BusinessMagazin

Tag: angajare

  • Job plătit cu 2400 de euro pe lună in Germania.Ce trebuie să faci pentru a fi angajat daca eşti din România

    Salariul oferit pentru postul de şofer în Germania este între 1600-2400 de euro pe lună, iar jobul include şi sporuri de muncă duminica, de noapte, sau pentru lucrul de sărbători. În plus, şoferii primesc diurnă zilnică de 12 euro.

    Anunţul este publicat de Europakraft Jobs pe platforma online OLX. Candidaţii pentru a fi eligibili pentru post trebuie să aibă un atestat transport persoane tip CARD, minim 1 an de experienţă şi să cunoască limba germană, la nivel A2, conversaţional.

    Şoferii vor fi cazaţi în regim hotel, pensiune sau casă de vacanţă şi firma promite să le acorde ajutor în găsirea unei locuinţe. Banii pentru cazare sunt retraşi din salariu la finalul lunii.

     

  • De ce nu este bine să bei cafeaua oferită în avion

    Câteva din secretele angajaţilor companiilor aeriene, dezvăluie de ei într-o discuţie pe Reddit, ar putea face viaţa mai uşoară celor ce călătoresc deseori cu avionul:

    1. Dacă animalele dvs. de companie zboară la cală, este util să scrieţi numele lor pe cutiile în care sunt transportaţi. Cei care operează bagajele ar putea astfel să liniştească animalul la îmbarcare, iar dacă ar şti numele acestuia, le-ar fi mai uşor să facă acest lucru. ”Câinii sunt terifiaţi când intră în cala avionului, pisicile în schimb nu sunt stresate deloc”, spune angajatul unei linii aeriene într-o discuţie pe Reddit.

    2. Preferaţi un zbor mai lin sau unul mai scurt? Linia aeriană pe care o alegeţi poate face diferenţa. ”Sunt controlor de trafic aerian şi am observat că oamenii sunt surprinşi să afle că diferite linii aeriene au moduri diferite a a zbura. (…) Există linii aeriene care fac mai mult decât altele pentru a evita turbulenţele”, spune un alt participant la discuţie.

    3. Nu beţi niciodată cafeaua din avion. ”Cafeaua oferită în avioane este dezgustătoare pentru că nimeni nu spală recipientul folosit în fiecare dimineaţă. Cei care sunt plătiţi cu foarte puţin nu dau doi bani pe curăţarea acestuia. Un alt motiv este faptul că nu le sunt furnizate produsele de curăţat necesare pentru a face acest lucru.” În plus,”(…), vehiculul care alimentează avionul cu apă potabilă pentru spălarea mâinilor şi prepararea cafelei este parcat lângă cel folosit pentru golirea toaletelor, când nu ar trebui să fie aşa. Cel care alimentează cu apă aeronava deseori foloseşte mănuşi pe care nu le-a schimbat mai bine de doi ani”.

    4. Nu toate locurile din avion sunt la fel. Alegeţi-l înţelept. ”Există mai multe modalităţi prin care puteţi avea o experienţă plăcută de zbor. Seat Guru vă oferă informaţii referitoare la locul ales. Route Happy agregă câţiva factori cheie în ce priveşte tipul aeronavei, entartainment-ul din avion, conexiuni, etc. Flight Stats include informaţii pe baza performanţei zborului dvs. în ce priveşte sosirile la timp.”

    5. Turbulenţele nu pot doborî un avion, dar foarte rar, pot fi atât de grave încât să rupă gâtul cuiva. ”Turbulenţele nu pot cauza prăbuşirea unui avion. Se consideră ca acest lucru este posibil să se fi întâmplat o singură dată în istoria aviaţiei. (…) Turbulenţele severe te pot face să te loveşti de scaunul din faţa ta sau în tavan dacă nu ai centura, ori poţi să fii lovit de bagajele care cad din locurile destinate acestora.”

    6. Avionul în care te afli poate avea părţi lipsă sau stricate, iar acest lucru nu reprezintă un motiv de îngrijorare. ”Există o listă imensă de lucruri care pot lipsi dintr-o aeronavă căreia îi este în continuare permis să zboare.” ”Există ceva care se numeşte Minimum Equipment List (MEL), o listă care arată ce poate fi stricat în avion şi care să permită în continuare operarea avionului. Spre exemplu, dacă echipamentul de la sol anti-îngheţ este stricat, acesta poate fi în continuare folosit în locuri precum California.”

    7. Dacă pare că personalul însoţitor de zbor oferă tratament preferenţial anumitor pasageri, acest lucru ar putea fi adevărat. ”Însoţitorii de zbor au o listă cu cine se află în avion şi pe pe ce loc se află. De asemenea, ştiu ce experienţă de zbor are pasagerul respectiv.”

    8. Fiţi drăguţi cu însoţitorii de zbori şi vor fi şi ei drăguţi cu voi. ”Una dintre regulile însoţitorilor de zbor este că pe măsură ce sunteţi mai politicoşi, vom putea face mai multe lucruri pentru voi”, spune un alt angajat.

    Sursa: upvoted.com

     

     

  • Job plătit cu 2400 de euro pe lună in Germania.Ce trebuie să faci pentru a fi angajat daca eşti din România

    Salariul oferit pentru postul de şofer în Germania este între 1600-2400 de euro pe lună, iar jobul include şi sporuri de muncă duminica, de noapte, sau pentru lucrul de sărbători. În plus, şoferii primesc diurnă zilnică de 12 euro.

    Anunţul este publicat de Europakraft Jobs pe platforma online OLX. Candidaţii pentru a fi eligibili pentru post trebuie să aibă un atestat transport persoane tip CARD, minim 1 an de experienţă şi să cunoască limba germană, la nivel A2, conversaţional.

    Şoferii vor fi cazaţi în regim hotel, pensiune sau casă de vacanţă şi firma promite să le acorde ajutor în găsirea unei locuinţe. Banii pentru cazare sunt retraşi din salariu la finalul lunii.

     

  • Tânărul care a lansat un site evaluat la 100 milioane de dolari fără să aibă vreodată un alt angajat

    ViralNova, un start-up media similar Buzzfeed, a fost achiziţionat de compania de media digitală Zealot Networks într-o tranzacţie ce ar putea fi evaluată la 100 de milioane de dolari, potrivit Business Insider. Start-up-ul a fost fondat de Scott DeLong, un tânăr de 32 de ani din Ohio, care nu a avut niciodată un alt angajat.  ViralNova a fost iniţial condus exclusiv de el, iar la conţinutul site-ului au lucrat încă doi redactori în regim freelance. DeLong a crescut numărul vizitatorilor unici ai site-ului până la 100 de milioane lunar, fără angajaţi cu normă întreagă şi fără banii unor investitori privaţi.

    DeLong a lansat website-ul la mijlocul anului 2013 şi a început cu câteva Google ads pe fiecare pagină. În mai puţin de opt luni, website-ul lui genera venituri de şase cifre lunar şi milioane de dolari anual, potrivit aceleiaşi surse. ViralNova a câştigat popularitate pe seama poveştilor sociale prietenoase, cu titluri atractive, apreciate pe Facebook. ViralNova a devenit astfel unul dintre puţinele start-up-uri de digital media care a crescut datorită Facebook, alături de altele precum EliteDaily, Mic, Upworthy şi Distractify.

    Totuşi, în ultimul an, Facebook a schimbat algorimtul de publicare din newsfeed, iar schimbările au influenţat negativ atât câţiva dintre competitiorii lui DeLong, cât şi afacerea  lui. În 2014, el a scris într-o postare pe Twitter: ”Administrarea unei afaceri pe Facebook este precum deschiderea unui restaurant McDonald’s pe un vulcan activ.”

    Totuşi, ViralNova ar putea deveni printre cele mai de succes astfel de site-uri. Elite Daily a fost achiziţionat recent de publicaţia DailyMail pentru 50 de milioane de dolari, Mic a strâns finanţare în valoare de 10 milioane de dolari şi Twitter şi-a manifestat interesul de a cumpăra website-ul, în timp ce Upworthy şi Distractifiy au pierdut teren.

    ViralNova nu a avut însă întotdeauna succes, iar DeLong s-a gândit să renunţe la site, potrivit Business Insider. DeLong a construit anterior website-uri pe care le-a vândut, dar nu a fost niciodată CEO cu normă întreagă. Prima sa afacere online de succes a fost un site dedicat celor pasionaţi de jocul video Halo 2, care genera venituri lunare de de 500 de dolari din Google Ads. ”Acest lucru mi-a deschis ochii: mi-am spus că dacă pot câştiga 500 de dolari lunar, pot ajunge cu uşurinţă şi la 5.000 de dolari. Nu există nicio limită, Internetul este uriaş”. A lansat apoi GodWine, un website cu poveşti motivaţionale ce rezona bine cu publicul majoritar feminin al Facebook. A vândut site-ul companiei Salem Communications pentru o sumă ”schimbătoare de viaţă”, potrivit Business Insider.

    DeLong a lansat ViralNova într-o perioadă în care se afla în Barcelona şi se plictisea. S-a mutat ulterior în Ohio şi a fost surprins de evoluţia rapidă a site-ului. Opt luni mai târziu, în ianuarie 2014, stresul administrării unui start-up de această dimensiunea a devenit prea apăsător. Viral Nova îi aducea lui DeLong milioane de dolari, dar el muncea 16 ore pe zi, chiar şi în timpul weekend-urilor. A început astfel să colaboreze cu un broker de domeniu cu scopul explorării oportunităţilor de vânzare.

    Nu au existat foarte mulţi investitori interesaţi de achiziţia site-ului, majoritatea voiau să investească în Viral Nova. Ei i-au oferit posibilitatea de a transforma site-ul într-o afacere reală, prin investiţii de milioane de dolari. ”Nu îmi doresc responsabilitatea angajării de personal. Nu vreau să deschid un birou. Îmi place să decid singur ceea ce urmează să fac. Urăsc presiunea”, a declarat el pentru Business Insider la vremea respectivă.

    Sean Beckner, un antreprenor din New York City, l-a convins pe DeLong să rămână totuşi în joc. A citit despre dorinţa lui de a vinde ViralNova, i-a trimis un e-mail lui DeLong şi s-a oferit să cumpere o bucată din companie. Această variantă îi permitea lui DeLong să fie plătit şi să continuie afacerea, având şi suficient timp liber. După luni de întâlniri, cei doi au ajuns la o înţelegere. Beckner a devenit CEO-ul ViralNova şi a alcătuit o echipă executivă formată din CFO-ul Jeff Geurts, vicepreşedintele Ryan Elledge şi CTO-ul Shaun Tilford.

    Unul dintre redactorii freelanceri ai companiei, Sara Heddleston, a devenit managing editor şi a angajat  redactori. În prezent, ViralNova are 22 de angajaţi full-time şi este pe punctul de a genera 35 de milioane de dolari anul acesta. DeLong se află în continuare în consiliul executiv al companiei, iar Zealot Networks îi oferă în sfârşit pauza de care avea nevoie. Întrebat dacă lucrează în continuare 16 ore pe zi, a declarat: ”Este mult mai bine acum. Pot să am puţină viaţă”

  • Ce pot învăţa managerii de la un cal – VIDEO

    Într-un careu format din stâlpi între care este legată o panglică, un director de resurse umane dintr-o multinaţională trebuia să convingă un cal să se învârtă în jurul ei în galop. Calul a ales să sară din careu de două ori, iar reacţia s-a repetat şi la cel de al doilea cal adus în careu“, descrie George Leca un exerciţiu din programul de training pe care îl organizează împreună cu soţia sa, Corina Leca, în cadrul proiectului Horse Eye. „Animalul ia o decizie după ce analizează într-o fracţiune de secundă peste zece semnale nonverbale, cum ar fi bătaia puternică a inimii, pupila mărită, postura, poziţia membrelor“, îmi explică Leca, ce a observat că astfel pot fi scoase în evidenţă o serie de competenţe legate de leadership cum ar fi orientarea spre obiective, lucrul în echipă, aplicarea presiunii cu discernământ în business sau crearea unui mediu în care oamenii se pot exprima.

    Leca are o experienţă de peste 15 ani de management în companii multinaţionale, acumulată atât în ţară, cât şi peste hotare, şi a găsit un echilibru între viaţa de corporatist şi pasiunea pentru cai. În prezent, îşi împarte timpul între responsabilităţile funcţiei de Europe head of project management office (PMO) în cadrul grupului SAB Miller şi rolul de trainer la Horse Eye. Înainte de a se alătura SAB Miller, George Leca a lucrat timp de un an ca program manager pentru joint venture-ul dintre Orange şi Vodafone şi ca PMO manager în cadrul Orange, pentru alţi şase ani. A pus bazele Horse Eye în 2013, împreună cu Corina Leca, soţia sa, inspiraţi de pasiunea lor comună, caii. Corina Leca intrase deja în antreprenoriat în 2004 cu propria firmă de evenimente corporate, după cinci ani petrecuţi în zona de marketing, în industria hotelieră.

    Horse Eye este o companie de învăţare experienţială, care organizează seminarii de business şi leadership din România în care facilitatorii sunt caii. Până în prezent, peste 50 de companii şi 700 de participanţi au beneficiat de un astfel de training, Horse Eye, iar veniturile firmei sub care operează această activitate se plasează între 50.000 şi 70.000 de euro anual (în această valoare fiind incluse şi partea de organizare de evenimente, marketing şi comunicare). Metodele de învăţare folosesc doar exerciţii directe cu caii, inspirate de situaţii concrete din mediul de business.

    După trei ani de la începutul acestui proiect, au ajuns să organizeze 30 de astfel de seminarii pe an. Iar dacă la început se adresau mai ales companiilor multinaţionale din diferite industrii – printre care asigurări, FMCG, IT, farma – ulterior au avut drept clienţi şi companii mai mici, mai ales din domeniul avocatorii de business. „Au vrut să testeze cum să fie empatici şi nu simpatici, să îşi testeze calitatea şi simplitatea în comunicare“, exemplifică el obiectivele angajaţilor companiilor de avocatură.

    Potrivit lui Leca, problemele reale din afaceri îşi pot găsi rezolvarea în lucrul cu animalul, iar exerciţiile sunt revelatoare pentru managerii din poziţii de top, potrivit lui Leca. Directorul de resurse umane din exemplul oferit de el a dat dovadă de o atitudine dominatoare asupra animalului şi a aflat astfel că exercita presiune şi în relaţiile cu angajaţii. Se fereşte să folosească termenul de greşeli, însă printre alte printre lucrurile pe care a observat că au tendinţa să le facă majoritatea managerilor cu care a lucrat se numără neconcordanţa între ceea ce spun şi ceea ce fac, un comportament managerial asociat cu dominanţa şi controlul – despre care spune că este neagreat de către cal, a cărui reacţie este mai sinceră decât un angajat care nu va mărturisi acest lucru şefului său, dar va alege să plece, să nu colaboreze sau să se izoleze.

     

  • Alianţele şi diferenţele pe care acestea le creează

    Procesul modern de angajare suferă de o ruptură majoră, este vorba de dialogul lipsit de onestitate dintre angajat şi angajator, explică, chiar la începutul cărţii lor, Reid Hoffman, Ben Casnocha şi Chris Yeh, iar „Alianţa“ îşi propune să desluşească şi să ofere soluţii pentru ca relaţia dintre organizaţie şi angajat să funcţioneze. Cine sunt cei trei?

    Reid Hoffman a înfiinţat în 2003, în sufrageria sa, serviciul de socializare profesională LinkedIn şi a finanţat ulterior o serie de afaceri de succes din Silicon Valley – Airbnb, Facebook, Flickr sau Zynga. Ben Casnocha a fost colaborator al lui Hoffman la LinkedIn, a fondat compania de e-guvernare Comcate Inc. şi este socotit unul dintre cei mai influenţi 25 de oameni din lumea internetului şi a politicii.

    Chris Yeh este vicepreşedinte pe probleme de marketing la PBworlks, cofondator al Wasabi şi un apropiat al mai multor companii din tehnologie. Cei trei sunt conştienţi de schimbarea din domeniul resurselor umane, de trecerea din epoca angajării pe viaţă în cea a contractului temporar şi a lucrului pe proiect, mai ales din cauza experienţei pe care au acumulat-o în Silicon Valley, unde companiile concurează acerb pentru minţile, dar şi pentru loialitatea angajaţilor.

    Aşa că rezultatul muncii lor este organizat, detaliat, eficient şi lămuritor pentru a răspunde oricărei nelămuriri pe care o poate avea cineva interesat să contruiască nu o simplă relaţie angajat – angajator, ci o alianţă reală. Cred că oricine va înţelege acest lucru va trage un loz câştigător.

  • A renunţat la aproape un milion de dolari din salariul său anual pentru a-şi face angajaţii fericiţi. Iar acum angajaţii demisionează

    Dan Price este fondatorul şi CEO-ul Gravity Payments, o companie de procesare plăţi în care lucrează 120 de angajaţi, cu sediul central în Seattle. Ideea creşterii salariilor angajaţilor săi cu preţul scăderii propriului salariu a venit după o discuţie cu un prieten care i-a povestit cât de mult se luptă din cauza creşterii chiriei. A decis să crească valoarea salariului minim de la 48.000, la 70.000 de dolari pe an. Această decizie a avut drept efect majorarea salariilor a 70 de angajaţi, iar pentru 30 dintre ei, a avut ca efect dublarea salariului.

    “Există o inegalitate mai mare astăzi decât în perioada Marii Recesiuni. M-am gândit mult la acest aspect şi mi-am spus: Este momentul să fac ceva. “, a declarat Price publicaţiei  Huffington Post. Potrivit unui studiu realizat de universitatea Princeton, un salariu anual de 75.000 de dolari este ideal pentru atingerea fericirii, iar 28% dintre americani au declarat că ar simţi că au succes dacă ar câştiga 70.000 de dolari anual, potrivit unui alt studiu, realizat de CareerBuilder.

    Gestul lui Price a câştigate multe laude din partea presei, iar această majorare a fost privită foarte pozitiv. Dar nu toată lumea a fost de accord.

    Peste câteva luni cei mai buni angajaţi au demisionat. Ei au considerat că nu toată lumea merita să beneficieze de creşterea salarială. “A mărit salariile oamenilor care sunt mai puţin pricepuţi”, a spus Maisey McMaster, fost angajat Gravity Payments.”Cei care munceau cel mai mult nu au beneficiat de o creştere prea mare”, a adăugat McMaster

    “Acum aceeaşi oameni care munceau mai puţin ca mine câştigau la fel de mult”, a spus Grant Moran, fost angajat Gravity Payments. “Leagă oamenii care fac performanţă de cei mai puţin motivaţi oameni din companie”, a adăugat el.

  • Ce lecţii de business poţi învăţa din Game of Thrones

    Game of Thrones este un serial foarte popular plin de violenţă, trădări, întorsături de situaţie, dar şi un serial din care se pot extrage câteva lecţii de business.

    Publicaţia Inc. a determinat care sunt cele patru lecţii de business pe care le poţi învăţa de la Game of Thrones:

    1. Aparenţele pot fi înşelătoare
    Tyrion Lannister este inteligent, arată compasiune şi are o gândire tactică, are calităţile unui adevărat lider, însă este considerat oaia neagră a familiei deoarece este pitic. Acelaşi lucru poate fi valabil şi pentru angajarea unor oameni noi. Personalitatea, atitudinea şi valorile unui candidat sunt mult mai importante decât un CV. Abilităţile şi experienţa pot fi obţinute în timp, însă o atitudine pozitivă nu.

    2. Recompensează întotdeauna loialitatea
    Loialităţile se schimbă foarte repede în Westeros. Petyr Baelish este un exemplu perfect. El face alianţe doar pentru a se ajuta pe sine, este un manipulator care scapă de oricine îi stă în cale.
    Loializarea clienţilor este importantă pentru orice companie. Fiecare client al acelei companii ar trebui să se simtă bine, apreciat şi să vrea să revină. Însă asta se poate schimba rapid, în urma a doua-trei experienţe negative clienţii pot renunţa la serviciile unei companii.

    3. Caută tot timpul să inovezi
    Cei mai buni antreprenori nu respectă regulile, ci le încalcă şi le rescriu. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre Regina Dragonilor, Daenerys, care în sezonul trecut i-a spus lui Tyrion că nu o să oprească roata, ci o s-o distrugă, referindu-se la factori care nu pot fi schimbaţi.
    Tot timpul vor exista oameni care le vor spune oamenilor de afaceri că ceva nu se poate face. Însă este de datoria acestor lideri să caute să inoveze, să zdruncine normele.

    4. Să nu ignori costul unei promisiuni neţinute
    Robb Stark promisese că se va căsătorii cu fiica lui Walder Frey, însă atunci când acesta nu şi-a ţinut promisiunea Frey a căzut la învoială cu familia Lannister şi aşa a avut loc masacrul care avea să facă înconjurul lumii.
    Poate în business nu este atât de grav, o promisiune neţinută, însă îţi poate afecta serios imaginea companiei. Un exemplu în acest sens este Volkswagen, care a minţit în legătură cu emisiile automobilelor sale, iar acum lumea şi-a cam pierdut încrederea în constructorul german.
     

  • Topul celor mai nefericite bonusuri acordate de companii angajaţilor performanţi

    Angajaţii sunt de multe ori tentaţi să muncească mai mult decât li se cere, în speranţa că vor fi recompensaţi pentru entuziasmul. Din păcate pentru ei, acesta lucru nu se întâmplă întotdeauna.

    Ce se întâmplă atunci când bonusul primit este inutil, uneori chiar jignitor? Cei de la Quora au realizat o listă a celor mai proaste recompense primite de angajaţii merituoşi.

    David Hood, angajat al unei case de îngrijire, a beneficiat de o adevărată “serie” de bonusuri, unul mai inutil decât celălalt. “Într-un an am primit şuncă. Eu nu mănânc şuncă, iar cei mai mulţi colegi ai mei sunt evrei”, povesteşte Hood. “Cu altă ocazie, am primit un tricou cu sigla firmei, dar care avea cu patru numere mai mult decât măsura mea. Am mai primit şi o scrisoare din partea şefului meu în care mi-a greşit numele de mai multe ori, numindu-mă Danny. A fost ciudat, pentru că lucram de mulţi ani acolo şi eram doar câţiva angajaţi.” Povestea lui Hood nu se termină, însă, aici: “Am primit, cu ocazia sărbătorilor, un cupon pentru o masă gratis la cantina instituţiei la care chiar eu eram bucătar. A fost stupid, pentru că angajaţii oricum nu îşi plătesc mesele. Cel mai rău a fost însă când am primit un card de benzină în valoare de 15$ valabil la o benzinărie care era închisă de şase luni”, mai povesteşte bărbatul.

    Steve Johnson, lucrător în cadrul unei baze militare americane, era obişnuit să primească în fiecare an un curcan drept bonus pentru sărbători. “Am trecut apoi în subordinea celor mai zgârgiţi oameni pe care i-am întâlnit. Primul an, de Crăciun, am primit doar o poză cu un curcan. A fost penibil. Anul următor, n-am mai primit nimic.”

    Jay Bazzinoti, un tânăr angajat în Boston, s-a bucurat atunci când a primit din partea conducerii un plic pe care scria “Bonus pentru munca depusă”. Bucuria sa nu a durat însă mult: când a deschis plicul, Bazzinoti a găsit numai cupoane cu valoare de câţiva dolari trimise de la sediul central din California. “Evident, nu am avut ce să fac cu ele în Boston”, povesteşte Bazzinoti.

    Poate cel mai amuzant exemplu este cel al lui Andy Warwick, un traducător care avea sarcina de a scrie cursuri de engleză pentru angajatorul său. Cu ocazia sărbătorilor, el a primit prin poştă un discount de 20% la cursurile scrise chiar de el. “Poate angajaţii chinezi s-au bucurat de bonus, dar în cazul meu a fost chiar stupid”, comentează Warwick.

    Corrie Hausman, îşi aminteşte de anii petrecuţi în retail, când în loc de bonus compania trimitea o cutie cu 5-6 prăjituri ce trebuiau împărţite între la 25 de oameni. “Partea cea mai bună? Prăjiturile ajungeau de cele mai multe ori zdrobite la birou”, spune Hausman.

  • Planurile legate de căsătorie şi viaţa de familie pot face diferenţa în obţinerea jobului de către tinerele care vor să devină stewardese

    Unele dintre cele mai dificile întrebări pe care le aud candidatele participante la interviurile de angajare pentru slujba de stewardesă se referă la planurile legate de familie şi la stadiul în care se află pe plan personal la capitolul relaţii.

    Companiile aeriene din Golf au zguduit puternic aviaţia mondială, oferind servicii de calitate la preţuri mai mici decât ale concurenţilor. O parte din strategia arabilor are în vedere şi recrutarea personalului din diferite colţuri ale planetei, mai ales din ţările cu un nivel de trai scăzut. Angajaţii muncesc sub atenta supraveghere a companiilor din Emiratele Arabe sau Qatar, lucrează ore suplimentare şi acceptă condiţii care sunt discutabile în alte ţări ale lumii. Toate companiile aeriene din Golf – Etihad, Qatar şi Emirates – pot chiar concedia stewardesele dacă rămân însărcinate, potrivit Wall Street Journal.

    “Dacă te întrebi cum afectează intenţia de a te căsători şansele tale de a obţine jobul de stewardesă, ţine minte că nu contează. În principiu, în timpul interviului, angajatorul nu are dreptul să te întrebe despre statusul tău marital. Când eşti singură oricum nu prea contează. Vei fi dedicată 100% jobului, vei fi dispusă să pleci noptile şi de sărbatori fără să comentezi şi vei fi poate mai implicată decât o stewardesă care are familia acasă”, spune Cristina Toader, fostă stewardesă la Emirates şi Wizz Air, pe siteul cumajungistewardesă.ro.

    În general, căsătoria nu înseamnă însă renunţarea la job. “La Qatar Airways regula cu căsătoria e destul de strictă, adică nu ai voie să te căsătoreşti cu un coleg, nu ai voie să primeşti vizite decât de la soţul tău, care nu are voie să stea în apartamentul tău, ci la hotel”.

    În cazul altor companii, stewardesele care aleg să se căsătorească pe durata contractului de însoţitor de bord primesc recompense substanţiale. Conform cumajungistewardesă.ro, Multe companii din Europa încurajează stewardesele să aibă o familie, considerând că sunt mai fericite la job când sunt multumite şi împlinite pe plan personal, chiar dacă disponibilitatea de a lucra de sărbători scade.

    “Deşi la un interviu pentru Orient, te pot intreba dacă soţul tău este de acord să pleci să traieşti într-o alta ţară şi poate fi dificil pentru tine să te împarţi între familie şi job, recrutorii nu îţi dau o bilă neagră dacă ai deja o familie. Ba chiar te ajută să îţi aduci soţul în ţara lor, oferindu-i lui viza, iar vouă banii de chirie necesari pentru un apartament de două-trei camere. Fie că te căsătoreşti în timpul contractului, fie că esti deja căsătorită, soţul tău are beneficii multiple: viză, cazare, bilete de avion cu discount de 90% în regim nelimitat”, potrivit sursei citate.