BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Este antreprenor LA DOAR 13 ANI: a reinventat un produs care l-ar putea transforma în milionar

    Unele dintre cele mai profitabile afaceri sunt fondate pe baza reinventării unor produse sau servicii existente deja. Hart Maine, un puşti de 13 ani din Marysville, Ohio face acest lucru şi are deja succes. ManCans, afacerea sa, are ca obiect de activitate producţia de lumânări cu arome speciale destinate bărbaţilor.

    Start-up-ul lui aduce, în medie, 300 de comenzi pe săptămână. La început, preţul pentru o lumânare era de cinci dolari, iar odată cu extinderea companiei, preţul a crescut până la 9,5 dolari.

    “A început ca o glumă”, povesteşte Main despre originile afacerii sale. În toamna anului trecut, sora sa în vârstă de 12 ani, vindea lumânări pentru a strânge bani pentru şcoală. Main nu era foarte încântat de parfumul răspândit de lumânările surorii sale şi i-a spus că ar trebui să existe lumânări speciale pentru bărbaţii care nu îşi doresc neapărat să miroasă a săpun de lavandă. A trezit astfel interesul mamei sale care l-a încurajat să încerce să facă lumânări cu arome masculine.

    Şi-a construit astfel businessul, iar odată ce povestea sa a fost preluată de presa locală, comenzile au crescut. Chiar dacă vârsta lui Main a stârnit curiozitatea presei, aromele unice ale lumânărilor sale atrag clienţii: pizza în stil New York, plăcinta bunicii, rumeguş, foc de tabără, mănuşă de baseball nouă şi suncă.

    Iniţial, Main plănuia să vândă şi alte sortimente de lumânări, cu miros de bani şi noroi, dar, la fel ca orice alt bun antreprenor, a realizat că se extindea prea rapid şi ar trebui să se concentreze pe aromele deja create. Chiar dacă este o afacere cu scopuri comerciale, ManCans are şi o ramură caritabilă: îşi face lumânările în conserve de supă, prin urmare cumpără supa şi o donează bucătăriilor locale. Foloseşte apoi conservele goale pentru a face lumânările în propria bucătărie împreună cu mama sa.

    “Căutăm acum un spaţiu de închiriat pentru a face lumânările, la nivelul la care a ajuns acum afacerea, este prea mult pentru bucătăria noastră”, spune Main. Antreprenorul împlineşte 14 ani în iulie şi spune că se vede lucrând la propria afacere  şi nu îşi imaginează o carieră de avocat: “Îmi place că am controlul asupra lucrurilor şi pot să văd mereu care este mersul acestora”, spune tânărul antreprenor.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

     

  • Este antreprenor LA DOAR 13 ANI: a reinventat un produs care l-ar putea transforma în milionar

    Unele dintre cele mai profitabile afaceri sunt fondate pe baza reinventării unor produse sau servicii existente deja. Hart Maine, un puşti de 13 ani din Marysville, Ohio face acest lucru şi are deja succes. ManCans, afacerea sa, are ca obiect de activitate producţia de lumânări cu arome speciale destinate bărbaţilor.

    Start-up-ul lui aduce, în medie, 300 de comenzi pe săptămână. La început, preţul pentru o lumânare era de cinci dolari, iar odată cu extinderea companiei, preţul a crescut până la 9,5 dolari.

    “A început ca o glumă”, povesteşte Main despre originile afacerii sale. În toamna anului trecut, sora sa în vârstă de 12 ani, vindea lumânări pentru a strânge bani pentru şcoală. Main nu era foarte încântat de parfumul răspândit de lumânările surorii sale şi i-a spus că ar trebui să existe lumânări speciale pentru bărbaţii care nu îşi doresc neapărat să miroasă a săpun de lavandă. A trezit astfel interesul mamei sale care l-a încurajat să încerce să facă lumânări cu arome masculine.

    Şi-a construit astfel businessul, iar odată ce povestea sa a fost preluată de presa locală, comenzile au crescut. Chiar dacă vârsta lui Main a stârnit curiozitatea presei, aromele unice ale lumânărilor sale atrag clienţii: pizza în stil New York, plăcinta bunicii, rumeguş, foc de tabără, mănuşă de baseball nouă şi suncă.

    Iniţial, Main plănuia să vândă şi alte sortimente de lumânări, cu miros de bani şi noroi, dar, la fel ca orice alt bun antreprenor, a realizat că se extindea prea rapid şi ar trebui să se concentreze pe aromele deja create. Chiar dacă este o afacere cu scopuri comerciale, ManCans are şi o ramură caritabilă: îşi face lumânările în conserve de supă, prin urmare cumpără supa şi o donează bucătăriilor locale. Foloseşte apoi conservele goale pentru a face lumânările în propria bucătărie împreună cu mama sa.

    “Căutăm acum un spaţiu de închiriat pentru a face lumânările, la nivelul la care a ajuns acum afacerea, este prea mult pentru bucătăria noastră”, spune Main. Antreprenorul împlineşte 14 ani în iulie şi spune că se vede lucrând la propria afacere  şi nu îşi imaginează o carieră de avocat: “Îmi place că am controlul asupra lucrurilor şi pot să văd mereu care este mersul acestora”, spune tânărul antreprenor.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

     

  • Auchan ar putea lansa în România un concept de hipermarket compact pentru oraşele mai mici

     “Ne aşteptăm ca Auchan să continue să-şi întărească poziţia de lider pe piaţa hipermarketurilor din Rusia. Cum a fost şi cazul conceptului Auchan City, Auchan ar putea introduce magazinele Nasha Raduga şi pe alte pieţe ale sale din Europa Centrală şi de Est, precum România”, potrivit firmei de cercetare IGD Retail Analysis.

    Cu noul concept de hipermarket compact Nasha Raduga, Auchan ar urma să atragă cumpărătorii cu o gamă limitată de produse (circa 10.000 de produse), în special sub marcă privată, şi cu preţuri mai mici.

    Auchan, care a testat acest concept în Rusia încă din 2009 şi în prezent are cinci astfel de magazine în oraşe cu o populaţie între 300.000 şi 500.000 de locuitori, a anunţat deschiderea de hipermarketuri compacte în patru oraşe mai mici, cu o populaţie în jurul a 100.000 de locuitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air introduce din iarnă noi curse din Cluj spre Koln, Nürnberg, Geneva şi Malmo

    Vicepreşedintele executiv al companiei Wizz Air, John Stephenson, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, că a patra aeronavă Airbus A320 va fi alocată Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” din Cluj-Napoca, ceea ce înseamnă extinderea operaţiunilor de pe acest aeroport şi creşterea capacităţii cu 30 la sută.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa a extins sechestrul asigurător pe bunuri ale lui Dan Voiculescu, în dosarul ICA

     Instanţa a stabilit să fie extins sechestrul asigurător în cazul mai multor acţiuni şi terenuri pe care Dan Voiculescu le donase fiicelor lui, Corina şi Camelia Voiculescu. Astfel, a fost pus sechestru asigurător pe 36 de hectare de teren din strada Gârlei, pe două seturi de peste 5.000 de acţiuni de la Grivco, unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt Cameliei Voiculescu, precum şi pe două seturi de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative.

    De asemenea, completul de judecată format din Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, care judecă de marţi dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a extins sechestrul asigurător şi pe mai multe bunuri ale celorlalte persoane acuzate în această cauză.

    După această decizie a instanţei, avocaţii inculpaţilor i-au recuzat pe cei doi judecători, invocând faptul că au instituit sechestrul asigurător în această fază a dosarului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încurajate de mersul bun al economiei, companiile încep să îşi reconstruiască flotele

    Înmatriculările de vehicule comerciale noi au urcat cu 22% în primele cinci luni, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la 5.225 de unităţi. Cea mai puternică creştere a fost înregistrată în luna mai, de 66%, la aproape 1.300 de unităţi.

    „Piaţa vehiculelor comerciale a arătat o creştere destul de serioasă în primele patru luni ale acestui an, creştere care se continuă inclusiv în mai şi iunie ce anunţă un rezultat pozitiv pentru acest an. Dar o astfel de creştere nu apare peste noapte. Încă de la finalul anului trecut erau în piaţă discuţii pentru vânzări de flote în acest an. Vedem un avans al pieţei vehiculelor comerciale de 5-10% până la finalul anului“, a spus Eugen Grigoraş, brand manager la Volkswagen Comerciale, în cadrul Porsche România, cel mai mai mare importator de pe piaţa locală.

    Vânzările VW Comerciale au scăzut cu circa 10% în primele patru luni ale acestui an la aproape 270 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în condiţiile unei pieţe a utilitarelor de sub 3,5 tone care a crescut cu 12% în acelaşi interval.

    „În  cazul VW Comerciale vorbim şi despre o sezonalitate a vânzărilor. În primul trimestru vânzările au scăzut, dar s-au înregistrat comenzi ce se vor materializa în cel de-al doilea trimestru. Per total, în primul semestru vizăm o creştere de 10% raportat la volumele de anul trecut“, a spus Grigoraş.

    În funcţie de comenzi, un client poate aştepta pentru o flotă între două şi trei luni, deoarece nu depinde numai de uzină, ci şi de carosier, acesta din urmă realizând caroseria în funcţie de cerinţele clientului. „Anul acesta am livrat câteva flote de 40-45 de unităţi, dar au fost şi de trei-cinci vehicule şi de 10-15. Există permanent negocieri şi oferte pentru clienţi pentru toate genurile de comenzi“, a spus şeful VW Comerciale.

    În ceea ce priveşte preţul utilitarelor, firmele sunt mai atente acum la preţul de achiziţie şi urmăresc obţinerea unui discount cât mai mare. „Pe de altă parte, o astfel de politică, de reducere a preţului, nu este benefică nici pentru clienţi, nici pentru dealeri, deoarece un preţ mai mic se va reflecta în servicii mai slabe, servicii ce vor influenţa activitatea clientului respectiv. Astfel de politici de discount au determinat mai mulţi dealeri la nivel naţional să vândă businessul sau să închidă porţile“, a spus Eugen Grigoraş.

    Intrările în service şi frecvenţa lor sunt relativ stabile, în opinia şefului VW Comerciale, în condiţiile în care sunt cele care beneficiază de garanţia standard de doi ani sau cea extinsă de patru. „Discounturi acordăm şi noi clienţilor, însă încercăm să oferim un pachet complet, pornind de la preţul de achiziţie, finanţare şi întreţinere. De asemenea, sunt şi servicii de buy-back oferite pentru clienţii care îşi reînnoiesc flota“, a subliniat Grigoraş. Spre exemplu, 40% dintre livrările de comerciale VW sunt vândute prin intermediul finanţării obţinute din partea Porsche Bank.

    În ceea ce priveşte modelele comercializate, best-sellerul este vanul Caddy, cu 60 de maşini în primele patru lni ale anului, urmat de Transporter cu 53 de unităţi şi Krafter cu 45. „În cazul Caddy şi Transporter ponderea dintre versiunile pentru transport marfă şi cele pentru pasageri reprezintă în prezent câte jumătate din vânzări. În cazul lui Krafter, în 2012 şi 2013 două treimi reprezenta versiunea de pasageri şi o treime cea de marfă datorită cererii mare de microbuze. Acum, această cerere s-a acoperit, iar proporţiile s-au inversat“, a spus Eugen Grigoraş.

    Cea mai recentă extindere a gamei VW Comerciale s-a realizat în 2012, atunci când marca germană a lansat Amarok, un pick-up off-road care concurează direct cu Nissan Navara, Mitsubishi L200 şi Ford Ranger

    „Amarok este prin definiţie un vehicul mixt, atât pentru stradă, cât şi pentru off-road şi este achiziţionat atât de cei care efectuează activităţi recreaţionale, cât şi ca utilitară în agricultură, pază sau firme care exploatează resurse sau gestionează reţele de utilităţi“, a spus şeful VW Comerciale. Compania a livrat 46 de unităţi din acest model în intervalul ianuarie-aprilie, în scădere cu 20% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    În prezent, modelul Amarok pentru Europa este asamblat de VW la uzina din Hanovra, Germania, în timp ce în momentul lansării acesta era importat din Argentina.

    De partea cealaltă a pieţei, cea a importurilor de vehicule comerciale second-hand, a înregistrat o apreciere în acelaşi interval, dar de numai două procente, la 18.733 de unităţi. Chiar şi aşa, raportul dintre nou şi la mâna a doua este de una nouă la 3,5 second-hand, în timp ce, spre comparaţie, pe piaţa maşinilor noi raportul este de una nouă la 3,3 second-hand.

    „Importurile de utilitare second-hand sunt la un nivel ridicat, dar nu la fel de ridicat cum se întâmpla în anii trecuţi. Aceste importuri nu sunt văzute neapărat ca un dezavantaj deoarece creşte parcul naţional pentru o anumită marcă, iar în general sunt importate mărci germane precum Volkswagen. Aceşti clienţi pot veni ulterior către achiziţia unui vehicul nou după ce realizează ce costuri presupun cele vechi“, a subliniat şeful VW Comerciale. Marca a dezvoltat programul de comercializare de utilitare la mâna a doua prin divizia Das Weltauto a Porsche România, care controlează comerţul cu autovehicule second-hand la nivelul reţelei de dealeri. „Raportat la cele noi, vânzările de utilitare second-hand în cadrul reţelei reprezintă o treime din volumul acestora“, a spus Grigoraş.

  • Producătorul de mobilă din Câmpina care a reuşit în 2013 ce nu a putut să facă în România gigantul IKEA

    CONTEXTUL: Încă în anii de glorie ai consumului, în perioada 2005-2007, antreprenorul Alexandru Rizea a intuit că, pentru a se dezvolta, producătorul de mobilă Lemet trebuie să se axeze pe mobilier personalizat, în serii medii şi mici.

    DECIZIA: Hotărârea de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). „A fost o decizie anticiclică. Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit“, spune Alexandru Rizea, fondatorul Lemet. În plus, pentru a completa strategia, compania a ales să extindă reţeaua de magazine. Numai în 2013 Lemet a investit peste 12 milioane de lei pentru deschiderea a 11 noi magazine Lem’s în oraşe cu peste 150.000 locuitori.

    EFECTELE: Reţeaua de magazine Lem’s a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, în creştere cu 10 procente faţă de 2012, dar şi profit, iar pentru primul trimestru din 2014 creşterea s-a menţinut. 

    În acelaşi timp, magazinul de mobilă şi deco­raţiuni interioare IKEA din Capitală a raportat pierderi de 0,5 mil. euro în 2013, rezultat motivat de reprezentanţii retailerului prin faptul că magazinul se află încă în perioada de tranziţie dintre franciză şi operare directă.

    Producătorul Lemet marşează pe o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung bazată pe producţia de mobilă personalizată. Pentru asta însă a fost nevoie deopotrivă de dezvoltarea gamei de produse, de care se leagă direct investiţiile din fabrică, dar şi de extinderea reţei de magazine Lem’s, în care producătorul îşi vinde produsele.

    Plus 10% în 2013, după o creştere de 20 de procente în 2012 sunt rezultatele care plasează producătorul de mobilă Lemet într-o poziţie confortabilă în piaţa de profil, afectată grav de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Mai mult de atât, compania a crescut şi comparativ cu anii de glorie ai consumului, vânzările fiind cu peste 50% mai mari faţă de 2008, când s-au plasat în jurul a 171 de milioane de lei.

    Anul trecut compania a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL. Compania desface în reţeaua de magazine Lem’s 17 programe distincte de mobilier, produse de tapiţerie şi o gamă de produse complementare – saltele, electrocasnice, mese şi scaune, aşternuturi.

    Pentru a bifa an de an plusuri ale vânzărilor, compania a aplicat o strategie de business stabilită pe termen mediu şi lung, realizată în trei paşi: diversificarea gamei, investiţiile în producţie şi dezvoltarea propriei reţele de magazine, spune Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina. El a intuit încă în perioada de avânt economic (2005-2007) că în piaţa de mobilă se va face simţită cererea de produse personalizate. Pentru a răspunde cererii însă, era nevoie ca Lemet să producă serii medii şi mici de mobilier.

    Decizia de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). ”O decizie anticiclică! Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum al produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit„, povesteşte Alexandru Rizea.

    Odată cu scăderea puterii de cumpărare, clienţii au devenit mult mai pretenţioşi, ”este nevoie de mai multă atenţie pentru nevoile fiecăruia, deci de personalizare„, argumentează Rizea punctul de plecare al strategiei Lemet. Ca urmare, numărul de produse noi este în continuă creştere, ”fiind dezvoltate programe de mobilă mai sofisticate, cu adresabilitate către un public cu aşteptări mult mai ridicate, destinate categoriilor premium şi lux„, punctează Rizea.

    Dezvoltarea noilor produse nu este făcută la întâmplare. Pentru a vedea exact ce produse sunt pe placul clienţilor, compania a derulat în 2009 o cercetare de piaţă amănunţită.

  • Anunţul făcut de Wizz Air: compania va avea trei noi destinaţii din România

    Compania aeriană low cost Wizz Air, cel mai mare transportator aerian din România în funcţie de numărul de pasageri, şi-a anunţat extinderea în ţară. Compania va opera, pentru prima dată, cu 7 aeronave din Bucureşti în timpul sezonului de iarnă. În plus, Wizz Air va adăuga din toamnă şi trei noi destinaţii.

    De la 1 octombrie, Wizz Air va adăuga zborurile Cluj-Napoca – Nuremberg şi Bucureşti – Basel (Elveţia), iar de la sfârşitul aceleiaşi luni,  va fi introdusă ruta Bucureşti – Nuremberg. Toate noile zboruri vor avea o frecvenţă de două ori pe săptămănă. Odată cu adăugarea celor trei noi servicii, Wizz Air va oferi 84 de rute din România către 40 de destinaţii.

    Compania a anunţat şi creşterea celor mai populare rute: Londra Luton este acum accesibilă cu nouă zboruri săptămânale din Cluj-Napoca şi 20 de zboruri săptămânale din Bucureşti. De asemenea, ruta Bucureşti-Malaga nu mai este cursă sezonieră şi a devenit disponibilă pe durata întregului an. În urmă cu o săptămână, Wizz Air a anunţat inaugurarea unei alte rute noi, Sibiu-Londra.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-fare, low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 52 aeronave Airbus A320 de la 18 baze, pe 300 de rute care asigură legătura între 96 de destinaţii din 35 de ţări. Compania maghiară Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Firmele vor putea plăti taxele locale online pe ghiseul.ro până la finalul acestui an

     “La finalul anului 2014, inclusiv persoanele juridice vor putea să-şi plătească taxele şi impozitele locale pe ghiseul.ro. SNEP nu trebuie văzut ca un sistem care încearcă să excludă alte sisteme existente, ci este un sistem complementar, care vine în sprijinul celorlalte deja existente. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, ar trebui să fie foarte simple”, a declarat Popescu, într-o conferinţă organizată de Visa cu sprijinul BNR.

    Întrebată despre problemele privind distribuirea datelor de acces pe ghiseul.ro către contribuabili şi firme, Popescu a menţionat că s-a ajuns la concluzia că trebuie extinse modalităţile de emitere a datelor acces, respectiv să se mărească numărul de emitenţi astfel încât datele de acces să poată fi eliberate nu doar de către primării, ci şi de sucursalele ANAF şi chiar prin sistemul bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui John Willard Marriott, fondatorul lanţului hotelier ce îi poartă numele

    Marriott s-a născut în apropierea oraşului american Ogden din Utah. A crescut, alături de încă şapte fraţi, la ferma familiei sale. La 13 ani, Marriott a început să cultive salată pe câţiva acri ai fermei, angrenându-i şi pe fraţii săi în această activitate.

    Recolta i-a adus 2.000 de dolari, pe care Marriott i-a oferit imediat tatălui său. I-a câştigat astfel încrederea, iar el i-a oferit din ce în ce mai multe responsabilităţi în gestionarea fermei. Spre exemplu, când avea doar 14 ani, a fost trimis cu 3.000 de oi într-un vagon spre San Franscico. La 19 ani, a început să fie din ce în ce mai implicat în activităţile bisericii, parte a îndatoririlor date de faptul că provenea dintr-o familie de mormoni. O misiune religioasă în New England, în care a trecut şi prin Washington D.C., i-a dat ideea pe baza căreia avea să îşi construiască afacerea: a văzut un cărucior încărcat cu îngheţată şi sucuri, devorate în câteva minute de trecătorii însetaţi din cauza caniculei.

    A realizat şi că pentru a-şi fonda o afacere similară are nevoie şi de studii, prin urmare şi-a luat diplomele în urma absolvirii Webber College, în 1923, şi, trei ani mai târziu, Universitatea din Utah. În 1927 a câştigat franciza pentru berea A&W Root pentru Washington, Baltimore (Maryland) şi Richmond (Virginia) şi s-a mutat în Washington, unde a deschis, împreună cu partenerul său de afaceri, Hugh Colton, un stand în care vindea berea A&W. Au investit aproximativ 6.000 de dolari în echipamente şi pentru închirierea spaţiului pentru operaţiunile lor. Odată cu apropierea sezonului rece şi cu introducerea mâncării mexicane în meniu, Marriott a transformat standul într-un restaurant de familie care a devenit ulterior popular.

    În 1928 a deschis primul drive-in aflat la estul fluviului Mississippi, iar în 1929 toate afacerile sale s-au reunit sub umbrela Hot Shoppes Inc. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, afacerea a crescut pe seama managementului serviciilor de food din centrele de apărare şi clădirile guvernamentele precum Trezoreria SUA. În 1935 a fost diagnosticat cu cancer malign şi noduli limfatici şi i s-a dat de trăit mai puţin de un an. A supravieţuit însă mai bine de jumătate de secol, perioadă în care lanţul său de restaurante a crescut, iar compania a fost listată la bursă, în 1953.

    Patru ani mai târziu, a extins afacerea în zona hotelurilor prin deschiderea primului hotel Marriott – un motel la vremea respectivă –, Twin Bridges Motor Hotel în Arlington, Virginia. Compania a devenit Marriott Inc. în 1967, iar un an mai târziu în cadrul acesteia au fost integrate şi lanţurile Big Boy şi Roy Rogers. Pe parcursul anilor, compania s-a extins în mai multe domenii, Marriott inventând chiar şi serviciile de catering pe durata zborurilor, segment care continuă să fie şi o parte importantă a afacerilor companiei. A fost un muncitor energic, cunoscut pentru faptul că prefera să îşi gestioneze afacerile în defavoarea odihnei.

    Chiar şi după ce afacerea companiei a crescut suficient de mult încât să includă sute de restaurante şi hoteluri, Marriott verifica personal fiecare întreprindere de cel puţin patru ori pe an. Pe parcursul vieţii, a menţinut chiar şi relaţii de business cu influenţi oameni de afaceri ai perioadei. Unul dintre asociaţii săi a fost George W. Romney, tatăl lui Willard Mitt Romney, candidat la preşedinţia Americii în 2012. Prenumele lui Mitt Romney, Willard, a fost inspirat de omul de afaceri. După moartea sa, în 1985, afacerea a fost preluată de cei doi fii, Bill Marriott Jr. şi Richard Marriott.