Tag: educatie

  • Ministerul Educaţiei a publicat teste suplimentare pentru pregătirea elevilor de clasa a VIII-a la matematică

     Ministerul Educaţiei arată marţi, într-un comunicat de presă, că în urma analizării rezultatelor obţinute la simularea Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a, proba scrisă la matematică, precum şi la solicitarea elevilor, părinţilor, profesorilor, a publicat cinci teste suplimentare de pregătire pentru examenul final, pe site-ul http://subiecte2014.edu.ro/2014/evaluarenationala/modeledesubiecte/ .

    “Testele sunt disponibile, începând cu data de 25 martie, şi au fost elaborate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE). Acestea sunt în conformitate cu modelele de subiecte publicate încă din luna octombrie 2013 pe website-ul dedicat”, a precizat Ministerul Educaţiei.

    Doar 48,8 la sută dintre elevii de clasa VIII-a prezenţi la simularea evaluării naţionale au obţinut medii peste 5, respectiv 66,95 la sută la Limba română şi 30,4 la sută la Matematică, Ministerul Educaţiei recomandând efectuarea unor ore de pregătire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google şi Facebook controlează peste 75% din piaţa de publicitate pe dispozitive mobile

    În 2014, analiştii se aşteaptă ca Google să deţină un segment de piaţă egal cu cel al tuturor competitorilor puşi la un loc, relatează BusinessInsider.com. Principalele cinci zone de afaceri care se promovează pe Google sunt următoarele: finanţe şi asigurări, retail şi magazine online, turism, resurse umane şi educaţie şi produsele electronice.

    Facebook are o valoare de piaţă estimată la 134 miliarde dolari. Reţeaua de socializare are 1.2 miliarde de utilizatori activi, din care peste 900 de milioane accesează Facebook de pe dispozitive mobile.

  • Spune-ne ce este interesant pentru tine în materie de educaţie!

    Dă click pe următorul link şi răspunde la chestionarul referitor la programele online de educaţie alternativă: CHESTIONAR EDUCATIE ALTERNATIVA

  • Iohannis, despre Codul etic: Nu este nici necesar şi nici nu va rezolva ceva în învăţământ

     Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care a fost profesor de fizică înainte de a intra în administraţie şi a deţinut funcţia de inspector şcolar general, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre Codul etic din învăţământ aflat în dezbatere publică, afirmând că acesta “nu este nici necesar şi nici nu va rezolva ceva în învăţământ”.

    “După părerea mea, nu este nici necesar şi nici nu va rezolva ceva în învăţământ. Problemele în învăţământ sunt de cu totul altă natură. Învăţământul este greşit structurat în această republică frumoasă”, a declarat Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • Cum se vede lumea la pagina 266

    Unii poate îşi vor aduce aminte de un film apărut în urmă cu două decenii, care se numea “Uleiul lui Lorenzo”; povestea, inspirată de un caz real, a unor părinţi care luptă pentru sănătatea copilului lor, diagnosticat cu o boală prea rară pentru a stârni interesul cercetării medicale şi prea complicată pentru restul oamenilor, care se resemnează. “Scânteia, povestea unei mame care a crescut un geniu”, de Kristine Barnett, este o poveste asemănătoare; geniul din titlu este Jacob Barnett, acum în vârstă de 16 ani, un adolescent cu un IQ mai mare decât al lui Einstein, văzut deja drept un candidat serios la un premiu Nobel. Dar în fragedă copilărie Jake Barnett a fost diagnosticat cu autism.

    Copilul s-a retras într-o lume a lui, compusă din tăceri, cartonaşe cu litere colorate, cutii cu cereale răsturnate, rafturi de dulap şi fire de lână colorate aşezate laborios în motive geometrice prin casă. A intrat într-un program pentru copii cu nevoi speciale, dar nu a înregistrat progrese. Drept urmare, mama a decis să aplice propriul său sistem de lucru cu copilul, sistem care i-a scos la iveală acestuia realele aptitudini; la trei ani conversa cu un astronom, la observator, asupra sateliţilor lui Marte. Ceva mai târziu Jake a dovedit că putea memora 200 de zecimale ale lui “pi”, pe care le spunea şi într-un sens, şi în celălalt, iar la nouă ani lucra la propria teorie în astrofizică. Un copil despre care “sistemul” a afirmat că nu va putea să citească vreodată. Obstacolele nu au fost puţine pentru familia Barnett: fratele mai mic al lui Jake, Wesley, s-a dovedit a fi bolnav şi un copil cu nevoi speciale, şi chiar Kristine a suferit un atac cerebral la vârsta de 30 de ani şi a fost diagnosticată cu lupus. Cum a depăşit familia Barnett toate aceste obstacole, determinarea şi dârzenia lor sunt lucruri de mirare.

    Sigur, Jake Barnett este o excepţie, iar nu toţi copiii cu nevoi speciale îi seamănă. Mulţi chiar au nevoie de dedicaţie cotidiană şi de atenţie permanentă, iar răspunsul lor nu va fi semănând cu cel pe care l-a oferit Jake. Pe de altă parte, cred că şi sistemul de îngrijire, specialiştii şi educatorii ar trebui să se dovedească mai elastici, mai înţelegători şi să nu încerce să înghesuie cel mai fascinant lucru din lume – personalitatea umană – în aceleaşi şi aceleaşi forme fixe. Cel puţin aşa văd eu, la pagina 266.

    Toate cele de mai sus – suferinţele copiilor, alegerile pe care trebuie să le facă părinţii, o anume lipsă de sensibilitate a sistemului, a celor meniţi să se ocupe de cazurile speciale – sunt lucruri care nu ne plac, pentru că ne scot din confortul obişnuit şi ne dau palme grele. Dovadă stă chiar “Lorenzo’s Oil”, care a avut nominalizări la Oscar şi critici cât se poate de favorabile, dar care nu a fost un succes de casă – a avut încasări de sub 8 milioane de dolari, la un buget de 30 de milioane. Dar dacă tu ai fi fost în locul Kristinei Barnett?

    Kristine Barnett – “Scânteia. Povestea unei mame care a crescut un geniu”, Editura Publica, Bucureşti, 2014

  • Ponta: Decizia de demitere a Ştefaniei Duminică, acuzată de plagiat, aparţine PNL

     Întrebat de jurnalişti dacă Ştefania Duminică şi-a dat demisia sau a fost informat în acest sens de către ministrul Educaţiei, premierul a răspuns că nu.

    “Nu, doamna secretar de stat este numită de către PNL şi dânşii pot lua decizia”, a spus Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că îi cere premierului Victor Ponta revocarea secretarului de stat în Ministerul Educaţiei Ştefania Duminică pentru plagiat, menţionând că ştie că şefului Guvernului o să îi fie greu să sancţioneze astfel o faptă de plagiat.

    Băsescu a mai spus că “Ştefania Duminică a furat, ca şi premierul”. “Furt intelectual se numeşte şi este bine să plece din funcţii de demnitate publică”, a spus preşedintele.

    Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti s-a autosesizat, în 7 februarie, în cazul suspiciunii de plagiat referitoare la lucrarea de disertaţie a Ştefaniei Duminică, ca urmare a semnalării acestei situaţii în mass-media.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Bogdan Enoiu, la BM Storytellers: Ne-am făcut viaţa destul de grea pentru că nu am generat mai mulţi oameni de calitate în această ţară

    Iată discursul lui Bogdan Enoiu, fondatorul McCann Erickson, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Eu nu mă consider un om de afaceri, cred că sunt mai mult un antreprenor şi un posibil viitor tenisman. Am jucat şi azi. Joc cu Cristian Tudor Popescu de 15 ani, cam patru meciuri pe săptămână, indiferent de vreme şi de anotimp, şi nu ne-am plictisit unul de altul. Tenisul e mult mai frumos decât publicitatea, cu siguranţă. Cu toate acestea, publicitatea e cea care m-a adus aici.

    Pentru mine, ultimii ani au fost nişte ani foarte grei. Nu am crezut că vor fi atât de grei şi cred că toţi am simţit chestia asta. Nu cred că este cineva care să nu simtă o dezamăgire profundă – şi mă refer mai ales la oamenii de afaceri.

    Au fost ani când am consolidat ceea ce ştim să facem, am luat multe premii, pe care le trec la plus, avem 15 lei la Cannes, aur, platină şi alte metale semipreţioase. Ne-am poziţionat pe noua Europă, am încercat să fim cei mai buni şi cred că am reuşit. Pe partea de creaţie, am reuşit să fim cei mai buni şi să creştem continuu. Am făcut Campania pentru Ciocolata cu Rom şi am luat-o ca pe o ştafetă pentru a păstra vii brandurile copilăriei noastre. Acum, în poveştile noastre, ne lovim de Ghiţă Ciobanul, pe care vom începe să îl exportăm şi în alte ţări. Campania cu Ghiţă a avut succes pentru că omul este autentic, foarte natural, cu o meserie ancestrală. Nu am lucrat nimic la el, iar clopul lui  este 50% din succesul campaniei şi a reuşit să creeze o atmosferă frumoasă şi la noi în agenţie. Apropo de agenţie, eu sunt un şef atipic, ţin cu oamenii mei cheie trei-patru meetinguri pe an la tenis, niciodată în firmă, nu mă bag şi le dau, cel puţin, iluzia că e businessul lor.

    Înainte de a vorbi despre tenis sau despre publicitate, trebuie să vorbim însă despre profesori. Ar fi foarte bine dacă şi acum am avea profesori ca domnul Dan C. Mihăilescu la ţară; am fi mult mai departe şi nu am mai vorbi acum despre cum ar fi fost dacă. Doar din punctul de vedere al evoluţiei educaţiei în România, îmi reproşez că nu am intrat în politică. 
    Am văzut aici în sală pe un coleg, Dragoş Belduganu, de la Şcoala de Valori, care face ce trebuia să facem noi demult ca să fim la nivelul Cehiei sau Poloniei; sunt mulţi manageri polonezi în România, de ce nu sunt şi manageri români în Polonia sau Cehia? De ce nu s-a dus Electrica să privatizeze CEZ în Cehia? Răspunsul este foarte simplu: veţi vedea o directă proporţionalitate între testele PISA (la care sunt testaţi copiii de 15 ani din 68 de ţări) şi performanţa economică şi nu numai a ţării. România se află la acest test pe locul 47, Cehia sau Polonia fiind mereu în top 20.

    Cred că dacă în 2014 nu ajungem în primele 30 de ţări la testele PISA, nu vom fi nici mai buni, nici mai veseli, dar nici bine nu ne va fi şi ţara nu va merge în sus. Pentru asta, ne mai trebuie vreo 3 miliarde de euro, bani care lipsesc de la bugetul educaţiei (acum primeşte 3,3% din PIB).

    Ne trebuie profesori foarte buni la sate, în primul rând, care să fie plătiţi mult mai bine; în sate şi oraşe defavorizate, copiii nu au nicio şansă, ne batem pur şi simplu joc de ei. Nu ne pasă în ţara asta de educaţie. Nu trebuie să ne pese în ţara asta de infrastructură sau de alte investiţii, ci doar de educaţie; 10-20 de ani trebuie pompaţi bani în educaţie, câte 10-20 de miliarde pe an în profesori buni, dedicaţi, cu metode actuale de predare, cu voinţă, iar rezultatele se vor vedea. Când dascălul va fi ce a fost în perioadele bune ale României, vom vedea şi PIB-ul la acelaşi nivel. Prima mea decizie ca membru al guvernului ar fi să aloc 6 miliarde de euro la Ministerul Educaţiei.

    Am avut Samsung client în anii ‘90 şi am văzut ambiţia lor de a depăşi Sony; uitaţi-vă unde e Samsung în 2014 şi unde este Sony. În anii ‘70, când eu şi domnul Mihăilescu mergeam cu 1,5 lei la cinema la Flamura, Coreea de Sud era în spatele României, în spatele Coreei de Nord, în spatele Somaliei şi în spatele Ghanei. Ce au făcut ei în ultimii 50 de ani?

    Au învăţat de au rupt. Nu există copil de 8 ani în Coreea de Sud fără ochelari; nu zic că e bine, că au ajuns în extrema cealaltă, dar au reuşit. Finlanda este istoric în primii cinci la testele PISA. Anul trecut a fost pe 6 şi a ieşit un enorm scandal naţional. Finlanda plăteşte un profesor cu 5.000 de euro pe lună şi în Finlanda nu poţi să fii profesor dacă nu termini facultatea în primii zece. Din start au băgat o grilă foarte tare. Îţi asigură MBA. Ca la orice firmă serioasă, te atrag, îţi continuă educaţia şi îţi cer performanţă.  De unde luăm banii? Suntem 10 milioane de adulţi în ţara asta. Mama mea şi tatăl meu vitreg încă trăiesc. De fiecare dată când mă duc la ei – stau în Berceni, puţin mai departe de Flamura -, mama tot îmi dă 10 lei când plec. Este generaţia care a trecut prin foarte multe greutăţi şi nu au cheltuit şi nu cheltuie – ei oricum dau bani pentru nepoţi, pentru fondul clasei şi multe alte chestii; câte 3 lei, câte 5 lei strânşi în funcţie de pensie – se pot strânge bani foarte frumoşi; apoi de la noi toţi, de la top 300, de la top 500, ei pot da 80% din suma asta. Domnule Ţiriac, cât câştigi pe an? 10% din ce câştigi merge la educaţie. Şi se face o listă publică de „Name & Shame„; de exemplu: Ţiriac a dat, Enoiu n-a dat; Biriş a dat, Petrescu n-a dat. Aşa se face. Aşa se strâng banii. O faci tu, România, singură sau n-o faci deloc. Dacă aşteptăm bani de afară, o să aşteptăm degeaba. Nu are nimeni niciun interes să fim mai deştepţi: nici FMI, nici UE, nimeni. Aţi auzit vreodată ceva de bugete de educaţie în UE? Nu. Fiecare e pentru el aici.

  • Unităţile de învăţământ preuniversitar din Bucureşti şi 14 judeţe rămân închise şi vineri

     Totodată, în judeţul Iaşi, nu va fi activitate în 10 unităţi, iar în judeţul Vaslui, din totalul unităţilor şcolare existente, 86 vor fi închise.

    Vineri este ultima zi de şcoală din semestul I, iar acolo unde situaţia şcolară nu a putut fi încheiată, ea va fi rezolvată în momentul în care elevii vor reveni la cursuri, în semestrul al II-lea, a precizat MEN.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul calculator lansat de Steve Jobs, în urmă cu treizeci de ani

    Cunoscut mai întâi sub numele de The Apple Macintosh şi redenumit apoi în Macintosh 128K, modelul includea un monitor monocrom de 23 cm, un procesor Motorola  şi 128 KB de memorie. Cei de la Apple au inclus şi un mâner, pentru a face aparatul mai uşor de transportat. A fost unul dintre primele calculatoare dotate cu unitate floppy pentru dischete, tehnologie ce a devenit extrem de populară la sfârşitul anilor ’80, relatează Theverge.com.

    În primii ani după lansare, calculatoarele Macintosh au fost folosite mai mult în educaţie şi în presa scrisă. Acum, marea parte a celor care deţin un calculator Apple îl utilizează pentru accesul online.

    Pentru a sărbători evenimentul, cei de la Apple au realizat o pagină de Internet unde cei care deţin sau au deţinut un Macintosh pot împărtăşi poveşti.