BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Românul care a adus pe piaţa din ţara noastră o noua modalitate de a plăti. Fără carduri şi chiar fără un smartphone, achiziţiile pot fi făcute astfel „cât ai clipi”, la propriu

    Mihai Drăghici, un român reîntors în România, a adus pe piaţa locală tehnologia prin care putem plăti „cu faţa”. Fără carduri şi chiar fără un smartphone, achiziţiile pot fi făcute astfel „cât ai clipi”, la propriu. A povestit despre toate acestea antreprenorul, cu un accent american.

    Mama mi-a dat ideea să mă întorc şi să îmi vizitez bunica, ce avea la vremea respectivă 89 de ani. Aveam planificată o călătorie de doar o săptămână, dar când am ajuns şi am văzut câte oportunităţi erau aici în tehnologie şi pe segmentul inovării, am decis să mă întorc pentru totdeauna”, descrie Mihai Drăghici, fondatorul tehnologiei PayByFace în România, motivele pentru care a ales să se întoarcă acasă, cândva în 2019.

    Drăghici are 42 de ani şi vorbeşte cu accent american fiindcă şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii pe „tărâmul făgăduinţei”. Ceea ce s-a transformat într-o vizită în ţara sa de origine avea să fie debutul unei noi vieţi, dar şi al unui nou start-up. „PayByFace este o nouă modalitate de plată prin scanarea feţei clienţilor în anumite spaţii din oraş – precum farmaciile, cafenelele, saloanele şi chiar şi cabinetele stomatologice. Mai întâi, trebuie să downloadezi aplicaţia, disponibilă pe iPhone sau Android şi să îţi creezi contul. Odată ce te înregistrezi pe aplicaţie, ai nevoie de un card de debit sau de credit, să setezi o parolă şi să îţi înregistrezi selfieul. Apoi, vei vedea toate locurile din Bucureşti unde această tehnologie este disponibilă şi vei putea să mergi acolo pentru a folosi dispozitivul iPad care îţi permite să plăteşti cu faţa în momentul în care faci o achiziţie”, descrie Mihai Drăghici tehnologia. Odată ajuns în faţa iPadului, clientul poate plăti fără să atingă dispozitivul, folosindu-şi propriul telefon, motiv pentru care avantajele sunt evidente în contextul pandemic. Dintr-o perspectivă de business, comercianţii care folosesc această tehnologie, „creează o platformă de loialitate care poate fi folosită pentru a face un marketing eficient şi pot astfel să reconstruiască loialitatea clienţilor pe care i-au pierdut anul trecut din cauza pandemiei”.

    Mihai Drăghici a lansat acest proiect în 2019, chiar înainte de a se muta în Bucureşti din Statele Unite. „Am plecat din România cu familia mea în 1985 când aveam cinci ani, iar în urmă cu trei ani am decis să mă mut înapoi pentru a construi start-up-uri tech în Europa. Am lucrat pentru acest start-up disruptiv în ultimii trei ani şi a fost într-adevăr o perioadă plină de provocări, dar pandemia de anul trecut a accelerat folosirea PayByFace datorită experienţei handsfree pe care o oferim, potrivită contextului actual de piaţă. Doar în ultimele trei-patru luni, ne-am extins la 30 de comercianţi în Bucureşti şi am semnat pentru 100 de locaţii din România. Vrem să ajungem la încă cel puţin 50 de locaţii din Bucureşti până la finalul lunii februarie”, descrie antreprenorul cele mai recente realizări şi planurile pe termen scurt.

    Spune că ideea dezvoltării proiectului PayByFace i-a venit ca urmare a tuturor situaţiilor din trecutul său în care s-a concentrat pe găsirea unei soluţii mai bune, mai rapide şi mai convenabile de plată. „Când am venit în Bucureşti în urmă cu trei ani, eram într-un restaurant şi, când a venit momentul să plătesc, am cerut nota. M-au întrebat – Cum vreţi să plătiţi, cash sau cu cardul? Am fost şocat şi confuz în legătură cu decizia şi atunci am simţit că să plătesc cu faţa ar fi mult mai uşor.” În ceea ce priveşte finanţarea ideii, aceasta a venit iniţial de la doi angel investors din Bucureşti, care acum sunt parte din Tech Ventures Capital VC. Potrivit lui Mihai Drăghici, ei au investit 20.000 de euro, direcţionaţi înspre achiziţia a 50 de tablete iPad şi în oferirea unor comercianţi din oraş a aplicaţiei în scopul testării acesteia. În februarie 2020 au instalat primul dispozitiv din Bucureşti la cafeneaua Creamier, din apropierea Ateneului.

    În continuare, mizează pe expansiune, iar planurile de viitor ale antreprenorului nu se limitează la Bucureşti: şi-a propus ca în perioada următoare să instaleze dispozitivele PayByFace în mai multe unităţi din România, iar în curând va lansa businessul şi în Bulgaria, în Sofia. „Avem deja acolo primul iPad funcţional la Bistro Luna, aflat într-un mare campus de birouri. Vrem ca de asemenea să ne extindem în Constanţa, Mamaia şi Vama Veche pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să îşi ascundă telefoanele şi portmoneele în prosoapele lor de pe plajă, să poată să plătească cu faţa în baruri şi cluburi.”

    Acum sunt în procesul unei sesiuni de obţinere a unei finanţări de tip Seed pentru 280.000 de euro în schimbul a 15% din compania olandeză tip holding – „Sperăm să încheiem această rundă cu succes până la finalul lunii februarie”.

    Mihai Drăghici spune că a dezvoltat afaceri în mai multe colţuri ale lumii, ca urmare a parcursului său atipic – geografic, şi nu numai.

    A dezvoltat start-up-uri tech timp de aproape 20 de ani nu doar în Statele Unite, ci şi în India, Canada, Mexic şi, acum, Europa. „Lansasem de fapt 10 companii la momentul în care m-am mutat în România şi doar două au supravieţuit: PayByFace.io şi un start-up med-tech intitulat MedicPad.com”, mărturiseşte antreprenorul.

    Prin MedicPad, construieşte soluţii software pentru industria sănătăţii care permit transformarea digitală, tehnologii de inteligenţă artificială şi de RPA (Robotic Process Automation) pentru a îmbunătăţi eficienţa, responsabilitatea şi conectivitatea între pacienţi şi doctori.

    „Am fost un antreprenor în serie încă dinainte de perioada bulei dot-com. Am construit şi am lansat multe start-up-uri website în acele zile şi am construit câteva dintre cele mai mari reţele de home digital signage din California, Texas şi Washington în anii 2000. Acela a fost punctul meu de lansare, iar în 2020 mi-am dezvoltat abilităţile inginereşti ca inginer software pentru mai multe corporaţii din Statele Unite şi am călătorit în toată lumea transformând idei în MVP (minimum viable product) şi MBP (Minimum buyable product) în mai multe ţări. Câteva dintre acestea au avut succes şi le-am vândut, dar multe dintre acestea au eşuat lamentabil…prin urmare am învăţat multe din toate aceste  experienţe.” Mai mărturiseşte şi că şi-a dorit să devină inginer electrician, dar a decis să renunţe la studii. „Voiam să mă angajez şi să învăţ în lumea reală şi să fiu plătit pentru asta. Părea să aibă mult mai mult sens pentru mine decât să stau 4-5 ani în şcoală şi să ies de acolo cu un împrumut uriaş pentru studenţi şi fără job. Dacă aş avea timp, m-aş întoarce la şcoală acum, dar nu pentru inginerie, ci poate pentru o licenţă în domeniul ingineriei sau în biotech.” În urma experienţelor sale din alte ţări în care a trăit – India, Franţa şi Statele Unite, – exclamă, referindu-se la România: „Este un loc unic şi plin de provocări când vine vorba despre traiul aici, darămite când vorbim despre construcţia unui start-up tech! Sunt într-adevăr multe provocări şi este nevoie de multă răbdare, entuziasm, perseverenţă şi abilităţi astfel încât să reuşeşti să ajungi la obiectivele fixate la timp din perspectivă de business. Singurul aspect pe care cred că românii îl fac foarte bine este partea de networking în afaceri…networkingul şi construirea de relaţii este cheia. Pe de altă parte, mai este mult de muncă în România când vine vorba de a fi proactiv, a fi lider şi asumarea de riscuri”.

    Ce urmează?

    „Cred că voi rămâne în Europa pentru o perioadă de timp, soţia şi fiul meu sunt cu mine acum şi nu plănuiesc să merg prea departe de casa mea din Bucureşti. Poate vom trăi în Olanda, în contextul în care cele două companii tip holding pe care le deţin sunt înregistrate acolo acum. Dar cred voi avea mereu în Bucureşti un loc pe care să-l pot numi acasă. Îmi doresc, de asemenea, să încep să lucrez la dezvoltarea de start-up-uri tech cool atunci când voi avea 50-60 de ani, odată ce Elon Musk va trimite rachetele lui spre Marte!” Iar când vine vorba despre sfaturile pe care el le-ar da unui antreprenor aflat la început de drum, spune: „Fii curajos, perseverent, inteligent şi încon­joară-te de mentori buni şi de consultanţi care să îţi susţină demersurile. În plus, asigură-te că îţi alegi echipa şi partenerii foarte inteligent, inclusiv partenerul de „iubire” fiindcă probabil aceea va fi cea mai importantă persoană care te va ghida înspre succes sau eşec dacă începi să dezvolţi o companie şi să fii antreprenor. Este un stil de viaţă, nu un titlu. Apoi, asigură-te că iubeşti ceea ce faci, fiindcă vei face acel lucru non-stop pentru o perioadă lungă de timp şi câteodată nu vei avea bani deloc pentru lungi perioade, aşadar este foarte important să iubeşti ceea ce faci în fiecare zi”.

    Mihai Drăghici, fondator PayByFace: „Singurul aspect pe care cred că românii îl fac foarte bine este partea de networking în afaceri…networkingul şi construirea de relaţii este cheia. Pe de altă parte, mai este mult de muncă în România când vine vorba de a fi proactiv, a fi lider şi asumarea de riscuri.”
     

  • Cifra săptămânii 1 – 7 februarie 2021

  • Antreprenorul care a găsit reţeta pentru a-i învăţa pe roboţi să înţeleagă şi să vorbească în limba română aşa cum discutăm noi în mod natural între noi

    Entuziasmul cu care sunt primite soluţiile software de automatizare nu ar avea nicio relevanţă pentru noi dacă roboţii software nu ar învăţa să înţeleagă şi să şi răspundă în limba română. Antreprenorul Leonard Mart crede că a găsit reteţa pentru a-i învăţa pe roboţi să înţeleagă şi să vorbească în limba română aşa cum discutăm noi în mod natural între noi.

    El a creat o tehnologie proprie cu care a reuşit să dezvolte o serie de roboţi software folosiţi în diverse moduri – de la asistenţi virtuali pe telefoane şi dispozitive inteligente până la platforme utilizate în retail sau de către autorităţi.  

    „Învăţăm calculatoarele să vorbească limba română, iar acum le învăţăm să vorbească şi limbi europene pentru că ne-am extins tehnologia. Am început să lucrăm la tehnologie în 2015, dar compania a fost înfiinţată la începutul anului 2018. Am lucrat la această tehnologie timp de trei ani pe mai multe proiecte şi cu mai mulţi clienţi până ce am decis să construim un produs. Acum, noi putem automatiza în proporţie de 70-80% din răspunsuri fie că sunt răspunsuri care se dau prin intermediul vocii pe telefon sau prin platforme de suport” a povestit în cadrul emisiuni ZF IT Generation Leonard Mart, cofondator şi CEO al WiseGroup AI. Start-up-ul s-a axat la început strict pe limba română pentru că a simţit oportunitatea din piaţă, majoritatea soluţiilor de acest gen fiind antrenate doar pentru limba engleză şi alte limbi de circulaţie mondială. „Nu exista nicio astfel de soluţie în limba română şi atunci noi am văzut oportunitatea de a dezvolta această tehnologie. Practic, în 2015 am început să construim modulul de Natural Language Processing şi Natural Language Understanding pentru limba română, dar primul asistent l-am lansat în octombrie 2017 – un asistent dedicat Allview. Toate dispozitivele comercializate de compania Visual Fan din Braşov au fost atunci echipate din fabrică cu AVI. AVI a fost primul asistent vocal inteligent în limba română şi de atunci dezvoltăm continuu funcţionalităţi noi”, a precizat el.

    Pentru dezvoltarea tehnologiei, investiţia iniţială a fost de 0,5 milioane de euro, însă pe parcurs s-a mai adăugat încă aproximativ un milion de euro, bani care au mers spre îmbunătăţirea şi perfecţionarea tehnologiei şi pentru lansarea produselor software pe baza acesteia.

    „Până acum am funcţionat doar autofinanţându-ne. Am avut de la început clienţi care au folosit această tehnologie şi în acelaşi timp am mai avut şi proiecte care erau în afara acestei tehnologii şi care ne-au ajutat să ne dezvoltăm.” Ce face mai exact tehnologia dezvoltată de WiseGroup AI? „Pe scurt, tehnologia noastră automatizează toate procesele care ţin de limbajul uman, de relaţii cu clienţii ce presupun voce – telefon, inclusiv e-mailuri sau tichete de suport, chaturi, chatbots, astfel încât să creştem nivelul de calitate a suportului pentru clienţi.” Spre exemplu, unul dintre proiectele pe care start-up-ul le are acum în curs de implementare este realizat pentru un poligon de tragere cu arma care vrea să automatizeze modul în care face programări.  

    „Practic, un client sună, roboţelul nostru îi răspunde, caută în mod automat sloturile libere sau conform cerinţelor – data, ora, câte persoane vor să se programeze, şi operează toate schimbările în sistemul central astfel încât totul se întâmplă rapid”, a explicat Leonard Mart.

    În prezent, WiseGroup AI are circa 20 de clienţi în portofoliu, atât din România, cât şi din străinătate.

    „Printre ultimii clienţi internaţionali se numără o companie de securitate cibernetică care operează în toată lumea şi care doreşte automatizarea centrului de suport unde practic asistenţii noştri virtuali preiau tichete şi chaturi şi răspund automat la întrebări. Un alt client internaţional este o companie din Elveţia care lansează un asistent virtual pentru retail – un roboţel umanoid care preia voce de la noi şi vorbeşte cu clienţii din spaţiul de retail în prezent în trei limbi – germană, engleză şi română.”

    Anul acesta, WiseGroup AI are în plan să ajungă la un număr mult mai mare de clienţi în condiţiile în care se va axa mai mult pe partea comercială şi va lansa produse dedicate anumitor industrii. „În prezent ne concentrăm pe zona de e-commerce. Dezvoltăm asistenţi care pot face toată partea de presales, sales şi de suport after-sales pentru toate site-urile de comerţ electronic. Avem de asemenea foarte multe cereri din zona de administraţie locală pentru a avea asistenţi virtuali care să poată ajuta cetăţenii în timp real”, a menţionat cofondatorul şi CEO-ul WiseGroup AI. El a adăugat că în acest moment, proiectul care se mişcă cel mai rapid în zona de administraţie publică va fi implementat în trei luni.

    „Cred însă că odată ce vom avea primul caz vom reuşi să scalăm foarte repede fiindcă partenerii care implementează soluţiile noastre au în portofoliu peste o mie de instituţii publice, iar dacă ai un caz de succes este destul de uşor să îl repeţi şi în alte oraşe.”

    De asemenea, a completat Leonard Mart, start-up-ul va face primul test al unui asistent virtual care face anchete epidemiologice complete. „Practic, asistentul nostru primeşte o listă într-o platformă cu pacienţii care au un test pozitiv pentru COVID-19 şi sună automat pentru a face anchetele epidemiologice plus rapoartele necesare.”

    Ce tarife plăteşte o companie dacă vrea să folosească tehnologia şi soluţiile WiseGroup AI? „Sunt clienţi care nu au neapărat nevoie de interacţiune cu voce. Vocea generează cele mai multe costuri pentru o astfel de soluţie. Avem clienţi care plătesc de la 200 euro/lună până la câteva mii de euro pe lună în funcţie de ce au nevoie şi de volumele pe care le generează. Pentru un asistent virtual care răspunde la telefon sau efectuează apeluri telefonice în numele companiei, vorbim de volume, iar tarifarea se face la minut”, a explicat el. De la înfiinţarea companiei şi până în prezent veniturile WiseGroup AI au fost constante. „Din 2018, inclusiv anul trecut, am avut o cifră de afaceri anuală între 200.000-250.000 euro, iar pentru anul acesta ţinta noastră este să ajungem la un venit lunar de 100.000 euro”, a menţionat Leonard Mart. Pentru anul acesta, antreprenorul şi-a propus să ajungă la peste 500 de clienţi activi plătitori lunari. „Anul acesta noi am planificat lansarea comercială şi faptul că dorim să aducem mult mai mulţi clienţi în portofoliu cu soluţii care deja au fost standardizate. Faptul că am creat în aceşti ani o reţea de parteneri care vând soluţiile noastre, precum Microsoft sau Orange Business Services, ne ajută foarte mult să ajungem în faţa clienţilor şi să avem un proces de vânzare pe o durată scăzută.” Pentru a-şi atinge obiectivele propuse şi pentru a putea scala mai uşor businessul, WiseGroup AI ar avea nevoie de o finanţare de un milion de euro pentru care se află deja în discuţii cu potenţiali investitori.

    „În acest moment suntem în discuţii active pentru o investiţie de un milion euro la o evaluare de 10 milioane euro şi pe plan local, dar şi extern. Suntem în discuţii destul de avansate şi dorim foarte mult să finanţăm zona de dezvoltare comercială. Avem două produse care pot fi foarte uşor implementate“, a afirmat el.

    WiseGroup AI

    Proiect: WiseGroup AI

    Ce face? Asistenţi virtuali bazaţi pe tehno­logia de recunoaştere a limbajului ce automatizează diferite activităţi şi procese dintr-o companie

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Ţintă de evaluare proiect: 10 mil. euro

    Invitat: Leonard Mart, cofondator şi CEO WiseGroup AI

     

    Hyperhuman

    Proiect: Hyperhuman

    Ce face? Platformă bazată pe inteligenţa artificială (artificial intelligence – AI), care redefineşte modul în care conţinutul digital de fitness este produs, personalizat şi monetizat.

    Finanţare atrasă: 500.000 euro

    Invitat: Bogdan Preduşcă, cofondator şi CEO Hyperhuman

    Benefito Mobile

    Proiect: Benefito Mobile

    Ce face? Operator telecom virtual. Compania va încheia parteneriate cu retaileri şi alte companii (de exemplu furnizori de energie) iar atunci când utilizatorul va cumpăra de la parteneri (va plăti factura) va primi ca bonus servicii de comunicaţii mobile pe cartelă.

    Finanţare atrasă: 150.000 euro

    Invitat: Marian Velicu preşedinte şi cofondator Benefito Mobile

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Fondul Suveran al Norvegiei a câştigat 123 de miliarde de dolari în 2020, după ce companiile de tehnologie au livrat randamente de peste 40%

    Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a înregistrat câştiguri de 123 de miliarde de dolari, întrucât companiile de tehnologie au livrat randamente „stratosferice”, notează Bloomberg.

    Rezultatul este al doilea cel mai bun înregistrat de gigant în ultimele două decenii. Evoluţia a fost condusă de o creştere de peste 12% a segmentului de acţiuni din portofoliul de 1.300 de miliarde de dolari al Fondului Suveran al Norvegiei.

    Obligaţiunile au livrat un randament de 7,5%, în timp ce poziţiile din imobiliare au înregistrat o scădere de 0,1%.

    În acelaşi timp, acţiunile companiilor de tehnologie au livrat un randament de 42%, rezultat alimentat prin deţinerile Fondului în companii precum Apple şi Amazon.

    Nicolai Tangen, CEO-ul Fondului Suverna, a explicat că acele creşteri imense din sectorul de tehnologie au fost conduse „în principal de creşterea cererii pentru produse destinate online-ului, de la muncă şi educaţie, la comerţ şi divertisment”.

    2020 a fost un an plin pentru Fondul Suveran al Norvegiei. Nicolai Tangen a preluat conducerea în septembrie, după un proces de recrutare tumultuos. Executivul în vârstă de 54 de ani a declarat deja că plănuieşte câteva schimbări în cadrul gigantului norvegian. El vrea să se bazeze mai mult pe manageri de active externi şi pe tehnologie, în goana după cele mai bune rezultate. De asemenea, a menţionat că sustenabilitatea va deveni un factor din ce în ce mai important.

    Joi, Tangen a declarat că fondul a investit deja aproape 12 miliarde de dolari în diferite proiecte de mediu.

    Câştigurile totale obţinute din companii precum Apple, Amazon, Microsoft, Tesla, Alphabet şi producătorul de cipuri TSMC s-au apropiat de 30 de miliarde de dolari, potrivit raportului.

    Înfiinţat în anii 90 pentru a investi veniturile din petrol şi gaze ale Norvegiei peste hotare, gigantul are deţineri în circa 9.000 de companii şi deţine 1,5% din acţiunile listate la nivel global.

    Guvernul norvegian a retras o sumă record de 34 de miliarde de dolari anul trecut pentru a lupta cu efectele pandemiei. Această sumă a depăşit nivelul pe care îl putea acoperi fondu din lichidităţi, ceea ce a forţat gigantul să iasă din câteva poziţii în portofoliul de obligaţiuni.

  • Cifra săptămânii 25 – 31 ianuarie 2021

    Altă categorie de angajaţi care a înregistrat scăderi este cea a profesioniştilor, respectiv 3,25% în T3 din 2020 faţă de T3 din 2019. 

    Profesioniştii reprezintă o grupă de angajaţi care cuprinde persoane cu înaltă calificare în domenii precum ştiinţă, inginerie, sănătate, învăţământ, afaceri şi administraţie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, domeniul juridic, social şi cultural.

    La polul opus, s-au înregistrat creşteri ale numărului de angajaţi în două categorii profesionale: cea a tehnicienilor şi a profesioniştilor asociaţi (plus 1,5%) şi cea a angajaţilor din segmentul de asistenţă administrativă (plus 392.600). 

  • Cum poate rezolva agricultura problemele fermierilor moderni?

    Până nu demult, agricultura nu era unul dintre domeniile pentru care companiile de tehnologie să creeze soluţii hardware şi software. Avansul din ultimii ani al tehnologiei  permite însă realizarea unor soluţii care promit să rezolve o serie de probleme cu care se confruntă fermierii moderni. CBN AgroTech se numără printre companiile care au sesizat oportunitatea şi s-a axat pe dezvoltarea unor astfel de soluţii pentru domeniul agricol, businessul fiind deja evaluat la circa 4 milioane de dolari.

    Am început prin a oferi fermierilor o soluţie de conservare a mărfii depozitate în silozuri şi magazii agricole, dar planul este să avem cea mai dezvoltată soluţie pentru a acoperi întreaga necesitate din supply chain – de la recoltare până la procesare. Prima dată am avut solicitări de dezvoltare a unei soluţii care să citească senzorii deja existenţi în silozuri şi primul nostru produs, care a rămas în acelaşi stadiu, este un echipament electronic, cu rolul de a capta datele de la senzorii analogici deja instalaţi în siloz, iar echipamentul redă informaţiile direct pe telefonul mobil, astfel încât fermierul să poată accesa datele în timp real”, a povestit în cadrul ZF IT Generation Cezar Nourescu, cofondator şi CEO al CBN Agrotech. El a adăugat că fermierii au mai vrut să automatizeze şi partea de ventilaţie pentru că aerarea are un rol important în conservarea mărfii.

    „Astfel că am dezvoltat un întreg sistem care corelează senzorii din interior cu o staţie meteo din exterior, controlând ventilaţia şi corelând totul cu prognoza meteo, astfel încât să răcim marfa cât mai eficient. Am colectat multe date de la senzorii deja instalaţi de fermeri, am făcut câteva analize pe ele şi am obţinut un algoritm software care controlează ventilatoarele pe pilot automat. Din câte am văzut pe piaţă, la acest moment, sistemul este cel mai avansat. Fermierul poate lăsa silozul pe pilot automat, ventilatorul porneşte şi se opreşte în mod automat pe baza unor parametri şi obiective stabilite de fermier.”

    Între timp, CNB AgroTech, specializată în furnizarea de soluţii de monitorizare şi automatizare a proceselor din silozuri agricole, a devenit şi producător de senzori, oferind soluţia integrală mai ales pentru producătorii de siloz. „Am dezvoltat senzorii prin prisma analizei concurenţei. Am luat ideile bune observate la jucătorii din piaţă şi le-am pus împreună”, a punctat Cezar Nourescu. El a pus bazele CBN AgroTech în 2010 împreună cu fratele său, anul trecut compania reuşind să îşi dubleze veniturile, în pofida crizei cauzate de pandemia de COVID-19, ajungând astfel la un business de 0,5 milioane de euro. Pentru anul în curs, ţintele sunt mai ambiţioase, fraţii Nourescu mizând pe o creştere de minimum 500% în ceea ce priveşte nivelul veniturilor.

    „Pe baza contractelor deja semnate şi a estimărilor pentru anul în curs, ne aşteptăm la venituri de 3 – 3,5 milioane de euro la finalul anului 2021. Ne concentrăm pe producătorii internaţionali de silozuri anul acesta, deja colaborăm cu producători locali, iar unii dintre aceşti producători sunt filiale ale unor grupuri mari, astfel că vrem să ne extindem către companiile mamă – deja am semnat cu unii dintre ei“, a spus Cezar Nourescu.

    Compania vinde echipamentele de monitorizare şi automatizare a proceselor din silozuri la un anumit preţ, urmând ca jucătorii care achiziţionează soluţiile să mai plătească apoi un abonament pentru serviciile prestate. „Pentru soluţia software există o subscripţie anuală, ce reprezintă o sumă pe care firmele o plătesc. Această subscripţie cuprinde update-uri ale soluţiilor, un suport online, partea de securitate, şi alte funcţii“, a precizat el. Totodată, antreprenorul a afirmat că după implementarea soluţiilor dezvoltate şi furnizate de CBN Agrotech, fermierii pot păstra marfa (precum grânele) în silozuri timp de 6-8 luni, chiar şi 12 luni, şi o pot vinde atunci când preţul acestora este mai avantajos, obţinând între 10% şi 12% profitabilitate, versus dacă ar vinde marfa imediat după recoltare.

    CBN Agrotech

    Proiect: CBN Agrotech

    Ce face? Soluţii hardware şi software pentru stocarea şi transportul în siguranţă al cerealelor

    Necesar de finanţare: 1 mil. dolari

    Evaluare proiect: 4 mil. dolari

    Ţintă venituri 2021: 3,5 mil. euro

    Invitat: Cezar Nourescu, cofondator şi CEO CBN Agrotech

    „Un siloz de dimensiuni mici – medii are 1.000 tone, adică peste 50 de tiruri pline de grâne, spre exemplu. Cele 50 de tiruri conţin marfă de calitate diferită. Toate boabele sunt vărsate în siloz, apoi se amestecă într-un anumit mod, ceea ce înseamnă că în diferite zone ale silozului pot apărea probleme, datorită temperaturii şi umidităţii. Orice problemă de fermentare se manifestă printr-o creştere de temperatură, de aceea, cu senzorii şi soluţiile noastre putem depista problemele şi putem interveni prin aerarea silozului respectiv, prevenind aceste probleme“, a explicat CEO-ul CBN Agrotech.

    În prezent, reprezentanţii companiei CBN Agrotech, evaluată la 4 milioane de dolari (peste 3,2 milioane de euro), se află în discuţii cu mai multe fonduri de Venture Capital (VC), în vederea ridicării unei finanţări de aproximativ un milion de dolari (circa 817.000 euro).

    „O să ridicăm o rundă de finanţare, poate chiar la începutul acestui an, pentru că suntem în discuţii destul de avansate. Avem două variante, prima ar fi să obţinem jumătate de milion de dolari de la un fond de VC local sau activ în ţările din regiune şi restul de bani să îi atragem prin platforma locală de equity crowdfunding SeedBlink, iar a doua variantă este să atragem un mil. dolari de la un singur fond de VC.“

    Pandemia şi măsurile de distanţare socială au afectat activitatea companiei pe parcursul anului 2020, cel mai mare impact avându-l asupra întâlnirilor cu companii internaţionale, a menţionat Cezar Nourescu. „Am fost afectaţi pe partea de întâlniri la nivel european. Începusem să ne facem contacte, am semnat câteva contracte cu producători internaţionali de silozuri, dar nu am mai putut să ne întâlnim cu ei. Acele înţelegeri ne-ar fi asigurat venituri de câteva milioane. Pe plan local, în 2020 ne-a afectat mai mult seceta decât pandemia.“

    CEO-ul CBN Agrotech a explicat că în majoritatea cazurilor, producătorii de silozuri semnează cu un singur furnizor pentru tot anul, motiv pentru care anul 2020 nu a mai putut fi salvat, cel puţin pe plan internaţional.

    „Ne-am pregătit însă pentru 2021. Am început deja să semnăm contracte, colaborăm şi cu firme din Germania, unde avem în plan să ne extindem. Ăsta este şi modul de a scala businessul pentru că este greu să ne dezvoltăm echipe în fiecare ţară în care vrem să fim activi, dar aceşti producători de siloz au deja prezenţă în 20-30-40 de ţări, iar dacă începem să semnăm cu un astfel de producător, el integrează mai multe soluţii şi le vinde către fermierii globali.“

    Anul acesta, producătorul şi furnizorul de soluţii software pentru silozuri agricole va lansa mai multe soluţii software de gestiune a stocurilor, de validare a procesului de conservare şi oferirea unor certificate care să ateste
    calitatea păstrată a mărfii, de la momentul recoltării până la vânzarea acesteia.

    „Soluţiile pe care le vom lansa anul acesta ne vor oferi o nouă perspectivă de control şi gestiune a nivelului calităţii hranei, pe partea de hrană brută (grâne). Sunt firme care pentru strict nişte buletine de calitate au cifre de afaceri de milioane de euro. Ţinta noastră este de a oferi o alternativă digitală în această zonă, poate chiar în colaborare cu aceste firme deja consacrate.“

    De asemenea, un alt obiectiv al companiei CBN Agrotech vizează extinderea soluţiilor către întreg lanţul de supply chain. „Planul este să avem cea mai dezvoltată soluţie pentru a acoperi întreaga necesitate din supply chain – de la recoltare până la procesare. Putem agrega şi corela datele (fără a divulga absolut nimic) astfel încât să îmbunătăţim algoritmii, să putem oferi sugestii, să putem să aducem plus valoare şi către cei care depozitează, cei care transportă marfa, sau către fabricile procesatoare.“

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Quandary Systems

    Proiect: Quandary Systems

    Ce face? Platformă software pentru optimizarea procesării plăţilor online

    Invitat: Robert Kemenyfi, cofondator Quandary Systems

    2. AiVA

    Proiect: AiVA

    Ce face? Platforma care foloseşte inteligenţa artificială pentru a analiza fluxurile video din sistemele CCTV

    Ţintă venituri 2021: 0,5 mil. euro

    Invitat: Pushkar Chatterji, fondator şi CEO AiVA

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Fiscalitate: KPMG România

    KPMG Corporate Tax Manager (o inovaţie de Tax Technology Solution) este o aplicaţie pentru gestionarea eficientă a procesului privind calculul impozitului pe profit, precum şi întocmirea declaraţiilor fiscale.

    Descrierea inovaţiei:

    Lansată în mai 2020, aplicaţia este folosită atât de către clienţii KPMG (prin acordarea dreptului de utilizare în baza unui contract Software as a Service), cât şi de echipa de contabilitate din cadrul KPMG care pregăteşte calcule şi declaraţii pentru clienţii cărora compania le prestează servicii de contabilitate, dar şi intern, de departamentul financiar-contabil al KPMG. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: René Schöb, Partner, Head of KPMG Tax & Legal; Daniel Pană, Director; Andrei Dolgae, Project Manager, Technology Unit; Vlad Crăciun, Senior Manager; Andrei Zainea, Tax Manager; Cosmin Nişcoveanu, Associate Manager; Alina Pascu, Senior Consultant; Ionuţ Măstăcăneanu, Director; Diana Drăgulin, Associate Manager

    Elementul de noutate:

    Aplicaţia KPMG Corporate Tax Manager prezintă aspecte inovative şi automatizări faţă de aplicaţiile de calcul tabelar care sunt folosite de regulă de companii pentru a calcula impozitul pe profit. Aplicaţia KPMG Corporate Tax Manager prelucrează automat şi inovativ anumite informaţii în legătură cu calculul impozitului pe profit. De asemenea, elimină anumite riscuri, legate, printre altele de cantitatea de informaţii ce poate fi procesată. KPMG Corporate Tax Manager asigură un confort sporit în ceea ce priveşte corectitudinea algoritmilor de calcul, fiind astfel eliminate posibile erori. KPMG Corporate Tax Manager asigură de asemenea integritatea algoritmilor de calcul, care sunt menţinuţi la zi de echipa KPMG.

    Efectele inovaţiei:

    • Reducerea timpului necesar pregătirii calculelor si declaratiilor de impozit pe profit;

    • Diminuarea riscului de erori în procesul de calcul şi declarare a impozitului pe profit;

    • Posibilitatea de a avea în acelaşi loc toată documentaţia suport pentru impozitul pe profit şi astfel o încredere mai mare din partea autorităţilor fiscale în legătură cu procesele fiscale ale societăţii;

    • Standardizarea fluxului de lucru şi documentarea acestui flux de lucru (inclusiv revizuiri şi aprobări).

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

  • Spitalele din Marea Britanie au început să folosească tehnologia blockchain pentru a monitoriza vaccinurile anti-COVID-19

    Două spitale din Regatul Unit au implementat soluţii bazate pe blockchain – tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor – pentru a ţine evidenţa datelor legate de dozele de vaccin şi de temperaturile la care sunt ţinute acestea înainte de a fi administrate pacienţilor, notează CNBC.

    Unităţile Serviciului Naţional de Sănătate (NHS) din South Warwickshire, Anglia, utilizează în prezent o soluţie dezvoltată de firma britanică Everyware şi de organizaţia americană Hedera Hashgraph. Everyware utilizează senzori pentru a monitoriza echipamentele de stocare în timp real, în timp ce Hedera este un dezvoltator de blockchain susţinut de companii precum Google şi IBM. 

    Blockchain-ul este o tehnologie care a fost descoperită ca registru digital, imuabil, pe care sunt înscrise tranzacţiile cu bitcoin, însă mai mulţi jucători care au apărut în piaţă au construit soluţii noi, mai complexe. Tehnologia blockchain a fost folosită în domenii variate, inclusiv gigantul Walmart a utilizat-o pentru trasabilitatea lanţurilor de aprovizionare cu alimente şi pentru a identifica în timp real potenţialele pericole de contaminare. În România, jucători din industria alimentară precum Cris-Tim au implementat soluţii bazate pe blockchain pentru trasabilitate. 

    Tom Screen, director tehnic în cadrul Everyware, a declarat că senzorii monitorizează temperatura din unităţile de refrigerare a vaccinurilor anti-COVID-19, iar datele sunt trimise mai apoi către o platformă de cloud unde sunt criptate şi transferate pe reţeaua blockchain a Hedera.

    Obiectivul operaţiunii este reprezentat de stocarea digitală a datelor pe care le generează vaccinurile sensibile la temperatură, precum cele dezvoltate de Pfizer şi BioNTech. În teorie, spitalele ar putea fi în stare să găsească toate neregulile în unităţile de refrigerare înainte de administrarea propriu-zisă a vaccinurilor.

    Vaccinul creat de Pfizer/BioNTech trebuie stocat la temperaturi de -70 de grade celsius şi poate rezista în condiţii de două-opt grade celsius până la cinci zile, ceea ce generează o serie de probleme logistice în cadrul proceselor de distribuire.

  • SAP România: Promotion Analyzer

    Promotion Analyzer – dezvoltat în România – este „psihologul” care analizează comportamentul de consum al clienţilor în vederea stabilirii promoţiilor din magazine.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Echipa Data Science SAP România a dezvoltat pentru lanţul de supermarketuri Rimi Baltic un tool de analiză a promoţiilor – Promotion Analyzer – bazat atât pe algoritmi special dezvoltaţi, cât şi pe algoritmi SAP HANA Predictive Analytics Library. Tool-ul foloseşte date istorice şi crează scenarii „what-if” pentru a ajuta clientul să modeleze şi sa prezică cele mai potrivite campanii de promoţii.

    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: Mădălina Trifan, Răzvan Ion, Vlad Carabin, Alexandru Olteanu şi Alexandru Biticiu.
     

    Elementul de noutate:

    Promotion Analyzer furnizează date relevante despre promoţii care nu erau disponibile în trecut. Tool-ul are o contribuţie semnificativă asupra veniturilor lanţului Rimi Baltic. În prezent, retailerul foloseşte această unealtă pentru promoţiile curente de Crăciun.
     

    Efectele inovaţiei:

    40% – creşterea veniturilor din promoţii, peste trei milioane de tranzacţii analizate săptămânal şi 100 de decidenţi care folosesc această unealtă, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii SAP România.
     

  • Cea mai mare scenă de tehnologie a lumii a devenit digitală

    Cel mai mare târg destinat produselor de tehnologie pentru consumatori al lumii a devenit, la a 51-a ediţie, în totalitate digital.

    Dacă la toate ediţiile anterioare acesta s-a desfăşurat
    într-un spaţiu fizic din Las Vegas, vizitat de circa 200.000 de oameni pe parcursul unei săptămâni, de această dată, companiile şi-au prezentat cele mai noi produse în online.

    Printre inovaţiile prezentate la ediţia din acest an se numără robotul asistent, care spală vasele proprietarilor, noi generaţii de televizoare (dotate cu tehnologia miniLED), smartphone-uri cu ecrane rulabile sau masa pentru jocuri de societate.

    CES se va întoarce însă în Las Vegas între 5 şi 8 ianuarie 2022, speră organizatorii.