Tag: minister

  • Uniunea Editorilor: Se repetă haosul la licitaţia pentru manuale. Situaţia este mult mai gravă

    “Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) şi Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) n-au învăţat nimic din catastrofa licitaţiei pentru manualele de clasa I şi a II-a din 2014, începută foarte târziu (abia la 14 martie), gestionată defectuos şi finalizată cu mult după începerea anului şcolar, ceea ce a determinat o bulversare fără precedent a întregii societăţi”, au declarat, miercuri, reprezentanţii Uniunii Editorilor din România (UER), precizând că au analizat documentaţia pentru achiziţia noilor manuale de clasa a III-a.

    Aceştia avertizează că anul acesta, deşi ministrul Educaţiei a asigurat recent că sistemul este mai bine pregătit, situaţia este mult mai gravă.

    “Licitaţia a fost anunţată în 23 aprilie, cu o lună şi jumătate mai târziu ca în 2014, şi este grevată de mari deficienţe juridice şi de organizare, care anunţă un nou dezastru educaţional: manuale ieftine, elaborate pe fugă, evaluate după ureche, selectate de cadrele didactice pe drumuri de vacanţă şi distribuite în şcoli până la Crăciun. Practic, MECS şi CNEE, care tratează problema manualelor cu nepăsare, aroganţă şi dispreţ, vor să perfecţioneze catastrofa administrativă de anul trecut, pentru care nimeni n-a fost tras la răspundere, deşi consecinţele au fost devastatoare pentru şcoală şi societate, afectând calitatea învăţământului”, consideră UER.

    În opinia editorilor, incompetenţa celor care au organizat această nouă achiziţie va duce din nou la un “simulacru de competiţie”, cu un număr restrâns de posibili câştigători pe lot (trei faţă de şase în 2014), după ce au fost eliminate printr-un prag abuziv ofertele cupreţuri de 14 la sută peste cel mai mic preţ (chiar dacă au cel mai performant conţinut).

    “După o evaluare pe criterii farmaceutice, dar care lasă loc la uriaşe interpretări, ce vor genera probabil numeroase contestaţii, se va ajunge în august ca proiectele să fie selectate pe fugă de cadrele didactice aflate în vacanţă, iar producţia şi distribuţia manualelor (printate şi digitale) să se încheie cu mult după începerea noului an şcolar”, au mai precizat editorii.

    UER susţine că există o soluţie simplă, respectiv piaţa liberă de manuale, care funcţionează peste tot în Europa, dublată de o reală protecţie socială a elevilor proveniţi din familii aflate în dificultate. Practic, ministerul ar trebui doar să avizeze conţinutul manualelor, iar achiziţia ar fi realizată de şcolile beneficiare ale bugetelor descentralizate.

    “Noile piedici pe care MECS le pune în faţa competiţiei corecte pentru manuale de calitate determină breasla producătorilor profesionişti din domeniu să reacţioneze prin contestaţii, sigurele căi de comunicare cu un minister tot mai rigid şi mai puţin dispus la dialog, care îngroapă tot mai mult o importantă industrie culturală şi creativă, dar şi învăţământul românesc”, au concluzionat editorii.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că nu poate garanta finalizarea la timp a licitaţiei pentru manualele de clasa a III-a, explicând că nu se poate garanta pentru nicio achiziţie publică, dar că elevii vor avea din toamnă manuale pe bănci, noi sau vechi, deoarece sunt “transmisibile”.

    “Nimeni nu poate garanta, în condiţiile actualei legislaţii, data la care se poate finaliza un proces de achiziţie publică, însă pot să vă garantez că situaţia din anul trecut nu se va mai repeta, lucrurile find diferite la nivel de principiu. Anul trecut a fost vorba de abecedare, de manuale de clasa I, care nu sunt transmisibile, spre deosebire da manualele de clasa a III-a, care sunt transmibile. Deci, soluţia de rezervă în cazul pe care nu şi-l doreşte nimeni, pentru că ar duce la o întârziere a termenului de implemetare a noii curricule pe care ne-o dorim cu toţii, chiar şi în acest caz cel mai defavorabil, elevii de clasa a III-a vor avea la începutul anului şcolar manuale pe bănci, vechi sau noi”, a declarat Cîmpeanu, în 23 aprilie.

    Ministrul a precizat că a solicitat introducerea în caietul de sarcini a abordărilor cele mai profesionale, care să lase cât mai puţin loc de contestaţii, precum şi a unei clauze “care să evalueze la nivel preliminar calitatea manualelor ofertate”, după care să se respecte întocmai reglementările legislaţiei în vigoare privind achiziţiile.

    Cîmpeanu a mai precizat că numărul maxim de manuale alternative va fi de trei, pentru că altfel, în pofida numărului mai mare, calitatea ar fi mai slabă.

    În anul şcolar 2014-2015, elevii claselor I şi a II-a, care urmau să înveţe după manuale noi, inclusiv în variantă digitală, nu au primit noile materiale la început de an şcolar, fiind folosite o perioadă tot cele vechi.

    Licitaţia organizată de Ministerul Educaţiei a fost contestată de unele edituri, mai multe contestaţii fiind admise de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a decis să se facă reevaluarea ofertelor.

  • Ministerul Muncii a lansat o petiţie online pentru a susţine o campanie privind egalitatea de gen

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi a lansat pe site petiţia online pentru susţinerea campaniei UN Women “HeforShe”, care urmăreşte să obţină sprijinul bărbaţilor pentru egalitatea de gen.

    Ministrul Rovana Plumb şi coordonatorul Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Ioana Cazacu, îi invită pe cei interesaţi să sprijine egalitatea de gen, iar pe bărbaţi să semneze petiţia online.

    “Îi invit pe toţi cei interesaţi să semneze şi, astfel, să transmitem un mesaj clar că România susţine egalitatea de şanse şi drepturile femeilor”, precizează Rovana Plumb, în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX

    Campania “HeforShe” a fost lansată la ONU, în luna septembrie 2014, de către U.N. Women, se desfăşoară timp de un an şi reprezintă o acţiune de solidaritate pentru egalitatea de gen. Ambasadoarea campaniei este actriţa britanică Emma Watson.

    Petiţia poate fi semnată accesând adresa de internet http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/egalitate-de-sanse-intre-femei-si-barbati/3810-heforshe-campaign .

    Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi este marcată în fiecare an în 8 mai.

  • Sistem informatic de plată la trecerea podurilor peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a semnat marţi un ordin privind stabilirea tarifului de trecere înregistrat prin intermediul sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR).

    Astfel, trecerea prin staţia de taxare se va efectua pe trei benzi pe sens, din care benzile 2 şi 3 vor fi cu trecere liberă, fără bariere, iar banda 1 (de la marginea din dreapta) va fi în continuare cu barieră, şi numai pentru plata cash.

    Tariful poate fi achitat înaintea trecerii sau, cel târziu, până la ora 24 a zilei următoare trecerii. Tarifele pot fi achitate la distribuitorii autorizaţi de CNADNR: prin sms la numărul 7577 (Orange, Telekom, Vodafone, DigiMobil), respectiv în staţii de distribuire a carburanţilor auto (OMV, Petrom, Rompetrol şi Mol).

    Pentru achitarea tarifului de trecere la staţiile de carburanţi se recomandă prezentarea certificatului de înmatriculare al vehiculului.

    “Plata prim sms se poate efectua numai pentru o singură trecere şi se taxează în conformitate cu termenii şi condiţiile operatorilor de telefonie mobilă. Trecerea vehiculelor pentru care există abonamente preplătite eliberate sub forma de tichete până la intrarea în vigoare a tarifelor electronice de trecere se va efectua numai pe banda 1. Controlul se va efectua prin intermediul camerelor video care înregistrează numărul de înmatriculare şi care va fi verificat în sistemul electronic al plăţilor”, se arată într-un comunicat al MT.

    Tarifele sunt cuprinse între 13 si 91 lei, iar amenzile de la 130 la 910 lei.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut recent ministrului Transporturilor să introducă un sistem eficient de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa, dar care “să nu fie mai inteligent decât noi”, acesta asigurându-l că sistemul va fi funcţional la 30 aprilie, iar maşinile nu vor aştepta mult la bariera din Cernavodă.

  • Ministerul pentru Societatea Informaţională a cerut instanţei suspendarea unui contract privind licenţele Microsoft

    “Urmare a unei analize efectuate la finele anului 2014 de către o comisie a MSI am hotărât că avem o serie de argumente întemeiate pentru a cere instanţei suspendarea executării plăţilor prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013. Ne-am adresat instanţei pentru a ne spune dacă aceste argumente sunt sau nu întemeiate, aşa cum au rezultat în urma analizei interne”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Sorin Grindeanu.

    La mijlocul lunii decembrie, după ce a fost avizat pentru a prelua conducerea MSI, Grindeanu a declarat că amânarea plăţii celei de-a doua tranşe de 50 milioane de lei pentru licenţele Microsoft, care trebuia achitată în octombrie, va genera penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de la 1 ianuarie 2015.

    “Conform contractului, plata sumei trebuia efectuată în cursul lunii octombrie. În prezent, Corpul de control al ministerului verifică clauzele contractului. Sperăm să avem un raport în cel mai scurt timp pentru că vom fi obligaţi, conform contractului, să achităm penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere”, a afirmat Grindeanu la 15 decembrie 2014.

    Anterior, fostul ministru Răzvan Cotovelea spunea că amânarea efectuării plăţii este efectul verificărilor aflate în curs cu privire la numărul licenţelor utilizate.

    “De asemenea, trebuie verificate condiţiile exact aşa cum sunt ele stipulate în legislaţia privind execuţia bugetară. Trebuie să primim răspunsuri de la diferite alte instituţii, respectiv Parchet, dacă şi acest contract cu Microsoft (din 2011 – n.r.) va fi subiectul unei investigaţii. După ce aceste condiţii vor fi îndeplinite, vom face plata, care nu se va face către Microsoft, ci către o bancă, către care a fost cesionat contractul”, a declarat la 12 noiembrie Cotovelea.

    La finele anului 2014, MSI a solicitat Curţii de Apel Bucureşti, in calitate de reclamant, suspendarea executării unui act âncheiat la 3 aprilie 2013. În Dosarul 7738/2/2014, pârâţii sunt D-CON.NET.AG şi Unicredit Ţiriac Bank.

    De asemenea, într-un alt dosar înregistrat la Tribunalul Bucureşti, MSI a solicitat o acţiune în constatare. Pârâţii sunt în Dosarul 45482/3/2014 sunt D-CON.NET.AG (actualmente Sznotech Global Services Swityerland AG) şi Unicredit Ţiriac Bank.

    În iulie 2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională a transferat către UniCredit Ţiriac suma de 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) pentru utilizarea a 186.087 licenţe Microsoft de către Ministerul Educaţiei, în baza unui contract cesionat către bancă de D-Con.Net AG.

    Plata a reprezentat ultima tranşă (a treia) dintr-un contract încheiat în august 2011 şi valabil până la 31 decembrie 2012, prin care MSI s-a obligat să achite D-Con.Net AG, în trei tranşe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licenţe Microsoft pentru Ministerul Educaţiei.

    “Plata efectuată a fost aferentă contractului subsecvent 108/17.08.2011”, se arăta într-un răspuns al MSI din 12 august 2013 remis la solicitarea MEDIAFAX.

    Anterior, ministerul a achitat două tranşe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 şi 5.078.925,50 euro în anul 2012.

    În urma unei licitaţii din iulie 2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licenţe Microsoft de către circa 30 de instituţii publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere.

    Furnizorul dreptului de utilizare a licenţelor a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL şi Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitaţia organizată de minister.

    Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi MSI a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009.

    În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranşe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opţiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licenţelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituţiile administraţiei publice centrale prevăzute în anexa nr. 2 la HG 460/2009.

    În total, pentru utilizarea licenţelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care MSI a plătit-o se ridică la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro şi 13,9 milioane de euro.

    Pentru asigurarea legalităţii utilizării licenţelor Microsoft utilizate în instituţiile publice în intervalul 2013-2015, părţile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro.

    “Plăţile se vor efectua în perioada 2013-2015 în trei tranşe egale anuale de 11.084.730,86 euro”, se arăta în răspunsul MSI din august 2013.

    În intervalul 2005-2009, autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţele Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari, în baza unu contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.

    În luna septembrie a acestui an, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Codruţa Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.

    De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

    Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.

  • Ministerul pentru Societatea Informaţională a cerut instanţei suspendarea unui contract privind licenţele Microsoft

    “Urmare a unei analize efectuate la finele anului 2014 de către o comisie a MSI am hotărât că avem o serie de argumente întemeiate pentru a cere instanţei suspendarea executării plăţilor prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013. Ne-am adresat instanţei pentru a ne spune dacă aceste argumente sunt sau nu întemeiate, aşa cum au rezultat în urma analizei interne”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Sorin Grindeanu.

    La mijlocul lunii decembrie, după ce a fost avizat pentru a prelua conducerea MSI, Grindeanu a declarat că amânarea plăţii celei de-a doua tranşe de 50 milioane de lei pentru licenţele Microsoft, care trebuia achitată în octombrie, va genera penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de la 1 ianuarie 2015.

    “Conform contractului, plata sumei trebuia efectuată în cursul lunii octombrie. În prezent, Corpul de control al ministerului verifică clauzele contractului. Sperăm să avem un raport în cel mai scurt timp pentru că vom fi obligaţi, conform contractului, să achităm penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere”, a afirmat Grindeanu la 15 decembrie 2014.

    Anterior, fostul ministru Răzvan Cotovelea spunea că amânarea efectuării plăţii este efectul verificărilor aflate în curs cu privire la numărul licenţelor utilizate.

    “De asemenea, trebuie verificate condiţiile exact aşa cum sunt ele stipulate în legislaţia privind execuţia bugetară. Trebuie să primim răspunsuri de la diferite alte instituţii, respectiv Parchet, dacă şi acest contract cu Microsoft (din 2011 – n.r.) va fi subiectul unei investigaţii. După ce aceste condiţii vor fi îndeplinite, vom face plata, care nu se va face către Microsoft, ci către o bancă, către care a fost cesionat contractul”, a declarat la 12 noiembrie Cotovelea.

    La finele anului 2014, MSI a solicitat Curţii de Apel Bucureşti, in calitate de reclamant, suspendarea executării unui act âncheiat la 3 aprilie 2013. În Dosarul 7738/2/2014, pârâţii sunt D-CON.NET.AG şi Unicredit Ţiriac Bank.

    De asemenea, într-un alt dosar înregistrat la Tribunalul Bucureşti, MSI a solicitat o acţiune în constatare. Pârâţii sunt în Dosarul 45482/3/2014 sunt D-CON.NET.AG (actualmente Sznotech Global Services Swityerland AG) şi Unicredit Ţiriac Bank.

    În iulie 2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională a transferat către UniCredit Ţiriac suma de 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) pentru utilizarea a 186.087 licenţe Microsoft de către Ministerul Educaţiei, în baza unui contract cesionat către bancă de D-Con.Net AG.

    Plata a reprezentat ultima tranşă (a treia) dintr-un contract încheiat în august 2011 şi valabil până la 31 decembrie 2012, prin care MSI s-a obligat să achite D-Con.Net AG, în trei tranşe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licenţe Microsoft pentru Ministerul Educaţiei.

    “Plata efectuată a fost aferentă contractului subsecvent 108/17.08.2011”, se arăta într-un răspuns al MSI din 12 august 2013 remis la solicitarea MEDIAFAX.

    Anterior, ministerul a achitat două tranşe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 şi 5.078.925,50 euro în anul 2012.

    În urma unei licitaţii din iulie 2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licenţe Microsoft de către circa 30 de instituţii publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere.

    Furnizorul dreptului de utilizare a licenţelor a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL şi Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitaţia organizată de minister.

    Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi MSI a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009.

    În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranşe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opţiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licenţelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituţiile administraţiei publice centrale prevăzute în anexa nr. 2 la HG 460/2009.

    În total, pentru utilizarea licenţelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care MSI a plătit-o se ridică la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro şi 13,9 milioane de euro.

    Pentru asigurarea legalităţii utilizării licenţelor Microsoft utilizate în instituţiile publice în intervalul 2013-2015, părţile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro.

    “Plăţile se vor efectua în perioada 2013-2015 în trei tranşe egale anuale de 11.084.730,86 euro”, se arăta în răspunsul MSI din august 2013.

    În intervalul 2005-2009, autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţele Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari, în baza unu contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.

    În luna septembrie a acestui an, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Codruţa Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.

    De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

    Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.

  • Ungureanu: Nu mai vreau să-l văd pe Gheorghe Falcă la Arad, ci la Bucureşti, cu mandat ministerial

    Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Arad, că este necesar ca PNL să se întărească la nivel central, pentru pregătirea unui guvern, context în care a declarat că vrea să-l vadă pe Gheorghe Falcă, primarul Aradului, la Bucureşti.

    Ungureanu a spus că Falcă ar trebui să plece de la Primăria Arad pentru a face parte dintr-un viitor guvern PNL.

    “Nu mai vreau să-l văd pe Gheorghe Falcă la Arad, ci la Bucureşti. La Arad şi-a făcut treaba. Vreau să văd lupta deschisă pentru succesiune la Primăria Arad, iar pe domnul primar Falcă vreau să îl văd asumându-şi un mandat ministerial”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

    Prezent în aceeaşi conferinţă de presă, primarul Gheorghe Falcă nu a comentat aceste afirmaţii.

    Gheorghe Falcă este primar al Aradului din 2004 şi este copreşedinte al PNL Arad.

  • “Prima casă” va beneficia de o suplimentare de 400 milioane de lei

    Prin proiectul de act normativ, ministerul propune realocarea pentru programul “Prima casă” a peste 400 de milioane de lei din plafonul destinat Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, în condiţiile în care din acest plafon, pentru anul 2014, în sumă de 100 milioane euro (respectiv 445 milioane lei), nu a fost acordată nicio garanţie, ca urmare a faptului că nu au fost depuse cereri în acest sens.

    De la începutul anului 2014, numărul de garanţii acordate este de peste 16.556, iar finanţările accesate sunt de aproximativ 299 milioane euro, respectiv 1,3 miliarde lei. Bilanţul la zi al Programului “Prima Casă” arată că ritmul de depunere al solicitărilor de garantare a ajuns la circa 140 solicitări/zi.

    La data de 1 iulie 2014 plafonul total aferent anului 2014 (exclusiv plafonul destinat achiziţionării locuinţelor construite prin ANL) a fost integral alocat, Ministerul Finanţelor Publice primind multe cereri de suplimentare de la finanţatorii înscrişi în program, deoarece aceştia nu mai dispuneau de sume pentru onorarea dosarelor deja existente. 

    Programul “Prima casă” a fost implementat începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2009 şi are ca obiect facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia sau construirea unei locuinţe, prin contractarea de credite garantate de stat. De la lansarea programului până în prezent au fost acordate peste 124.809 garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 10,6 miliarde lei. Valoare medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.216 euro, iar 31% din valoarea garantiilor acordate a fost destinată achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2014.

    Programul “Prima Casă”s-a derulat atât în valută cât şi în lei, până la jumătatea anului 2013, când prin hotărâre de guvern s-a instituit numai creditarea în lei. Băncile participante la Program sunt: BRD, CEC, BCR, Transilvania, Leumi, Credit Agricole, Raiffeisen, Bancpost, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo, Millennium, UniCredit, Piraeus, ING şi MARFIN.

  • MAI cumpără 450 de autoturisme Dacia Duster. Preţul unei maşini este 11.000 de euro

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), achiziţia vine ca urmare a derulării programului de înnoire a parcului auto naţional, ministerul semnând un acord cadru cu SC Renault Commercial Roumanie, în urma finalizării unei licitaţii deschise.

    Dajbog a precizat că, în urmă cu aproximativ o lună, viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a anunţat intenţia achiziţionării de autovehicule, în contextul numărului scăzut de autospeciale destinate structurilor operative pentru misiuni de patrulare şi intervenţie în stradă.

    “Conform datelor centralizate la începutul acestui an, gradul de asigurare cu autovehicule, la nivelul tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne, era în medie de 42,6 la sută. Aproape 80 la sută din parcul auto al Ministerului Afacerilor Interne – incluzând aici Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă – avea la începutul anului 2014 o vechime de peste 10 ani, ultima achiziţie importantă de autovehicule, derulată la nivelul ministerului, din fonduri bugetare, realizându-se în anul 2006”, a mai spus purtătorul de cuvânt al MAI.

    Monica Dajbog a arătat că au fost făcute şi demersuri pentru achiziţionarea de către MAI, din venituri proprii, a unui număr important de autovehicule destinate misiunilor de patrulare şi intervenţie la evenimente.

    În acest sens, în urma rectificării bugetare, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 31 de milioane de euro pentru creşterea numărului de autovehicule la structurile MAI, aceşti bani provenind dintr-un total de 57 de milioane de euro, bani obţinuţi de Ministerul Afacerilor Interne din venituri proprii. Diferenţa de 26 de milioane de euro urmează să fie cheltuită în 2015, tot pentru achiziţionarea de autovehicule.

    Dajbog a precizat că MAI a iniţiat deja procedura de achiziţie publică prin licitaţie deschisă pentru aproximativ 2.800 de maşini, ofertele urmând să fie deschise în 28 octombrie.

    “Având în vedere termenele şi procedurile legale care trebuie respectate, aprecierea noastră este că primele autovehicule din acest lot vor intra în dotarea Ministerului Afacerilor Interne, până la sfârşitul acestui an”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI.

    De asemenea, în urma rectificării bugetare, au fost asigurate şi fondurile necesare pentru plata combustibilului, pieselor de schimb, a utilităţilor, dar şi pentru expertizele medico-legale rămase neachitate de structurile Ministerului Afacerilor Interne.

    Dajbog a adăugat că, tot în urma rectificării bugetare, MAI a obţinut şi banii necesari achitării drepturilor de echipament rămase restante pentru lunile ianuarie-martie 2014, banii urmând să intre în conturile poliţiştilor până la sfârşitul lunii octombrie, astfel încât, începând din noiembrie, să nu mai existe nicio restanţă la acest capitol.

    Potrivit ministrului Afacerilor Interne, de aceste măsuri vor beneficia cei 137.000 de angajaţi ai MAI, autovehiculele noi asigurând condiţii mai bune de desfăşurare a misiunilor pentru poliţişti, jandarmi sau pompieri.

  • Statul va decide până pe 17 octombrie dacă este interesat să cumpere Palatul Telefoanelor

    “MSI preconizează finalizarea notei de analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor, în vederea stabilirii necesităţii şi oportunităţii exercitării dreptului de preemţiune al statului până la data de 17 octombrie 2014, în vederea prezentării în şedinţa de Guvern”, se arată într-un comunicat al ministerului remis sâmbãtã MEDIAFAX.

    Telekom România Communications (fosta Romtelecom) a anunţat, miercuri, că a scos la licitaţie Palatul Telefoanelor din Bucureşti şi alte două proprietăţi din apropiere la un preţ de pornire cumulat de 21,6 milioane de euro, fără TVA, ca parte a strategiei companiei de a capitaliza portofoliul de proprietăţi imobiliare. Activele imobiliare vor fi vândute la pachet.

    Cu un preţ de pornire de 10,7 milioane de euro, Palatul Telefoanelor este construit în stilul art deco şi are un teren de 1.893 metri pătraţi şi o suprafaţă utilă de 12.000 metri pătraţi.

    Licitaţia pentru clădirea Tandem (situată în imediata apropiere a Palatului Telefoanelor) începe de la un preţ de 10,9 milioane de euro. Clădirea are o suprafaţă totală construită la sol de 2.030 metri pătraţi şi un teren aferent de 5.039 metri pătraţi.

    Proprietatea din strada Matei Millo, inclusă în preţul de pornire al clădirii Tandem, este un teren cu o suprafaţă de 1.783 metri pătraţi.

    Pentru a participa la licitaţie, entităţile interesate trebuie să furnizeze o scrisoare de garanţie şi să depună ofertele până la data de 20 octombrie.

    După anunţul Telekom România Communications, ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, prezent joi la un eveniment de specialitate, s-a arătat “un pic surprins” că executivul operatorului telecom nu a informat ministerul în legătură cu publicarea anunţului de vânzare.

    “Am observat că media a fost foarte sensibilă privind publicarea anunţului de vânzare a Palatului Telefoanelor. Acum mai bine de o lună şi jumătate, la iniţiativa MSI, a fost înfiinţată o echipă interministerală de analiză a situaţiei acestui imobil. Probabil că analiza va fi încheiată până la finele lunii septembrie. După ce vom avea documentul, statul, prin Ministerul Culturii, îşi va manifesta sau nu dreptul de preemţiune. Este un cost foarte mare, trebuie să ne gândim ce vom face cu această clădire, dacă o vom achiziţiona”, a declarat Cotovelea.

    El a mai spus că MSI, prin reprezenanţii din Consiliul de Administraţie al Telekom România Communications, şi-a dat acordul de a începe procedurile interne pentru finalizarea caietului de sarcini şi de a organiza licitaţia.

    “Dacă noi vom fi în măsură să spunem că vrem să cumpărăm Palatul Telefoanelor, atunci noi vom intra în negociere directă şi îl vom achiziţiona. Nu sunt nici supărat şi nici afectat, dar mă aşteptam ca relaţiile bune cu Romtelecom să continue şi să fim anunţaţi că urmează publicarea anunţului de vânzare. Personal, am fost sunat de mai multe persoane, care m-au întrebat de ce se vinde Palatul Telefoanelor şi cu ce preţ”, a spus Cotovelea.

    În luna iunie, se aratã în comunicatul MSI remis sâmbãtã, Telekom România Communications a informat MSI cu privire la faptul că Palatul Telefoanelor este clădire monument istoric şi că, după obţinerea aprobării vânzării de la Consiliul de Administraţie al societăţii, operatorul are obligaţia de a înştiinţa statul, prin Ministerul Culturii, asupra intenţiei de vânzare.

    Clădirile monument istoric pot fi vândute numai după permiterea exercitării dreptului de preemţiune a statului (în cazul în care Ministerul Culturii nu îşi exercită acest drept în termenul prevăzut de legislaţie, acest drept se transferă autorităţii locale), sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.

    Palatul Telefoanelor este pe lista monumentelor istorice, potrivit unui ordin al ministrului Culturii din 2004.

    Conform Legii 442/2001 privind protejarea monumentelor istorice, monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, (…), sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.

    Termenul de exercitare a dreptului de preemţiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, documentaţiei şi a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.

    Titularii dreptului de preemţiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preemţiune.

    În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor nu îşi exercită dreptul de preemţiune în termenul prevăzut, acest drept se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile.

    “În baza informãrii făcute de MSI în şedinţa de Guvern din 18 iunie 2014, prin care era prezentată intenţia Romtelecom de a vinde imobilul şi/sau terenurile aferente Palatului Telefoanelor, a fost constituit prin ordin al ministrului pentru Societatea Informaţională un grup de lucru interministerial format din reprezentanţi ai MSI, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Culturii şi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii”, se mai spune în comunicatul instituţiei.

    Obiectivul grupului de lucru coordonat de MSI este acela de a pregăti în regim de urgenţă o analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor, analiză ce va fi prezentată sub forma unei note în cadrul şedinţei de Guvern.

    “În data de 27 august 2014 a avut loc o întâlnire a grupului de lucru cu reprezentanţii Romtelecom şi o prezentare a imobilului Palatul Telefoanelor. În cadrul întâlnirii a fost stabilită lista documentelor ce vor fi solicitate de la Romtelecom în vederea elaborării analizei tehnice, economice şi juridice cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor”, se arată în comunicat.

    MSI precizează că, în prezent, în Palatul Telefoanelor sunt în funcţiune echipamente critice de comunicaţii a căror colocare este deosebit de costisitoare, iar din punct de vedere tehnic necesită măsuri speciale.

    “În baza solicitării MSI, Romtelecom a transmis documentele solicitate, care în prezent se află la instituţiile ce fac parte din grupul de lucru, spre analiză şi elaborarea unui punct de vedere, care să fie integrat în nota finală de analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor, document care să fie prezentat în şedinţa de Guvern”, se afirmă în comunicat.

    MSI preconizează finalizarea notei de analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor în vederea stabilirii necesităţii şi oportunităţii exercitării dreptului de preemţiune al statului până la data de 17 octombrie.

    “De asemenea, menţionăm faptul că, în cadrul Romtelecom funcţionează o comisie de analiză şi evaluare a patrimoniului societăţii, comisie care analizează rapoartele de evaluare a activelor imobiliare. În cadrul acestei comisii reprezentantul MSI a reiterat faptul că la nivel guvernamental se face o analiză din punct de vedere tehnic, economic şi juridic de către un grup de lucru interministerial. În cadrul comisiei s-a dispus amânarea analizei necesare cu privire la imobilul Palatul Telefoanelor”, se mai spune în comunicat.

    MSI precizează că în cadrul Consiliului de administraţie al Telekom Romania Communications din 16 septembrie a fost aprobată “începerea procesului” de definire a termenilor şi condiţiilor de vânzare şi ulterior de închiriere a unor spaţii din Palatul Telefoanelor.

    “Având în vedere asigurarea condiţiilor necesare de transparenţă, MSI supune spre dezbatere publică, tuturor părţilor interesate, procesul decizional de exercitare a dreptului de preemţiune al statului cu privire la imobilul Palatul Telefoanelor. Persoanele interesate pot transmite propuneri/observaţii/opinii la adresa de e-mail dezbaterepalatultelefoanelor@msinf.ro“,c se arată în comunicat.

    MSI deţine un pachedt de acţiuni reprezentând 45,99% din capitalul social al Telekom România Communications, restul titlurilor revenind grupului elen OTE.

    În acţionariatul OTE, pachetul de control este deţinut de grupul german Deutsche Telekom.

  • MFE: Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri, funcţională de la 1 ianuarie 2014

    ”Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri este funcţională în România de la data de 1 ianuarie 2014. Măsurile sunt finanţate momentan din bugetul asigurărilor sociale şi din bugetul de stat, sumele cheltuite urmând a fi decontate de Comisia Europeană după ce aprobă Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020. Deci, nu există nicio întârziere în implementarea acestei scheme în România”, se arată într-un comunicat al MFE remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.

    Ministerul Fondurilor Europene precizează că a transmis Comisiei Europene versiunea oficială a acestui program în data de 6 august şi că şi alte state membre UE au optat să finanţeze din buget măsurile aferente Iniţiativei Locuri de Muncă pentru Tineri, urmând să le deconteze ulterior din Fondul Social European deoarece nu au încă programele operaţionale aprobate de CE.

    Schema se finanţează prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, program pentru care Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este responsabil cu implementarea efectivă.

    Conform sursei citate, sume pentru tineri prevăzute în Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 sunt: Axa Prioritară 1 – 212 milioane de euro; Axa Prioritară 2 – aproximativ 362 milioane de euro.

    Pe Axa prioritată 1, 106 milioane de euro sunt din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (Youth Employment Initiative -YEI), pentru trei regiuni în care rata şomajului la nivelul anului 2012 în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 ani este mai mare de 25%, respectiv Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia. Alocarea financiară menţionată este aferentă anilor 2014-2015, plăţile efective pentru proiecte putându-se realiza până în anul 2018. La această sumă, România a alocat încă aproximativ 106 milioane de euro din fondurile europene care i-au fost alocate din Fondul Social European (FSE), precizează MFE.

    Pe Axa Prioritară 2, având în vedere importanţa susţinerii tinerilor din perspectiva creşterii ratei de ocupare în rândul acestui grup ţintă, România a alocat alte aproximativ 362 milioane de euro pentru finanţarea măsurilor de susţinere a tinerilor în celelalte cinci regiuni (Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Această sumă dedicată tinerilor poate fi decontată de România din FSE până în 2023, se mai arată în comunicat.

    ”Ne propunem ca prin Axa Prioritară 2 să continuăm finanţarea şi pentru tinerii din cele trei regiuni care sunt finanţate din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri după anul 2015 în cazul în care la nivelul UE nu se va decide prelungirea acesteia”, precizează MFE.

    Conform sursei citate, Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, transmis Comisiei Europene de către Ministerul Fondurilor Europene în data de 6 august 2014, prevede măsurile dedicate acestui grup ţintă precum: măsuri active de ocupare; îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe; încurajarea participării pe piaţa muncii; încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu; încurajarea mobilităţii forţei de muncă; alte măsuri pentru implementarea Garanţiei pentru Tineret.

    Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, la Mamaia, la Şcoala de Vară a PMP, că României i s-au alocat peste 100 de milioane de euro, bani europeni, pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri, sumă din care până în prezent Guvernul nu a cheltuit ”niciun leu”.

    El le-a explicat celor prezenţi că subiectul ”locuri de muncă pentru tineret” a preocupat Consiliul European încă din 2012, decizii importante fiind luate în 2013, care s-au manifestat prin alocarea de resurse financiare pentru fiecare ţară. Astfel, în programul ”Locuri de muncă pentru tineret” România are alocaţi 106 milioane de euro, bani care trebuie cheltuiţi în perioada 2014-2015.

    ”Dacă aceşti bani nu se cheltuie, se realocă altor ţări. Trebuie să cheltuim 106 milioane de euro destinaţi creării de locuri de muncă pentru tineri. Până acum s-au cheltuit zero lei. Programul transmis de Guvern la Comisia Europeană nici măcar nu este aprobat, ceea ce e nepermis”, a pus preşedintele.

    Şeful statului a menţionat că banii sunt destinaţi regiunilor Centru, Sud-Muntenia şi Sud-Est, unde şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%.

    ”Dacă aş fi în locul vostru, aş face zilnic proteste la Guvern pentru că nu sunt bani pe care să îi ai la dispoziţie multă vreme, ei sunt pentru perioada 2014-2015. La 31.12.2015, aceşti bani se realocă altor ţări”, a spus Băsescu.

    El le-a mai transmis tinerilor că la nivelul Uniunii Europene în proiectul ”Garanţii pentru tineri” sunt create trei surse de finanţare, respectiv programul ”Locuri de muncă pentru tineret”, cu cele 106 milioane de euro, accesarea de bani din Fondul Social European şi Banca Europeană de Investiţii, unde finanţarea este rambursabilă în 20 de ani, dar nu de către tineri, ci de către stat.

    ”Asta este ce au putut face alţii pentru noi şi niciuna dintre cele trei surse nu a fost utilizată pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri pentru simplul motiv că acest Guvern nu ştie să utilizez decât banii de la buget pe care îi utilizează discreţionar. Preponderent merg către pomeni electorale care, spun ei, că aduc voturi, dar nu aduc şi locuri de muncă. Asta arată dispreţul şi mentalitatea deformată a politicienilor care astăzi iau decizii”, a spus Băsescu.

    El a susţinut că programul ”Garanţii pentru tineri” este recomandat să aibă ca sursă de finanţare şi contribuţia naţională, iar Guvernul poate să aloce bani pentru a crea locuri de muncă.

    ”Din acest punct de vedere cred că iarăşi avem deficienţe de înţelegere a priorităţilor. Nimeni nu spune că nu avem probleme sociale, dar problematica socială se rezolvă chipurile către cei care sigur merg la vot şi fără niciun fel de prioritate către tinerii care presupune Guvernul PSD că nu prea merg la vot sau nu votează cu ei”, a spus Băsescu.