BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Europa începe să fie din ce în ce mai puţin sigură. Numărul de imigranţi evrei care vin în Israel din Europa de Vest, în creştere, pe fondul atacurilor

    Numărul de imigranţi evrei care au venit în Israel din Europa de Vest, în cursul anului 2015, a atins cote maxime ca urmare a atacurilor antisemite, susţine o organizaţie non-profit, în condiţiile în care comunitatea evreiască din Franţa se confruntă cu atacuri serioase, relatează agenţia AP.

    Peste 9.800 de cetăţeni evrei din Europa de Vest au imigrat în Israel în anul 2015, cel mai mare număr înregistrat vreodată, reprezentând o creştere cu 10 % faţă de cel înregistrat în 2014 şi aproape dublu faţă cel din 2013, susţine Jewish Agency, care lucrează cu Guvernul israelian.

    Majoritatea acestora provin din Franţa, în număr de 8.000, unde atacurile antisemite din ce în ce mai frecvente au scăzut nivelul de siguranţă al comunităţii evreieşti din Franţa, a treia din lume, ca număr de membri. Săptămâna aceasta, un adolescent a atacat cu maceta un profesor evreu în oraşul Marseille din sudul Franţei, ceea ce a determinat conducătorii comunităţilor evreieşti locale să solicite membrilor săi nu mai poarte kippa pentru a fi în siguranţă.

    Circa 800 de imigranţi evrei provin din Marea Britanie, fiind urmaţi de cei din Italia şi Belgia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Viorel Panaite, Human Invest: Despre seducţie şi dorinţa de putere

    Seducţia este un mijloc de a deţine controlul, e un mijloc de coerciţie, iar controlul distruge autonomia, relaţiile de calitate şi responsabilitatea individuală. Nu vă lăsaţi seduşi de eficacitatea falsă a strategiilor de seducţie. Mulţi dintre cei care le folosesc trăiesc sentimentul de izolare, teamă, lipsă de autenticitate, de singurătate, în ciuda succesului lor aparent. Organizaţiile şi liderii care urmăresc să-şi seducă angajaţii, clienţii şi partenerii prin diverse forme cu scopul de a-i ţine sub controlul lor construiesc fără să îşi dea seama o cultură pasiv-agresivă, cu implicare mimată, o cultură fără creativitate, fără asumare, o „clădire cu vicii ascunse din construcţie“. Cercetătorii E. Deci şi R. Ryan confirmă asta în studiile lor.

    ANTREPRENORII LA ÎNCEPUT DE DRUM.

    În nerăbdarea de a obţine puterea şi de a creşte repede – în număr de clienţi, angajaţi, teritorial, cifră de afaceri etc. – antreprenorilor la început de drum li se activează natural strategiile de seducţie pentru că aduc rezultate imediate. Pentru perspectiva de a câştiga putere promit cariere de succes, libertăţi iluzorii, locuri de muncă cool angajaţilor, urmărind de cele mai multe ori să-i convingă cât mai repede pe aceştia să muncească tot mai mult pentru compania lor. Antreprenorii motivaţi în exces de dorinţa de putere fac promisiuni nerealiste potenţialilor clienţi şi partenerilor lor, creând aşteptări pe care rar sau cu costuri foarte mari le vor putea satisface: o întreagă organizaţie trebuie să îşi schimbe priorităţile, să facă schimbări de 180 de grade de la o săptamână la alta, pentru a susţine faima căutată de aceştia. Oare câţi dintre ei ştiu cât de reală e susţinerea pe care o au de la propria lor organizaţie, de la oamenii lor cheie sau care este calitatea relaţiilor cu oamenii pe care se bazează? Oare care sunt emoţiile pe care le simt cu adevărat aceşti antreprenori?

    ONG-URILE ŞI PARTIDELE.

    Liderii iniţiativelor sociale şi ai organizaţiilor politice sunt uşor predispuşi să cadă în aceeaşi capcană a folosirii strategiilor de seducţie pentru a-şi atinge agenda personală, pentru a-şi construi o trambulină proprie, prin controlul energiilor şi al resurselor celor care îi susţin. „Binele comun“, „salvarea anumitor victime“, „propria victimizare“ sunt cele mai la îndemână mijloace de seducţie pentru astfel de lideri. Multe mişcări încep cu onestitate şi rămân oneste în misiunea lor; în cazul multor altora, liderii lor trec de „cealaltă parte a forţei“ şi supun prin seducţie o întreagă organizaţie sau mişcare pentru a se înfrupta din sentimentul de invincibilitate şi putere absolută.

    CUM SĂ-ŢI LIMITEZI UTILIZAREA STRATEGIILOR DE SEDUCŢIE?

    Explorează-ţi natura valorilor: indiferent că te uiţi la propria persoană, la echipa sau la compania pe care o conduci, procesul e acelaşi. Care este natura valorilor care guvernează sistemul? În ce măsură îţi reflectă acestea nevoia de a deţine controlul şi puterea? Care este nivelul adevărat al calităţii vieţii personale sau a organizaţiei atunci când acestea sunt guvernate de nevoia de a fi în control, de nevoia de putere, de nevoia de imagine? Fă-ţi un bilanţ onest şi matur. Menţine-ţi valorile aşa cum le-ai descoperit sau alege un alt standard al valorilor personale dacă nu te mulţumeşte bilanţul pe care l-ai facut. Cel mai important lucru este să înţelegi şi să fii conştient de costurile şi de viciile care sunt aduse odată cu nevoia de putere şi utilizarea strategiilor de seducţie pentru a o satisface şi cultiva. Defineşte-ţi intenţii oneste cu impact pozitiv.

    Defineşte-ţi cu onestitate pentru tine mai întâi şi apoi comunică celorlalţi impactul pozitiv pe care doreşti să îl ai în mediul din jur, în viaţa celor care te susţin sau în rândul clienţilor tăi: studiul din 2014 „Culture of Purpose“ al Deloitte arată că organizaţiile care declară şi urmăresc cu adevarat un impact pozitiv în societate sunt mult mai atractive şi primesc mai multă susţinere din partea clienţilor, din partea investitorilor şi sunt mai predispuse să genereze profit în mod sustenabil. La nivel personal E. Deci şi R. Ryan arată că managerii care construiesc un scop comun cu semnificaţie împreună cu echipa lor au un nivel mai ridicat de vitalitate individuală şi se pot baza pe susţinerea acesteia.

    Strategiile de seducţie reflectă falsitate individuală şi organizaţională, intenţia de a profita de cei din jur – echipă, clienţi, propria organizaţie, de partenerii de business, iar valorile care stau la baza lor cresc dependenţa de a fi mereu în control, dependenţa de putere. Iar dorinţa de putere oboseşte constant, mutilează, până la a distruge tot ce are viaţă, tot ce e viu – şi în afara ta, şi înăuntrul tău.

  • Aleşii mai bagă o fisă şi încearcă să îşi mărească din nou indemnizaţiile. Salarile demnitarilor revin pe agenda Parlamentului

    Discuţiile privind majorarea salariilor aleşilor vor fi reluate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari.

    Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile unor categorii de demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care Camera este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ. În contextul dezbaterii acestei ordonanţe, este readusă în discuţie amendarea actului normativ astfel încât majorările să fie aplicate şi deputaţilor şi senatorilor, care s-au arătat nemulţumiţi anul trecut pentru că nu au fost incluşi printre categoriile de demnitari, ci doar membrii Birourilor permanente.

    Ordonanţa ar urma să fie dezbătută la începutul sesiunii din februarie, într-o şedinţă comună a comisiilor de muncă şi buget-finanţe. Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, membru în comisia de buget, a precizat, pentru MEDIAFAX, că majoritatea parlamentară care a susţinut vechiul Guvern a discutat posibilitatea de a majora şi salariile parlamentarilor, ca să nu mai fie o diferenţă atât de mare între salariile celor din Biroul Permament şi celorlalţi deputaţi.

    “Ordonanţa a venit cu raport de respingere (de la Senat-n.r), dar vedem că partidele care au susţinut Guvernul Ponta vor să extindă majorarea indemnizaţiilor şi pentru parlamentari. (…) În prezent, salariul net al chestorilor este 13.000 de lei, dacă parlamentarilor le-ar majora salariile la 11.500-12.000 de lei, suma netă care ar ieşi din buget ar fi 250 de milioane, automat se majorează şi alte sume care sunt legate de indemnizaţia parlamentarilor”, a declarat Ialomiţianu.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Blugii pe care nu trebuie să îi speli pentru că se curăţă singuri – VIDEO

    Odo Denim a creat un material care nu se pătează, nu miroase şi nu este nevoit să fie spălat vreodată, scrie Business Insider.
    Suprafaţa rigidă a materialului face ca lichidele să nu intre în ţesătură. Astfel blugii sunt rezistenţi la apă, cafea, vin roşu, ketchup, miere, suc, sos de soia. În plus, argintul încorporat în material elimină mirosurile neplăcute.

    Proiectul celor de la Odo Denim este prezent şi pe platforma de finanţare, Kickstarter, unde a strâns deja 121.000 de dolari, deşi compania a cerut doar 10.000 de dolari. Fanii mai au la dispoziţie 25 de zile pentru a susţine proiectul.

    Pentru mai multe detalii despre cum funcţionează blugii citiţi mai multe pe pagina de Kickstarter a companiei.

  • Cea mai mare bătălie aeriană din istorie: 100 de avioane israeliene s-au luptat pe viaţă şi pe moarte cu 100 de avioane siriene

    În 1982, 96 de avioane de vânătoare israeliene s-au luptat cu 100 de avioane de vânătoare siriene, susţinute şi de 19 lansatoare de rachete sol-aer, în ceea ce va deveni una dintre cele mai mari bătălii aeriene din toate timpurile.

    Israelul are o istorie bogată de conflicte cu vecinii, în special din anii 60 până la sfârşitul anilor ’80. O serie de bătălii mici cu Egiptul au rezultat într-o lecţie dură învăţată de Forţele Aeriene Israeliene (IAF), după ce au pierdut numeroase lupte împotriva rachetelor sol-aer, potrivit Business Insider.

    Totuşi, IAF şi-a învăţat lecţia, şi pe 8 iunie 1982, a atacat 19 baterii siriene sol-aer postate la graniţă. În primele două ore de luptă, IAF a distrus 17 dintre baterii fără pierderi. Apoi, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vector Watch atrage o nouă rundă de finanţare de 5 milioane de dolari

    GECAD Group continuă să rămână cel mai important acţionar al companiei, iar runda de finanţare a fost completată de Catalyst România şi de un grup de investitori privaţi după cum urmează: Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad (antreprenori şi investitori, cofondatori eMAG), precum şi Mihai Popescu (cu o experienţă de 23 de ani în dezvoltarea de platforme informatice şi servicii IT).

    Această infuzie de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Potrivit lui Radu Georgescu, Partener Fondator al GECAD Group: “Noua investiţie va susţine dezvoltarea produsului şi a biroului companiei din zona Bay Area din Statele Unite ale Americii. Vector şi-a dovedit performanţa tehnologică prin gama sa de ceasuri inteligente, iar acum este momentul să aplicăm viziunea companiei de a pune la dispoziţia cât mai multor producători de dispozitive wearable platforma sa tehnologică.”

    Vector Watch este o companie internaţională de tehnologie, cu birouri în Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti. Fondată în 2014 de Andrei Pitiş (Fondator şi CTO Vector Watch) alături de Irina Alexandru (cofondator şi Program Manger) şi Dan Tudose (cofondator şi Hardware Engineer), compania a dezvoltat un sistem de operare <<low-power>> propriu, oferind dispozitivelor inteligente o automonie de 30 zile, fără precedent pe această piaţă.

  • Pietrele preţioase colorate ameninţă supremaţia diamantelor albe

    Pietrele preţioase colorate ameninţă supremaţia diamantelor albe, susţine casa britanică de licitaţii Bonhams, preţul lor crescând foarte mult în ultimii ani.

    Exemple în acest sens sunt un diamant roz şi un rubin, Sunrise, vândute cu 15,9 milioane şi 30,3 milioane de dolari la o licitaţie la Sotheby’s ori un inel cu smarald vândut pentru echivalentul a 550.000 de dolari de Bonhams. Cumpărătorii sunt mai informaţi şi gusturile lor se schimbă, afirmă oficialii casei de licitaţii, citaţi de The Telegraph, tendinţă remarcată mai ales în cazul inelelor de logodnă, dar nu numai.

    La rândul său, casa engleză producătoare de bijuterii şi ceasuri de lux Backes & Strauss susţine că atracţia pentru acest tip de pietre preţioase şi în special diamante colorate se datorează faptului că nu se găsesc două la fel, cumpărătorii având astfel siguranţa că poartă unicate.

  • Unul dintre cele mai importante personaje ale secolului XX ar fi avut un plan secret de a-l ucide pe Hitler

    Istoricul Mark Riebling, autorul cărţii, susţine că tăcerea Papei era de fapt o formă de a ascunde adevăratele sale intenţii, şi anume de a-l îndepărta pe Hitler cu ajutorul unor persoane din anturajul său.

    Mai exact, Riebling prezintă mai multe conversaţii serete ale Papei cu germani ce ocupau, la acea vreme, poziţii-cheie în sistemul nazist. Printre aceştia s-ar fi numărat unul dintre bodyguarzii lui Hitler şi mai mulţi lideri ai armatei.

    Una dintre persoanele de contact ale Papei ar fi fost Josef Muller, un apropiat al oficialilor nazişti. Acesta ar fi transportat în mai multe rânduri documente oficiale din Germania la Vatican, până când a fost capturat, în anul 1943, şi trimis într-un lagăr de concentrare.

    Deşi au încercat de mai multe ori să îl asasineze, oamenii Vaticanului nu au reuşit să pună la cale un atac decisiv, astfel încât, în ultima parte a războiului, Vaticanul îşi pierduse încrederea că vor reuşi să îl înlăture.

    Această teorie, susţine Riebling, explică de ce un înalt oficial al Bisericii Catolice a refuzat să critice, în mod publicul, acţiunile Germaniei naziste.

  • Unde suntem şi unde vrem să ajungem

    Au trecut atât de mulţi ani de când românii şi România nu au mai fost angrenaţi într-un fenomen mondial încât credeam că nu se va mai întâmpla niciodată.

    Avem în acest număr al Business Magazin cel puţin trei antreprenori care vorbesc despre tehnologie şi despre start‑up‑uri tehnologice cu o naturaleţe care te desprinde automat din iureşul ştirilor negative şi te mută într-o lume în care există de‑adevăratelea mentori, finanţări, idei bune şi optimismul sănătos al lucrurilor care trebuie făcute bine şi cu bătaie pe termen lung.

    Români care nu au nimic de-a face cu termenii care îi macină pe cei de acasă şi care au plecat la Londra, la New York sau în Silicon Valley să facă business global, pentru că asta este cea mai bună şansă să faci afaceri când nu ai susţinere financiară sau resurse de orice alt fel care să te susţină pe piaţa din România (fiecare poate înţelege ce vrea din această sintagmă, desigur).

    Românii sunt recunoscuţi în lume pentru capacitatea lor de a dezvolta tehnologie, dar România nu este recunoscută ca un furnizor de soluţii integrate sau de idei multe şi proaspete. Concluzia este dureroasă pentru specialişti şi nu numai, dar generează şi multe semne de întrebare dureroase la rândul lor, legate de modul cum s-a poziţionat România în bătălia globală pentru împărţirea furnizorilor de orice. În urmă cu douăzeci de ani, industria rămasă de la fostul regim cerea să fie în centrul poziţionării României ca un furnizor mondial de materie primă industrială.

    În urmă cu zece ani, potenţialul agricol cerea să fie epicentrul agriculturii bio europene, care îşi lua avânt. În tot acest timp, numărul mare de absolvenţi buni din zona ingineriei şi tehnologiei a devenit un magnet pentru industria de outsourcing, trend căruia i se împotrivesc însă tot mai mulţi antreprenori din zona de tehnologie. Aceştia mizează pe dezvoltarea de produse finite, care să cucerească lumea şi să se bată cu giganţii mondiali. În urmă cu câţiva ani, vorbele acestor oameni mi se păreau rupte de realitate. Dar după ce am avut primele discuţii cu Andrei Dunca, fondatorul LiveRail, care mi-a povestit cum au plecat ei la Londra şi au dezvoltat acolo un concept de business pentru care lucra de fapt o echipă de la Cluj, mi-am dat seama că aceşti oameni care se desprind de România şi intră în circuitul talentului tehnologic global nici nu trebuie să aibă de-a face cu România.

    Şi în fond, de ce şi-ar dori? Andrei Pitiş, alături de o echipă de investitori şi de specialişti, a dezvoltat un ceas pe care l-a marketat ca brand britanic. Trei români care trăiesc la New York dezvoltă un Uber pentru iahturi, alături de o prietenă din Belgia, dar, în afara locului de naştere al celor trei, nimic din Sailo nu este românesc. Un alt român bate incubatoarele lumii şi vrea să facă o platformă care să profite de tot avansul vedetelor născute pe internet şi de nevoile marketerilor legate de aceştia. Nu are rost să mai continuu. Este adevărat că ei reprezintă nişte vârfuri. Dar tot nişte vârfuri sunt şi Sergey Brin sau Mark Zuckerberg, cea mai mare diferenţă fiind că cei din urmă au putut să îşi dezvolte businessul în ţara lor, care s-a marketat odată cu ei drept vârful de lance al tehnologiei globale.

    „Ce avem noi în România, pentru ce suntem cunoscuţi?“, se întreabă retoric Andrei Pitiş, dezvoltatorul ceasului despre care Computerworld a scris că este un „smartwatch superb, care vine de la un producător de ceasuri şi nu de la Apple“. Întrebarea lui Pitiş are puţine variante de răspuns pozitiv şi tocmai de aceea nu voi încerca să caut unul.

    Ce mă bucură în tot contextul acesta al afacerilor mici, pornite de la o idee bună şi sprijinite de oameni al căror interes este pur şi simplu creşterea şi dezvoltarea ideii bune în care au băgat bani, este altceva. Vorbesc despre sentimentul general care creşte în jurul nostru, despre trierea mediului de afaceri la care asistăm de câţiva ani încoace, despre deschiderea globală pe care o aduce tehnologia unei generaţii de întreprinzători pentru care a răzbi în sau dincolo de graniţele României părea altădată imposibil. Şi mai este o veste bună în toată schimbarea asta la care asistăm cu toţii şi care ne încurajează să ne împărţim casele, maşinile şi bărcile cu ceilalţi. Naţionalitatea chiar a devenit ceva relativ, iar în tot ecosistemul care se dezvoltă în jurul tehnologiei chiar nu contează cine eşti şi de unde vii. Nici nu mai e nevoie neapărat să pleci din România ca să ai succes pe plan mondial. Ajunge să gândeşti global. 

    România a devenit, fără să vrea, o economie în care cele mai active sunt businessurile antreprenoriale mici şi în care cei mai admiraţi oameni devin cei care dezvoltă o idee proprie, cu care pleacă să cucerească lumea. Nici dacă s-ar fi făcut 10 strategii guvernamentale pentru a se obţine acest rezultat nu ar fi ieşit aşa de bine.
     

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii