BusinessMagazin

Tag: program

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Ajutor de la stat pentru tinerii care locuiesc cu chirie, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Programul “Prima Casă” merge foarte bine şi statul vrea să îl extindă. Mai mult, sunt şi propuneri pentru noi reguli care să-i avantajeze pe tineri. Am putea avea credite fără avans pentru anumite categorii, şi anume pentru familiile tinere, cu venituri mici. Propunerea vine de la vicepremierul României Vasile Dîncu şi este inclusă în Strategia pentru Locuinţe, aflată în aceste zile în dezbatere publică. Totodată, tinerii care locuiesc cu chirie ar putea primi ajutor de la stat. E vorba de vouchere care să-i ajute la plata chiriei.

    ”În absenţa unor locuinţe publice adecvate sau în cazurile în care construirea de locuinţe publice noi nu este fezabilă din motive logistice sau financiare, autorităţile administraţiei publice pot acorda subvenţii/vouchere pentru închiriere. În cadrul unei astfel de scheme, gospodăria eligibilă poate găsi o altă locuinţă privată de închiriat şi poate primi o subvenţie de la guvern pentru a putea suporta chiria. Cota din chirie care este asigurată prin subvenţie trebuie să fie progresivă şi să vizeze persoanele care au cea mai mare nevoie – de exemplu, valoarea voucherului poate să fie de 100% din chiria standardizată pe piaţă (CSP) pentru gospodăriile aflate în centila 0-30 de venit şi 80-90% pentru gospodăriile aflate în centilele de venit 30-50; 80% pentru centilele de venit 51-70, etc”, mai prevede documentul Guvernului.

    De asemenea, Strategia Naţională a Locuirii prevede şi diferenţierea TVA pe locuinţe.

    ”Persoanelor care cumpără locuinţe private în cadrul unui anumit interval al preţului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenţie pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenţie ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică”, se mai arată în document.

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Ajutor de la stat pentru tinerii care locuiesc cu chirie, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Programul “Prima Casă” merge foarte bine şi statul vrea să îl extindă. Mai mult, sunt şi propuneri pentru noi reguli care să-i avantajeze pe tineri. Am putea avea credite fără avans pentru anumite categorii, şi anume pentru familiile tinere, cu venituri mici. Propunerea vine de la vicepremierul României Vasile Dîncu şi este inclusă în Strategia pentru Locuinţe, aflată în aceste zile în dezbatere publică. Totodată, tinerii care locuiesc cu chirie ar putea primi ajutor de la stat. E vorba de vouchere care să-i ajute la plata chiriei.

    ”În absenţa unor locuinţe publice adecvate sau în cazurile în care construirea de locuinţe publice noi nu este fezabilă din motive logistice sau financiare, autorităţile administraţiei publice pot acorda subvenţii/vouchere pentru închiriere. În cadrul unei astfel de scheme, gospodăria eligibilă poate găsi o altă locuinţă privată de închiriat şi poate primi o subvenţie de la guvern pentru a putea suporta chiria. Cota din chirie care este asigurată prin subvenţie trebuie să fie progresivă şi să vizeze persoanele care au cea mai mare nevoie – de exemplu, valoarea voucherului poate să fie de 100% din chiria standardizată pe piaţă (CSP) pentru gospodăriile aflate în centila 0-30 de venit şi 80-90% pentru gospodăriile aflate în centilele de venit 30-50; 80% pentru centilele de venit 51-70, etc”, mai prevede documentul Guvernului.

    De asemenea, Strategia Naţională a Locuirii prevede şi diferenţierea TVA pe locuinţe.

    ”Persoanelor care cumpără locuinţe private în cadrul unui anumit interval al preţului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenţie pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenţie ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică”, se mai arată în document.

  • O companie şi-a lăsat angajaţii şi angajatele să doarmă la serviciu în timpul programului. A renunţat la idee când au observat ce se intâmplă

    Proprietarii start-up-ului tehnologic AskforTask.com au amenajat o cameră de dormit destinată dezvoltatorilor de software care lucrează peste program, personalul ajungând uneori la peste 70 de ore muncite săptămânal. Părea soluţia perfectă pentru a-i scăpa de oboseala acumulată şi a le menţine concentrarea la un nivel ridicat.

    “Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama că reprizele de somn erau neproductive”, a declarat Nabeel Mushtaq, directorul operaţional şi cofondator al companiei, citat de BBC.

    Deşi managementul a introdus o limită de timp de 15 minute pentru odihna angajaţilor, cei mai mulţi dormeau peste pauza alocată. Buimaci după trezire, angajaţii pierdeau ulterior timp suplimentar cu pregătirea cafelei, spălatul pe faţă şi revenirea la capacitatea normală de lucru.

    “Întregul proces a ajuns să dureze între 30 de minute şi o oră şi jumătate”, a mai declarat Mushtaq.

    La şase luni de la demararea proiectului, productivitatea angajaţilor a scăzut considerabil. Deşi anterior îşi îndeplinea cu succes indicatorii de performanţă, echipa a ajuns să atingă doar 55% din obiectivul săptămânal, cu 30% mai puţin decât în perioada anterioară, iar compania a renunţat la experiment.

    Studiile experţilor în productivitatea muncii arată că pauzele de relaxare şi reprizele scurte de somn pot revigora energia angajaţilor în timpul orelor de program. Companii precum Apple, Nike, Procter&Gamble îşi încurajează personalul să se deconecteze la serviciu, amenajând zone deschise în care se pot întinde şi chiar aţipi. Managerii preocupaţi de echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a angajaţilor susţin public aceste programe şi reacţionează abia după ce constată scăderea productivităţii celor care abuzează de oferta angajatorului.

    “Nu toţi oamenii pot sări din pat, apoi să se concentreze în timp foarte scurt şi să ajungă în câteva secunde la capacitate maximă. Managerii ajung să se comporte în relaţia cu subalternii ca nişte educatoare cu copiii de la grădiniţă”, notează BBC.

    Companiile încearcă să găsească cel mai bun mod în care pot folosi camerele de odihnă şi întomesc regulamentele care să limiteze abuzurile angajaţilor.

    “Nu ne simţim bine să încurajăm somnul zilnic la serviciu. Uneori am folosit dormitul drept instrument de amânare pentru că voiam să mai amân ceea ce aveam de făcut”, spune din proprie experienţă Nathan Schokker, proprietarul Talio Group Pty Ltd, companie care a amenajat în 2014 camere de dormit cu paturi de o persoană. De cealaltă parte, Jacob Stewart, cofondator al The Traveling Photo Booth, îşi obligă angajaţii să doarmă zilnic câte 20 de minute, pentru a-i feri de epuizare.

    “Am avut cazuri de angajaţi care dormeau prea mult mai ales în zilele de luni, în timp ce unii chiar sforăiau zgomotos. De aceea, managerii au fost nevoiţi să le recomande să doarmă mai mult acasă şi să nu ajungă obosiţi la serviciu”, a explicat mai Schokker.

    Companiile care au transformat camerele de dormit în zone de relaxare unde angajaţii pot citi reviste, socializa sau mânca au constatat creşteri ale productivităţii, angajaţii revenind la indicatorii de dinaintea experimentului.

  • Opinie Mihai Bandraburu, Centrul tău de consultanţă: Primul pas spre stabilizarea personalului: orientarea pe funcţie

    70% din noii angajaţi îşi părăsesc jobul pe termen scurt şi mediu din cauza slabei adaptări la locul de muncă. Unele statistici vorbesc chiar de un nivel mai înalt: 80% dintre noii angajaţi. Adaptarea la locul de muncă se realizează fie accidental – omul reuşeşte să se integreze singur în noul mediu profesional, fie organizat – atunci când compania / instituţia dezvoltă programe structurate de aclimatizare şi integrare a noilor angajaţi. Acest proces este numit „orientare pe funcţie“ (job orientation).

    O vorbă populară românească spune că „este bine să fii orientat în viaţă!“. Deşi nu se referă la acelaşi lucru, din punct de vedere organizaţional este bine să fii „orientat“, adică să fi parcurs un astfel de program de adaptare şi integrare organizat de firmă. Programele de orientare pe funcţie sunt personalizate pe specificul poziţiei din companie, se derulează pe o perioadă de cel puţin o lună de zile, înglobează discuţia despre sarcinile din fişa de post şi abordează global întreaga structură organizatorică a companiei în care a intrat noul angajat. Acestea mai sunt denumite, în termeni organizaţionali, şi programe de inducţie.

    Din păcate, în unele companii româneşti programele de orientare pe funcţie lipsesc. Situaţii în care angajatul nou venit este trimis la treabă fără ca nimeni să-i prezinte compania, structura interioară a firmei, colegii, birourile, facilităţile efective ale clădirii sau ce are de făcut, sunt larg răspândite. Mai există şi varianta în care şeful îi dă sarcină unui angajat să ocupe de noul venit, „să-i mai zică câte ceva“.

    Ce face angajatul în această situaţie?! Fie învaţă şi se adaptează foarte repede, fie se descurajează şi pleacă. Sau înţelege parţial şi greşit tot ce are de făcut, iar mai târziu, patronul descoperă cu stupoare că angajatul a făcut exact invers faţă de ce trebuia să facă, sau că nu a avut nicio reacţie.
    Un program de orientare pe funcţie trebuie să dureze minimum o lună; ideal însă, ar trebui să se deruleze pe toată perioada de probă.

    În România, perioada de probă durează trei luni, dar în vest perioada de probă ajunge şi la şase luni. Cred că abia după şase luni de probă, după ce angajatul a trecut prin tot felul de situaţii, poţi vedea dacă mergi mai departe cu el, sau poate el înţelege că nu i se potriveşte noul job şi pleacă, scutindu-vă de alte neplăceri pe viitor. Codul muncii nu obligă angajatorii să realizeze aceste tipuri de programe, însă beneficiile lor depăşesc cu mult efortul de a le construi.

    Un program de orientare pe funcţie conţine elemente precum: informaţii despre istoricul, viziunea şi misiunea companiei; structura organizatorică şi ierarhică a companiei; standardele şi cerinţele de calitate cerute de firmă; proceduri de lucru; prezentarea noului angajat tuturor colegilor; cunoaşterea departamentelor şi a funcţiilor fiecărui departament – tururi de familiarizare; explicarea cerinţelor legate de fişa postului; informaţii despre cum se face evaluarea performanţei; prezentarea normelor de grup, introducere în cultura organizaţională; limitele de competenţă; norme de securitate a muncii şi PSI; familiarizarea cu documente / politici / regulamente interne. Programul este complex şi trebuie construit în mod minuţios: pe zile, ore, sarcini, responsabili, rezultate măsurabile.

    La derularea programului de orientare pe funcţie îşi aduc aportul toate structurile companiei care, fiecare în dreptul ei, informează şi pregătesc noul coleg. Responsabilă de întreaga derulare a programului este o singură persoană de obicei este un angajat cu experienţă, cu abilităţi de formare profesională. Acesta devine mentorul noului venit şi este principala călăuză a acestuia pe toată perioada de orientare pe funcţie.

    Un program de orientare de orientare pe funcţie se finalizează întotdeauna cu o evaluare a modului în care s-a derulat acest program, prilej cu care se verifică dacă angajatul are întrebări, neclarităţi privitor la etapele pe care le parcurs. Dacă evaluarea este pozitivă şi nu mai sunt chestiuni de completat sau clarificat, programul de orientare pe funcţie se consideră a fi încheiat.

    Existenţa unui program de orientare pe funcţie reduce la minimum riscurile ca un angajat să plece de la locul de muncă abia ocupat sau să facă greşeli din slaba cunoaştere a regulilor şi normelor companiei. Mai mult, un angajat care se simte bine primit în companie este un angajat care va performa.
     

  • Consiliul Naţional al PNL a validat în unanimitate desemnarea lui Cioloş ca propunere de premier

    Consiliul Naţional al PNL a validat în unanimitate miercuri desemnarea lui Dacian Cioloş ca propunere de premier a partidului, precum şi preluarea principiilor Platformei 100 în programul de guvernare al formaţiunii.

    ”Începând de astăzi în afara programului de guvernare am preluat în programele noastre şi Platforma România 100”, a spus secretarul general Ilie Bolojan.

    ”Din acest moment PNL se prezintă în alegeri cu trei elemente: echipa de candidaţi la nivelul fiecărui judeţ, programul platfomă România 100 şi propunerea de premier, Dacian Cioloş”, a adăugat el, anunţ primit cu aplauze.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, marţi seara, la RRA, că merge la partide pentru a explica principiile şi valorile din Platforma România 100, nu pentru a exprima ”o adeziune politică”, precizarea venind în contextul în care participă la Consiliul Naţional al PNL.

  • Ryanair face recrutări în România: ce trebuie să faci ca să te angajezi la compania irlandeză

    Companie de recrutare în industria aviatică McGinley Aviation a anunţat un nou program de formare a cadeţilor (Cadet Training Program) pentru Ryanair şi organizează la Bucureşti o zi deschisă miercuri, 9 noiembrie, între orele 9:30 şi 14, pe Calea Bucureştilor 283, în Otopeni. În cadrul evenimentului, Andy O’Shea, head o training Ryanair, împreună cu Angelo Currao, pilot recruitment officer, vor prezenta detaliile programului de formare. 
     
    Ryanair trasportă peste 119 milioane de pasageri pe an în mai mult de 1.800 de zboruri zilnice de pe cele 84 de baze. Compania conectează 200 de destinaţii din 33 de ţări cu o flotă de 350 de aeronave noi Boeing 737 şi cu o comandă pentru alte 315 aeronave noi Boeing 737, ce vor aduce Ryanair o creştere a traficului de până la 180 de milioane de pasageri pe an până în anul 2024. În prezent, în cadrul Ryanair lucrează peste 11.500 de angajaţi. 

  • Şcoala care te învaţă să dezvolţi un produs IT de la 0 în doar cinci luni

    Şcoala Informală de IT anunţă lansarea primului program de Full Stack Product Development din ţară. Programul va începe pe 15 noiembrie 2016, la Cluj-Napoca.

    Programul Full Stack Product Developement este o noua iniţiativă a echipei din spatele proiectului Şcoala Informală de IT. Prin intermediul acestui program, persoanele cu o experienţă de minim 1 an în Software Development vor avea ocazia de a  învăţa să construiască de la 0 un produs real de IT, sustenabil, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Mentorii care se vor ocupa de susţinerea acestui program interactiv sunt Paul Brie, Dan Calinescu, Cristian Moldovan şi Iulian Pădurariu. Fiecare dintre aceştia are o experienţă de peste 10 ani în domeniul IT. 

    “Acest program reprezintă o continuare naturală a implicării noastre active în punerea bazelor unei noi generaţii de IT-şti, în care mentalitatea de produs software va fi în prim plan. În paralel cu zona tehnică punem emfaza pe înţelegerea din punct de vedere business a tuturor stagiilor prin care trece un produs de la idee până la lansarea pe piaţă, respectiv dezvoltarea ulterioară a business-ului.”, a declarat Răzvan Voica, managing partner, Şcoala Informală de IT.

    Programul are o durată de 20 de săptămâni, timp în care, se vor aprofunda noţiuni de Product Landing Page, UI-Functional Mobile App, UI-Functional Web App, Local API, Public API, Fully Functional Mobile App, Fully Functional Web App şi API.
    Şcoala Informală de IT este un proiect de educaţie alternativă şi reconversie profesională, axat pe educaţie prin mentorat, iniţiat în 2013 la Cluj-Napoca. În cei trei ani, programul a ajuns şi în Timişoara, Iaşi şi Bucureşti.

    Admiterea în cadrul programelor Şcolii Informale de IT se face prin intermediul unui dublu proces de selecţie – prin testare şi intervievare – în cadrul căruia candidaţii trebuie să facă dovada motivaţiei şi a potenţialului pentru a urma o carieră în industria IT.  

  • Ryanair face recrutări în România: ce trebuie să faci ca să te angajezi la compania irlandeză

    Companie de recrutare în industria aviatică McGinley Aviation a anunţat un nou program de formare a cadeţilor (Cadet Training Program) pentru Ryanair şi organizează la Bucureşti o zi deschisă miercuri, 9 noiembrie, între orele 9:30 şi 14, pe Calea Bucureştilor 283, în Otopeni. În cadrul evenimentului, Andy O’Shea, head o training Ryanair, împreună cu Angelo Currao, pilot recruitment officer, vor prezenta detaliile programului de formare. 
     
    Ryanair trasportă peste 119 milioane de pasageri pe an în mai mult de 1.800 de zboruri zilnice de pe cele 84 de baze. Compania conectează 200 de destinaţii din 33 de ţări cu o flotă de 350 de aeronave noi Boeing 737 şi cu o comandă pentru alte 315 aeronave noi Boeing 737, ce vor aduce Ryanair o creştere a traficului de până la 180 de milioane de pasageri pe an până în anul 2024. În prezent, în cadrul Ryanair lucrează peste 11.500 de angajaţi.