BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Barroso către Putin: UE acceptă consultări cu Moscova pe tema aprovizionării cu gaze

     “Uniunea Europeană vă acceptă propunerea de consultări cu Federaţia rusă şi Ucraina în domeniul securităţii aprovizionărilor cu gaze (naturale) şi tranzitului”, afirmă preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso într-o scrisoare adresată lui Vladimir Putin

    “Este interesul nostru comun să angajăm rapid aceste discuţii incluzând Ucraina”, adaugă el, precizând că acestea ar urma să “ajute la evitarea unui scenariu extrem şi la garantarea securităţii aprovizionărilor şi tranzitului, creând totodată condiţiile unei cooperări în vederea modernizării sistemului ucrainean de tranzit al gazelor” naturale.

    Preşedintele rus a ameninţat pe 10 aprilie cu oprirea livrărilor de gaze naturale către Ucraina, în cazul în care Kievul nu-şi rezolvă problema datoriei. El a anunţat joi, la Moscova, că dă Ucrainei termen o lună să-şi soluţioneze acest diferend cu Moscova asupra gazelor naturale, altfel ameninţând cu introducerea unui sistem de plată în avans a livrărilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin a dat Ucrainei un ultimatum de o lună pentru soluţionarea problemei privind gazele

     “Suntem dispuşi să mai pierdem bani. Vom mai avea răbdare încă o săptămână. Dar, dacă într-o lună, nu vor fi achitate facturile, atunci, conform contractului, vom trece la un sistem de plată în avans pentru livrarea gazelor”, a declarat Putin, în tradiţionalul dialog televizat cu cetăţenii ruşi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul delegat pentru Energie: România este pregătită să facă faţă oricărei situaţii pivind alimentarea cu gaze

     “Ne aşteptăm din partea Comisiei Europene la generarea unui răspuns european comun la situaţia creată. În contextul actual, România este pregătită să facă faţă oricărei situaţii care ar putea apărea în aprovizionarea cu gaze naturale”, a afirmat Nicolescu, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Nicolescu a participat luni la o teleconferinţă cu miniştrii europeni ai Energiei şi cu comisarul european pe energie, Gunther Oettinger.

    Importurile de gaze ruseşti sunt extrem de reduse în această perioadă. Populaţaia consumă în luna aprilie doar 2% gaze din import, iar industriei îi revine 4%, diferenţa fiind acoperită, pentru ambele categorii de consunmatori, de gazele produse intern de OMV Petrom şi Romgaz Mediaş. România importă anual din Rusia până la 25% din necesarul de gaze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iranul se oferă să furnizeze gaze naturale Europei: Nu vrem să facem concurenţă Rusiei

    “În viitor, dorim să jucăm un rol important pe piaţa mondială a gazelor”, a declarat ministrul Nematzadeh, în interviul pentru cotidianul Handelsblatt. “Nu dorim să facem concurenţă Rusiei”, a adăugat el, menţionând că Teheranul “ştie că necesităţile Europei în privinţa gazelor sunt din ce în ce mai importante”, iar Iranul doreşte să participe în acest sens.

    “Iranul poate fi un partner fiabil, sigur şi pe termen lung al Europei”, a mai afirmat ministrul iranian. El a asigurat că Teheranul “are rezerve energetice şi planurile pentru o astfel de cooperare”.

    De asemenea, ministrul Nematzadeh i-a îndemnat pe constructorii germani de automobile să revină în Iran, pentru a-şi instala capacităţile de producţie.

     

  • Hajdinjak, E.ON: Liberalizarea pieţei de energie este prea rapidă

    Volumele de gaze şi energie vândute anul trecut de E.ON România au fost de 29,4 TWh, cu 13% sub nivelul din 2012, a declarat directorul general al companiei, Frank Hajdinjak. E.ON România previzionează în acest an o cifră de afaceri în creştere, în condiţiile în care liberalizarea pieţei de energie şi gaze continuă. De asemenea, volumele de gaze şi energie care vor fi comercializate în acest an se vor situa la nivelul din 2013.

    “Liberalizarea este prea rapidă. Liberalizarea este bună pe termen lung, dar pentru România este prea rapidă. Consumatorii mor. Liberalizarea ar trebui stopată”, a afirmat Hajdinjak. El a adăugat că nu are o problemă ca statul să protejeze marii consumatori de efectele liberalizării preţurilor la energie şi gaze, dar IMM-urile vor fi afectate semnificativ.

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • Ponta: Ideea de competiţie e ideală la producători gaze. La unul-decizia e la Viena, la altul-la DNA

    “România a avut curajul de a porni ceea ce înseamnă o adevărată reformă structurală în domeniul energiei. Evident că pericolele sunt foarte mari, pentru că, pe de-o parte, o piaţă liberă a energiei, iată, cum a fost cazul energiei electrice, a dus la o scădere a preţurilor şi la servicii de mai bună calitate, dar şi cu implicaţii negative, iar o altă piaţă, pe care în aceste zile încercăm să o facem cât mai liberă, piaţa gazelor, ne arată că nu întotdeauna ceea ce urmărim şi atingem ca şi scop. Este ideală ideea unei competiţii şi a unei pieţe libere, dar, de exemplu, la gaze avem doar doi producători – e greu să păstrezi, de fapt, un echilibru când ai doar doi jucători – la unul din aceşti jucători deciziile se iau la Viena, la celălalt cred că se iau la DNA”, a spus Ponta.

    El a arătat că este interesat ca reforma din domeniul energiei să nu afecteze marii consumatori, pentru că s-ar înregistra repercusiuni negative în domeniile social şi bugetar şi, de asemenea, ar scădea competitivitatea externă a României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Azomureş: Guvernul să subvenţioneze marii consumatori de gaz, altfel ne închidem

     La şedinţa Comisiei de dialog social convocată pentru luni la Prefectura Mureş de către sindicaliştii din Azomureş, directorul combinatului, Mihai Aniţei, a spus că unitatea se confruntă cu o situaţie “dramatică” în urma liberalizării preţului pe piaţa gazului metan, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit lui Aniţei, încă nu există un preţ de referinţă pentru o piaţă liberă sau mecanismele acesteia, iar în aceste condiţii reprezentanţii industriilor care folosesc gazul metan ca materie primă stau în faţa producătorului şi nu pot negocia.

    “Dacă Guvernul nu clarifică situaţia, noi în două săptămâni trebuie să închidem combinatul şi să anulăm investiţiile, că nu mai suntem sustenabili”, a spus Aniţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre gazele de şist: Dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm? Din Rusia

     El a precizat că se referă la acest subiect după ce a observat protestele organizate, duminică, în cazul gazelor de şist.

    “Am văzut ieri – chiar dacă nu a fost foarte mediatizat, eu iau foarte în serios – discuţia despre gazele de şist. A fost o zi de organizare a unor proteste apropos de gazele de şist şi cred că e un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm foarte serios, pentru că trebuie spus «Bun, şi dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm ? Din Rusia». Adică, în contextul actual, cred că orice protest trebuie să aibă un scop şi o finalitate şi cred că o discuţie serioasă pe orice temă e utilă”, a spus Ponta.

    Peste 350 de persoane au participat, duminică după-amiază, în municipiul Vaslui, la un marş de protest faţă de gazele de şist, manifestanţii scandând lozinci împotriva clasei politice şi a firmei care desfăşoară activităţi de explorare a gazelor de şist în judeţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.