diverse obiecte, de la tricouri cu imaginea
    prepelitei la carti cu autograf sau posibilitatea de a da nume unei
    astfel de pasari, in functie de suma donata.

    La randul sau, o organizatie caritabila din Marea Britanie, Cancer
    Research UK si-a infiintat propria pagina pe un site de crowd
    funding, Kiva, unde se propun proiecte deja aprobate de oameni de
    stiinta, pentru care se cauta finantare alternativa celei deja
    acordate de organizatie, iar publicul care doneaza alege proiectele
    pe care le sustine.

    Pe de alta parte, un om de stiinta italian trecut deja prin
    chinurile obtinerii de fonduri incearca sa puna pe picioare un site
    de crowd funding, Open Genius Project, care sa le asigure finantare
    celor care doresc sa inceapa diverse cercetari, dupa ce propunerile
    le sunt aprobate de oameni de stiinta.

  • Guvernul se reuneste in sedinta pentru pretul minim de vanzare a 9,84% din capitalul Petrom

    Sedinta speciala de guvern dedicata Petrom va incepe la ora
    9.45. Operatiunea prin care statul vrea sa vanda 9,84% din
    actiunile OMV Petrom are un pret maxim de 0,46 lei/titlu.
    Operatiunea este intermediata de catre consortiul format din banca
    rusa de investitii Renaissance Capital, BT Securities, Romcapital
    si EFG Securities. Consortiul a fost selectat la inceputul lunii
    aprilie. Actiunile vor fi alocate in doua transe, una de 85% pentru
    investitorii institutionali si alta de 15% pentru micii
    investitori. In ambele transe se va folosi aceeasi metoda de
    alocare, primand pretul de subscriere si, ulterior, fiind luat in
    calcul si ordinea in care s-au introdus ordinele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volksbank vrea sa vanda si filiala din Romania, dupa ce a vandut restul afacerilor din Est catre Sberbank

    “Ar fi aproape fara sens sa pastram o singura unitate
    din Europa de Est, dupa ce am vandut restul unitatilor”, a declarat
    Wenzel, citat de Bloomberg.

    Volksbank Romania avea la sfarsitul anului trecut active de 4,8
    miliarde de euro, fiind de departe cea mai mare dintre unitatile
    Volksbank International (VBI), divizia Volksbanken care reuneste
    toate afacerile din Europa de Est. Tot Volksbank Romania a avut
    insa si cele mai mari pierderi – 31,4 milioane de euro. VBI a
    raportat o pierdere de 22,4 milioane de euro in 2010, comparativ cu
    un profit net de 33,3 milioane de euro cu un an in urma.

    Celelalte unitati, pentru care Volksbanken si ceilalti actionari ai
    VBI au semnat joi acordul de vanzare catre Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca din Rusia, sunt in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia,
    Slovenia, Ucraina, Serbia si Bosnia.

    Oesterreichische Volksbanken a ratat testul de soliditate
    financiara organizat de Autoritatea Bancara Europeana, situandu-se
    printre cele 8 banci europene (dintr-un total de 90) care trebuie
    sa-si suplimenteze capitalul pentru a fi pregatita in
    eventualitatea unui scenariu negativ de evolutie a economiei in
    zona euro.

    Conform rezultatelor testului comunicate vineri de Autoritatea
    Bancara Europeana, intr-un astfel de scenariu, grupul austriac ar
    ajunge pana la finele anului viitor la o rata de adecvare a
    capitalului de 4,5%, sub nivelul minim admis de 5%, ceea ce
    inseamna ca banca trebuie sa faca rost de capital suplimentar de
    160 de milioane de euro.

    Oesterreichische Volksbanken AG a ajuns, joi, la un acord cu
    Sberbank asupra termenilor principali ai vanzarii Volksbank
    International, urmand ca tranzactia sa se incheie pana la finele
    anului curent. “Din perimetrul tranzactiei va fi exclusa filiala
    din Romania”, precizeaza Sberbank.

    Strategia bancii rusesti prevede ca pana in 2014, circa 5% din
    profit sa fie generat de activele din strainatate (banca are
    birouri in Germania, India si China, insa in afara Rusiei are
    afaceri doar in Ucraina, Belarus si Kazahstan). “Europa de Est e
    nr. 1 si ne intereseaza foarte mult”, spunea in urma cu cateva luni
    Gherman Gref, seful Sberbank Rossii, dand ca exemplu de piete
    atractive Polonia si Turcia.

    Agentia Reuters, citand surse bancare apropiate tranzactiei,
    transmite ca pretul de vanzare pentru VBI ar fi de 590 de milioane
    de euro pentru pachetul de 51% scos la vanzare de austrieci,
    inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea luna
    trecuta, cu precizarea insa ca este vorba de un acord preliminar si
    ca suma finala va putea fi modificata. Surse apropiate de unul
    dintre consultantii Sberbank in tranzactie (JP Morgan Chase si
    Societe Generale) au declarat pentru Kommersant ca ar fi vorba de o
    suma cuprinsa intre 670 si 760 de milioane de euro.

  • Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
    rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
    continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
    intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
    capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
    rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
    – ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
    Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
    adecvare 4,9%).

    Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
    suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
    de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.

    Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
    testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
    grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
    conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
    elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
    pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
    obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
    deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
    incapacitate selectiva de plata.

    ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
    absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
    obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
    pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
    de adecvare a capitalului de 5%.

    In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
    Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
    de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
    va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
    organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
    Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
    tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
    pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
    Tekfen.

    National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
    Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
    testul.

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.