BusinessMagazin

Tag: acord

  • Preşedintele şi partidele au semnat Acordul privind pragul minimal de 2% din PIB pentru Apărare. Iohannis: Astăzi arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile

    Ceremonia din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni a început cu intonarea imnului naţional.

    Acordul a fost semnat mai întâi de şeful statului, Klaus Iohannis, urmat de liderii partidelor parlamentare. Au semnat, astfel, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu şi prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, preşedintele PC, Daniel Constantin, preşedintele PP-DD, Simona Man.

    Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian nu a fost prezent la semnarea acestui acord.

    El a semnat totuşi, ulterior, Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, după terminarea ceremoniei oficiale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după primele consultări cu partidele parlamentare din mandat, pe tema finanţării Armatei, că a propus pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întreg spectrul politic, pentru domeniul Apărării şi că a obţinul consensul formaţiunilor politice, în acest sens.

    Iohannis: Astăzi arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, după semnarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, că astăzi le arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile de muncă, prin asigurarea finanţării pentru pregătire şi înzestrare.

    Preşedintele a mulţumit în discursul său tuturor celor prezenţi pentru că au înţeles cu maturitate şi responsabilitate că este nevoie de un acord privind finanţarea Armatei, asumat de toate partidele politice parlamentare.

    ”Astăzi le arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile de muncă prin asigurarea finanţării necesare pentru pregătire şi pentru înzestrarea cu echipament modern de luptă. Faptul că toţi cei prezenţi s-au angajat să susţină atingerea în 2017 a unui nivel de minimum de 2% din PIB pentru Apărare şi să păstrăm această sumă ca un minim pentru cel puţin 10 ani arată dorinţa României de a avea predictibilitate în asigurarea cheltuielilor militare”, a arătat şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai spus că ”armata este un furnizor de securitate, dar poate să fie şi un furnizor de dezvoltare economică, pentru că programele de înzestrare cu tehnică de luptă pot să genereze parteneriate între firmele de profil din ţară şi cele ale aliaţilor noştri, precum şi investiţii străine şi locuri de muncă pentru români”.

    ”Eu văd Acordul politic de susţinere a finanţării pentru Apărare şi ca pe un acord implicit pentru dezvoltarea industriei naţionale de apărare. Până acum s-au spus multe vorbe, au fost făcute multe strategii care au rămas de obicei doar pe hârtie. Este momentul să tratăm cu toată seriozitatea acest subiect important pentru securitatea naţională şi să obţinem rezultate”, a arătat şeful statului.

    Potrivit lui Klaus Iohannis, prin Acordul semnat marţi, arătăm ”că România este membru responsabil în cadrul NATO şi îşi înţelege bine atribuţiile”.

    ”Atunci când aşteptăm solidaritate din partea aliaţilor noştri, într-un moment dificil pentru securitatea regiunii noastre, trebuie să fim conştienţi că suntem datori să mărim contribuţia financiară pentru Armată.Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. Vă asigur că România se va comporta ca un partener de nădejde!”, a afirmat Klaus Iohannis în finalul discursului.

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote in loc de cărbune

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Papalekas face “tripla”: după ce a atras Vodafone şi Telekom în birourile sale, a cumpărat şi noul sediu al Orange

    Clădirea celor de Skanska are o suprafaţă închiriabilă de 19.500 de metri pătraţi, iar cel mai important chiriaş este grupul Orange, care a început să îşi mute în Green Court sediul secundar în care vor lucra în jur de 1.500 de angajaţi.

    Astfel, după ce în acest an a reuşit să atragă în birourile pe care le dezvoltă şi grupurile Vodafone şi Telekom, Papalekas reuşeşte să aibă contracte cu cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă de pe piaţa locală.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Supereroii din umbră. Cum a ajuns Marvel să definească nivelul de referinţă al unui gen cinematografic

    PRIMUL EDITOR AL REVISTEI, JOE SIMON, A CREAT ÎN 1941 UNUL DINTRE CEI MAI IUBIŢI SUPEREROI AI MARVEL, CAPTAIN AMERICA. A fost primul succes al companiei, cu vânzări de peste un milion de exemplare.

    Anul următor, Marvel a cedat drepturile pentru Captain America companiei Republic Pictures, însă studioul de film nu a reuşit să producă niciun episod de-a lungul perioadei contractuale, astfel încât personajul a revenit creatorilor săi.

    Ca urmare a tranzacţiei dintre Marvel Entertainment Group şi ToyBiz din 1993, Avi Arad a fost numit CEO al Marvel. În primă fază, lucrurile nu au mers însă prea bine; s-a decis cedarea drepturilor pentru mai multe personaje, dar studiourile de film nu s-au grăbit să prezinte publicului eroi de benzi desenate. ”Atunci când închei o afacere cu un studio de producţie, intri pe o listă de aşteptare alături de alte 500 de proiecte, aşa că sunt şanse mari să te pierzi. Pentru noi acest lucru nu merge. Nu vrem să mai facem asta„, declara la acea vreme Avi Arad. Drept urmare, CEO-ul a decis în august 1996 crearea Marvel Studios.

    Primul film lansat a fost ”Blade„, în 1998, bazat pe benzile desenate cu acelaşi nume. Filmul, regizat de Stephen Norrington şi avându-l pe Wesley Snipes în rolul principal, a avut încasări de peste 130 de milioane de dolari. A urmat ”X-Men„ în anul 2000, primul blockbuster produs de Marvel, ce a adus companiei aproape 300 de milioane de dolari. Prin succesul acestor două filme, Marvel a demonstrat, într-o perioadă în care Hollywood se baza mai mult pe remake-uri decât pe idei originale, că lumea era dispusă să cunoască personaje ce nu mai apăruseră pe marele ecran.

    În anul 2009, The Walt Disney Company a făcut publică o tranzacţie prin care achiziţiona pachetul majoritar al Marvel Entertainment pentru 4 miliarde de dolari.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Până în prezent, francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat zece filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind ”Iron Man„, iar cel mai recent ”Guardians of the Galaxy„. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Încrederea celor de la Marvel se află la cote înalte, aceasta fiind probabil explicaţia pentru care studioul a decis să aducă pe marile ecrane personaje precum cele din ”Guardians of the Galaxy„ sau ”Ant-Man„, puţin cunoscute publicului larg. Privind la toate filmele pe care Marvel le-a lansat sau pe care urmează să le lanseze, un singur personaj era deja cunoscut publicului: Hulk, care beneficiase deja de propriul său film cu ani în urmă.

    Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman. De apreciat este faptul că Marvel nu a avut până acum niciun eşec de box office, iar acest lucru va încuraja probabil lansarea unor noi francize sau prezentarea altor personaje.

    Concluzia este că brandul Marvel este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office-ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

  • SUA şi China, concurenţi de la distanţă

    Din iunie până acum, preţul ţiţeiului a scăzut cu peste 30%, iar OPEC a admis că în 2015, cererea globală de petrol livrat de ţările membre s-ar putea reduce cu cca un milion de barili pe zi, ca urmare a boom-ului exploatărilor de şist din SUA. Acesta a fost contextul în care liderii celor 21 de ţări din Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) au convenit la reuniunea de la Beijing asupra unui document pregătitor pentru crearea unei zone de liber schimb regionale Asia-Pacific (FTAAP). Economiile statelor membre APEC reprezintă aproximativ 40% din populaţia lumii, 57% din PIB mondial şi 44% din schimburile comerciale internaţionale.

    FTAAP reprezintă o replică, iniţiată de China, la Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), iniţiat de SUA şi cuprinzând 12 state, între care Japonia, Mexic, Australia, Canada, Singapore, Peru sau Chile, dar nu şi China. Revista Time scrie că SUA văd TPP ca pe un mod de a redirecţiona comerţul din regiunea Asia-Pacific, în condiţiile în care anul trecut numai 14,2% din exporturile asiatice de mărfuri au avut destinaţia SUA, faţă de 23,7% în 2000, dar şi de a presa China să se conformeze unor practici comerciale şi de afaceri mai apropiate de standardele occidentale.

    Concurenţa pentru influenţă globală între SUA şi China va depinde, deci, şi de ritmul în care vor avansa cele două proiecte rivale: dacă de FTAAP ar urma să se ocupe, conform comunicatului final al reuniunii APEC, un comitet care va studia toate aspectele chestiunii timp de doi ani, negocierile TPP sunt deja avansate şi nu mai întârzie decât din cauza rezistenţei Japoniei faţă de dereglementarea sectorului agricol. Concurenţa indirectă între SUA şi China pe acest front nu exclude însă nevoia ambelor ţări de a coopera, atâta vreme cât accesul pe piaţa americană este vital pentru creşterea economică a Chinei, iar companiile americane depind de accesul la piaţa chineză. De altfel, lunea trecută, şi SUA şi China au semnat o înţelegere privind extinderea numărului de produse acoperite de un alt pact comercial, de data aceasta bilateral – Acordul pentru Tehnologia Informaţiei (ITA).

  • Metro şi Auchan încheie un parteneriat internaţional în achiziţii

    in al doilea rând, un acord de sourcing internaţional care va fi implementat pentru a permite achiziţionarea în comun, la nivel mondial, de produse nealimentare pe care fiecare companie le va revinde individual sub formă de marcă proprie sau “no name”. Produsele electronice de masă sunt excluse din aceste două acorduri.

  • Încălzirea globală: occidentalii demonstrează, chinezii poluează

    “MISIUNEA NOASTRĂ ESTE SĂ FACEM CA ACEST MOMENT SĂ DEVINĂ UNUL DECISIV„, A SPUS PRIMARUL NEW YORKULUI, BILL DE BLASIO.

    Uriaşul marş a coincis cu demonstraţiile împotriva poluării care au avut loc la nivel mondial, din Marea Britanie şi până în India şi Australia.

    Organizatorii din Manhattan au spus că peste 500 de autobuze au transportat demonstranţi din afara oraşului, iar poliţia a blocat traficul pentru a face loc sutelor de mii de studenţi, angajaţi, părinţi, oameni de ştiinţă, apicultorilor şi multor altora care s-au alăturat marşului. Între alte celebrităţi participante s-au mai numărat actorii Mark Ruffalo, Edward Norton şi Evangeline Lilly. Ruffalo a spus că s-a aflat acolo pentru copiii săi. ”Vreau să fac tot ce pot pentru a le asigura lumea pe care o merită„, a explicat starul din ”Avengers„.

    Demonstranţii au sunat alarma cu tobe, goarne şi peste 20 de fanfare, în timp ce bisericile din oraş au sunat clopotele. În acest timp, 40.000 de oameni au demonstrat la Londra pentru combaterea încălzirii globale, între ei aflându-se Emma Thompson şi muzicianul Peter Gabriel, în timp ce 10.000 de persoane au mărşăluit în Australia.
     
    IDERII MONDIALI PROMIT UN ACORD MONDIAL PENTRU COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
    După proteste, discursuri şi angajamente din partea companiilor, liderii mondiali au încheiat un summit al Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice cu sarcina dificilă de a căuta un acord pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

    Preşedintele american Barack Obama şi peste 100 de lideri mondiali au promis să negocieze un acord care să atace problema schimbărilor climatice precum creşterea nivelului oceanelor, intensificarea cicloanelor, inundaţiile record şi valurile de caniculă provocate de poluare.

    ”Sună clopotele de alarmă. Cetăţenii noştri demonstrează. Nu putem să pretindem că nu îi auzim„, a spus Obama în faţa delegaţilor Naţiunilor Unite de la New York.

    Ce nu se ştie încă este cum vor rezolva statele vechile diferende pentru a asigura un acord de reducere a emisiilor poluante până la sfârşitul anului viitor, termenul stabilit. În centrul disputelor se află solicitarea Statelor Unite ca marile ţări în curs de dezvoltare, precum China, India şi Brazilia, să accepte reducerea emisiilor poluante, la fel ca statele dezvoltate. Obama a spus în mod clar că nu va da înapoi în privinţa acestei solicitări.

    Statele aflate în dezvoltare vor ca ţările bogate să plătească miliarde de dolari pentru a le ajuta să dezvolte energia regenerabilă şi să rezolve problemele încălzirii globale. Angajamentele lor au rămas însă în mare parte neîndeplinite, cu toate că preşedintele francez Francois Hollande a promis 1 miliard de dolari, sumă egală cu cea oferită de Germania. Statele Unite nu au făcut încă niciun angajament în acest sens.

    ”Statele Unite au făcut investiţii ambiţioase în energie curată şi reduceri ambiţioase ale emisiilor de carbon. Cer astăzi tuturor ţărilor să ni se alăture, nu anul viitor sau peste doi ani, ci chiar acum, pentru că nicio ţară nu poate răspunde singură acestui pericol global„, a spus Obama.

    Summitul pe tema încălzirii globale de la Adunarea Generală anuală a ONU a avut rolul să pună bazele unui nou tratat pentru combaterea acestui fenomen, care să fie încheiat în decembrie 2015, dar a scos la iveală şi diferenţele majore care divizează ţările în probleme ca despăduririle, poluarea cu carbon şi scurgerile de metan de la exploatările de petrol şi gaze. Astfel, Brazilia a anunţat că nu va semna un angajament de oprire a despăduririlor până în 2030, Statele Unite au decis să nu se alăture unui grup de 73 de state care susţin taxarea emitenţilor de carbon, în timp ce China insistă ca ţările în curs de dezvoltare să fie tratate diferit faţă de statele dezvoltate, chiar dacă Obama a spus că nimeni nu trebuie să fie tratat preferenţial.

    ”Trebuie să înscriem lumea pe o nouă direcţie. Schimbările climatice sunt problema definitorie a epocii noastre. Ne defineşte prezentul. Răspunsul nostru va defini viitorul„, a afirmat liderul ONU, Ban Ki-Moon, în remarcile sale de deschidere a summitului. În unele privinţe, acest summit a răspuns apelului.

  • Premieră în acordul cu FMI: Guvernul şi BNR merg la Bruxelles pentru următoarea evaluare, fără participarea Preşedinţiei

    “Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă între zece zile şi două săptămâni, negocierile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, începând de marţi, 16 septembrie, şi până vineri, 19 septembrie.

    Delegaţia FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, cea a CE de către Istvan Szekely, iar delegaţia Băncii Mondiale de Elisabetta Capanelli, directorul de ţară pentru România şi Ungaria.

    Guvernul României va fi reprezentat, potrivit programului actual, la nivel de miniştri, dar nu este exclus ca la ultimele discuţii, din 19 septembrie, să participe şi premierul Victor Ponta, au menţionat sursele.

    Banca Naţională a României va fi reprezentată la nivel de conducere de către guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi viceguvernatorul Cristian Popa.

    Negocierile din primele două zile se vor purta la nivelul staffurilor tehnice şi vor privi exclusiv execuţia bugetară de până în prezent şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va include şi reducerea CAS cu  5 puncte procentuale, începând cu 1 octombrie.

    Joi, 18 septembrie, vor începe discuţiile la nivel de miniştri, printra care se numără ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

    În ultima zi figurează o întâlnire la nivel de conducere executivă a BNR cu misiunile complete ale FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, urmată de o discuţie amplă pe rectificarea bugetară, proiectul de buget pentru 2015, taxarea energiei (redevenţele) şi prognozele privind evoluţia încasărilor ANAF.

    O altă temă importantă a ultime zile o reprezintă reforma în sectorul energetic, unde va participa ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Autorităţile române intenţionează să amâne cu doi ani calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale furnizate populaţiei, negociat în cadrul acordului cu FM, CE şi BM.

    Premierul Ponta a declarat miercuri că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

    “Cu siguranţă, raportul pe care îl întocmeşte Ministerul de Finanţe, cu asistenţa Băncii Mondiale, va fi discutat la următoarea vizită a delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţionale şi Băncii Mondiale la Bucureşti, vizită care, din câte ştiu eu, va fi în luna noiembrie”, a afirmat şeful Executivului.

    Misiunea FMI a plecat din România la finele lunii iulie fără a-şi da acordul pe măsurile promovate de Guvern, principala discuţie vizând reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, chiar dacă fusese amânată de la 1 iulie la 1 octombrie.

    Misiunea comună a arătat în acele discuţii că planurile autorităţilor sunt nerealiste, mai ales din perspectiva execuţiei bugetare de până atunci, dar şi în ceea ce priveşte bugetul pentru 2015, când trebuie realizată o nouă reducere a deficitului bugetar, de la 2,2% din PIB la 1,4% din PIB, concomitent cu creşterea cheltuielilor pentru apărare.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, declara ulterior că proiectul de buget pentru 2015 nici nu va putea fi eleborat până spre sfârşitul anului, atunci când se vor cunoaşte mai bine mai mulţi indicatori macroeconomici.

    Mai mulţi analişti contactaţi de MEDIAFAX apreciază că există un mare risc ca acordul cu FMI să fie rupt dacă Executivul va pune în aplicarea toate promisiunile electorale, inclusiv majorări de pensii şi salarii.

  • Comisia Europeană a adoptat, miercuri, Acordul de Parteneriat cu România. Ce prevede planul fondurilor europene alocate pentru 2014-2020

     “Acordul pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzând finanţarea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim”, informează Comisia Europeană.

    Comisia consideră că investiţiile din fonduri europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţământului în oraşe şi în zonele rurale. De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient, mai precizează CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LinkedIn plăteşte unor foşti şi actuali angajaţi despăgubiri şi salarii neacordate de 6 milioane dolari

     “Prioritatea LinkedIn este talentul, aşa că am fost nerăbdători să colaborăm cu Departamentul Muncii pentru a rectifica rapid şi echitabil situaţia”, a declarat Shannon Stubo, purtător de cuvânt al LinkedIn, transmite Bloomberg.

    Compania nu a înregistrat şi plătit toate orele lucrate, inclusiv cele suplimentare, de 359 de angajaţi, potrivit Departamentului Muncii.

    În total, compania trebuie să plătească angajaţilor 3,35 de milioane de dolari pentru orele suplimentare lucrate şi despăgubiri de 2,51 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro