BusinessMagazin

Tag: prezenta

  • Contraspionaj: Agenţii ruşi care au acţionat în Crimeea acţionează şi în estul Ucrainei

     “Sunt aceiaşi agenţi care au preluat controlul asupra Adunării din Crimeea. Am stabilit acest lucru pe baza comunicaţiilor lor”, a declarat Vitali Naida pentru presă, dând asigurări că “aproximativ 40 de membri ai serviciilor ruse şi colaboratorii lor” au fost arestaţi de la începutul acţiunilor separatiste în estul Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sancţiunile adoptate până în prezent de occidentali contra Rusiei

     SANCŢIUNI MILITARE

    Statele Unite decid pe 3 martie să-şi suspende cooperarea militară cu Rusia, în urma intervenţiei ruse în Crimeea.

    La 1 aprilie, miniştrii de Externe ai celor 28 de state membre NATO, reuniţi la Bruxelles, optează pentru o suspendare a “cooperării civile şi militare cu Rusia”. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen nu precizează, la data respectivă, care sunt programele afectate, dar subliniază că cele cu privire la Afganistan sau lupta împotriva traficului de droguri nu vor fi vizate.

    SANCŢIUNI FINANCIARE ŞI RESTRICŢII LA ACORDAREA DE VIZE

    La o zi după referendumul privind alipirea Crimeei la Rusia, europenii şi americanii anunţă aproape simultan, pe 17 martie, sancţiuni financiare vizând un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi de rang înalt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Amancio Ortega, fondatorul imperiului Zara

    Este cel mai bogat om din Spania şi al treilea din lume, cu o avere estimată la 57 miliarde de dolari. Amancio Ortega s-a născut în Busdongo de Arbas, un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña.

    Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct către magazine şi către clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.

    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.

    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii: Pull & Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home şi Skhuaban. În 2001, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrând şi în topul Forbes al miliardarilor pe locul 43, cu o avere estimată la 6,6 miliarde de dolari. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume.

    Un studiu realizat de Financial Times şi firma de consultanţă PricewaterhouseCoopers a plasat trustul pe poziţia a treia în topul celor mai mari retaileri ai lumii, după Wal-Mart şi Tesco. Astăzi, Amancio este pe jumătate retras din afacere, lărgindu-şi orizonturile înspre domeniile imobiliar, petrolier sau turistic. Inditex a pătruns pe piaţa autohtonă în anul 2003 cu magazinul Pull & Bear, urmat de Zara, un an mai târziu. În prezent, Inditex este prezent pe piaţa locală prin mărcile Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Oysho şi Massimo Dutti.

  • Renault vrea să reducă producţia unei fabrici din Franţa cu circa 25%

    Grupul francez, care deţine Dacia, vrea să renunţe la unul dintre cele două schimburi de lucru de la Flins, susţine publicaţia franceză Les Echos.

    Renault a renunţat la aproximativ 2.500 de angajaţi din Franţa în primul an de la semnarea unui “acord de productivitate” cu sindicatele locale, în vederea reducerii cheltuielilor.

    Compania s-a angajat anul trecut că va menţine producţia în Franţa, obţinând în schimb mai multe concesii de la sindicate, inclusiv creşterea programului de lucru al angajaţilor, încetinirea creşterilor salariale şi renunţarea la cel puţin 7.500 de angajaţi până în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase angajaţi ai Regionalelor CFR Braşov şi Bucureşti au fost reţinuţi. Alţi nouă sunt audiaţi

     Potrivit procurului Monica Munteanu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, 15 controlori de tren de la regionalele CFR Braşov şi Bucureşti au fost aduşi, joi, la audieri, fiind suspectaţi de luare de mită şi abuz în serviciu în perioada februarie-aprilie 2014.

    Până în prezent, în urma audierilor, şase angajaţi ai companiei feroviare au fost reţinuţi.

    “Până în acest moment au fost audiate mai multe persoane şi au fost reţinute pentru 24 de ore şase dintre acestea. Audierile sunt încă în curs de desfăşurare”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Monica Munteanu.

    Audierile celor 15 angajaţi ai Regionalelor CFR Braşov şi Bucureşti au loc în dosarul în care, în octombrie 2012, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au ridicat pentru audieri 169 de angajaţi ai CFR Călători de la regionalele Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Craiova, conform sursei citate

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care a detronat edy Spedition. A ajuns la afaceri de 90 milioane de euro cu 1.000 de camioane

    De la doar câteva sute de metri de capătul autostrăzii Bucureşti-Piteşti, omul de afaceri Ion Lazăr controlează în prezent cel mai mare transportator de pe piaţa locală, business de peste 90 milioane de euro, câteva sute de angajaţi şi peste 1.000 de camioane.

    Dacă ne uităm la numărul de vehicule de transport avem cele mai multe din ţară. Dacă adunăm camioanele de la Lazăr Internaţional, peste 400 de camioane, cu cele 22-23 de la Lazăr Junior, mai adaugăm 30-40 de camioane de la BAT, împreună cu cele 500 de ansamble de la celelalte companii unde suntem acţionari majoritari, la care se adaugă 80 de la Hoedlmayer-Lazăr, divizia de transport pentru transport de automobile (unde anul acesta vom ajunge la 100), depăşim 1.000 de unităţi”, detaliază şeful grupului Internaţional Lazăr structura flotei sale, cea mai mare de pe piaţă în acest moment. Expansiunea şi diversificarea portofoliului reprezintă strategia de creştere a grupului condus de Ion Lazăr, grup fondat în urmă cu 20 de ani în Piteşti şi care s-a dezvoltat „în acelaşi ritm cu Dacia”.

    „Cu Dacia, la nivel de grup, avem cam 15-20% din cifra de afaceri. Pentru ei noi facem distribuţia de piese de schimb la nivel naţional pentru dealeri, dar şi exporturi şi importuri de componente„, a spus Lazăr. Spre exemplu, pentru Dacia există transport feroviar de tablă de la Kosice din Slovacia, de unde se importă tabla produsă de cei de la US Steel, iar din depozitul Lazăr din Piteşti este încărcată pe camion şi pleacă la Dacia.

    Grupul Lazăr este alcătuit din şapte companii unde Ion Lazăr este acţionar, grup care a rulat anul trecut afaceri de aproximativ 94 milioane de euro, dintre care aproape jumătate reprezintă businessul Internaţional Lazăr Company, firma de transport a omului de afaceri.

    „Noi facem acum şi transport şi logistică, vrem acum să facem transport intermodal, atât rutier, cât şi feroviar. Vrem să investim într-un astfel de terminal. Noi am investit în extinderea căii ferate până în depozitul de la BAT Bascov. Terenurile din această zonă au fost achiziţionate din 2002 tocmai pentru a face conexiunea pe calea ferată„, a spus Ion Lazăr.

    În 2008 Ion Lazăr a construit în Bascov, lângă Piteşti, primul depozit de logistică, activitate conexă celei de transport, depozit care în prezent este transformat în fabrică de cablaje de cei de la Leoni. „Din august 2010 până la 1 aprilie 2011 a fost mai mult liber după plecarea Pirelli şi după aceea l-am închiriat celor de la Leoni pe patru ani.

    Le-am mai construit 19.000 mp şi avem acum 27.000 mp închiriaţi până în 2019. Acolo se fac acum cablaje auto. În depozit au făcut fabrică şi, mai mult, acum mai vor dezvoltare. Închiriind acest depozit, am investit într-un altul nou, dar şi cu legătură feroviară, deoarece am avut un client ce dorea transport pe calea ferată„, a spus Lazăr. 

    Strategia grupului în acest moment este de a „reacţiona rapid şi în funcţie de oportunităţi„. Motiv pentru care Ion Lazăr caută de fiecare dată oportunităţi de a cumpăra la preţuri cât mai bune inclusiv utilaje şi camioane, astfel încât presiunea financiară asupra companiei să fie cât mai mică.

    Din acest motiv, compania a preluat camioane inclusiv din cele reposedate din flota edy Spedition sau din utilitarele utilizate de Mercadia, compania controlată de Dinu Patriciu ce deţinea lanţul de magazine Mic.ro.

    „Din flota edy am luat 101 Volvo de la BCR Leasing şi 33 de Mercedes-Benz de la Mercedes-Benz Financial Services, care au fost reposedate, dar şi maşini de distribuţie din lotul lui Dinu Patriciu„, povesteşte Ion Lazăr. Decizia de a achiziţiona utilaje reposedate de firmele de leasing a fost luată din motive de costuri, acestea având preţuri mai mici sau mult mai mici comparativ cu cele achiziţionate de la un dealer specializat.

    „Eu sunt mai precaut şi econom în ceea ce priveşte banii în această perioadă. Noi ne-am învăţat lecţia în 2008, când am cumpărat camioane de 10 milioane de euro. Am luat 100 de cupluri în toamna lui 2008 şi ne-a fost foarte greu să le plătim la acea vreme şi nu am dat niciuna înapoi. În 1998 am făcut prima oară leasing, cu 30% avans şi am cumpărat şase camioane DAF de la grupul E van Wijk. De atunci şi până acum am contractat leasinguri de cel puţin 48 milioane de euro, iar acum mai avem capital nefacturat de numai 3,5 milioane euro„, spune Ion Lazăr.

  • Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

    S-au alăturat altor companii de succes precum Playdom şi Twitter, iar alţii şi-au construit propriile companii, un exemplu fiind YouTube, potritivit publicaţiei online Entrepreneur.com. Cine sunt oamenii care au lucrat în cadrul reţelei sociale încă de la fondarea acesteia şi ce fac ei în prezent?

    Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

  • După Bucureşti, Braşov şi Galaţi, Carrefour intră cu magazinele de proximitate Express în Giurgiu

     Express Sigma Centru are o suprafaţă de 195 metri pătraţi şi însumează aproximativ 3.500 de produse, Express Sigma Şoseaua Alexandriei se întinde pe 112 metri pătraţi şi va comercializa tot 3.500 de produse, iar Express Sigma Calea Bucureşti are 100 metri pătraţi şi o gamă de circa 2.000 de produse.

    În prezent, reţeaua Express numără 64 de magazine, dintre care 10 unităţi în Braşov, o unitate în Galaţi, trei unităţi în Giurgiu şi 50 în Bucureşti şi Ilfov.

    Carrefour operează în România patru formate de magazine, cu un total de 169 de magazine – 25 hipermarketuri Carrefour, 79 supermarketuri Market, 64 magazine de proximitate Express şi un magazin online.

    Retailerul pregăteşte lansarea pe piaţă românească şi a conceptului de magazine Supeco, situat între discounter şi cash&carry şi care mai există doar în Spania, compania începând procesul de recrutare de manageri de magazine pentru Giurgiu, Râmnicu Vâlcea şi Târgovişte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”