BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.

  • La nivel global dobânzile sunt din ce în ce mai mici

    ”Şi este doar începutul. Cred că vom ajunge la cel mai scăzut nivel al dobânzilor, cel din 2008, în primul trimestru al anului viitor. Cred că nivelul dobânzilor din România se va plasa între 1,5-1,75.” Cu toate acestea, economistul şef al Saxo Bank spune că de-a lungul carierei sale de 25 de ani nu a fost niciodată atât de optimist, pentru că odată ce ca vi atins punctul cel mai de jos, în primul sau al doilea trimestru, va urma o creştere rapidă. În opinia lui, orice economie mică, aşa cum este a României, este un bun studiu de caz al principiului Pareto, care spune că în multe evenimente, 80% dintre efecte sunt produse de 20% din cauze. De pildă, 80% din volumul creditelor este atras de 20% dintre companii şi instituţii financiare; 80% din populaţie deţine 80% din bogăţie; 80% din numărul locurilor de muncă este generat de companiile mici şi mijlocii. În plus, în acest moment sunt 20 de milioane de şomeri în Europa; 80% din economia mondială trebuie să crească pentru a susţine restul de 20%. Mai mult, ”<pariind> pe numai 20% va ridica riscul de japonizare la 80%. Dar deja ne aflăm, în Europa, în procesul de japonizare, pentru că nu am făcut absolut nimic pentru a evita acest lucru”. Pentru a evita colapsul, fiecare ţară ar trebui să uite de cele mai mari 20% dintre companii şi să se concentreze pe întreprinderile mici şi mijlocii. ”În cazul României, uitaţi de companiile controlate de stat, de corporaţii”.

  • Prima bancă din Europa care aplică dobânzi negative. Pentru 500.000 de euro depuşi, clienţii trebuie să plătească 1250 de euro anual

    Deutsche Skatbank, o divizie a VR-Bank Altenburger Land, a introdus pentru clienţii cu depozite de minim 500.000 de euro dobânzile negative începând cu 1 noiembrie. Astfel, clienţii trebuie să plătească 0,25% pe an pentru ca banca să le păstreze banii.

    Această practică este întâlnită la nivel instituţional, unde băncile comerciale “beneficiază” de dobânzi negative în relaţia cu Banca Centrală Europeană. La rândul lor, anumiţi investitori plătesc dobânzi negative către guvernele europene atunci când tranzacţionează titluri de stat.

    Chiar dacă această măsură a început doar cu clienţii care deţin sume considerabile, este de aşteptat ca instituţiile bancare să implementeze aceste dobânzi pentru toate tipurile de clienţi.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a înaintat soluţia dobânzilor negative ca o metodă de a salva Europa de la o altă criză economică, însă decizia sa a fost aspru criticată de majoritatea analiştilor.

  • Tiparniţa de bani americană s-a oprit

    Comunicatul Fed exprimă încrederea în “progresul către o ocupare maximă a forţei de muncă într-un context de stabilitate a preţurilor” (şomajul a scăzut la 5,9% în septembrie, cu 0,4% peste nivelul de la care Fed consideră că se poate vorbi de ocupare maximă a forţei de muncă, iar economia este aşteptată să crească anul viitor cu 2,6-3%). În acelaşi timp, ea ignoră obişnuitele avertismente venite din pieţe care, de fiecare dată când banca se pregătea să încheie un ciclu de tipărire de bani, pledau pentru reînnoirea lui, fie cu argumentul unor posibile prăbuşiri ale burselor, fie cu cel al stării proaste a economiei globale.

    În privinţa unor eventuale majorări de dobânzi, Janet Yellen, preşedintele Fed, i-a convins pe colegii săi mai grijulii cu perspectiva de inflaţie decât cu combaterea şomajului să includă în comunicat asigurarea că dobânzile vor rămâne joase pentru “o perioadă considerabilă” şi că orice majorare va depinde de viitoarea evoluţie a economiei.

    De altfel, Janet Yellen i-a surprins recent pe unii politicieni republicani cu un discurs neobişnuit pentru un şef al Rezervei Federale, vorbind despre adâncirea decalajelor sociale şi de avere din SUA, care după unele calcule au ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultima sută de ani.

  • Tiparniţa de bani americană s-a oprit

    Comunicatul Fed exprimă încrederea în “progresul către o ocupare maximă a forţei de muncă într-un context de stabilitate a preţurilor” (şomajul a scăzut la 5,9% în septembrie, cu 0,4% peste nivelul de la care Fed consideră că se poate vorbi de ocupare maximă a forţei de muncă, iar economia este aşteptată să crească anul viitor cu 2,6-3%). În acelaşi timp, ea ignoră obişnuitele avertismente venite din pieţe care, de fiecare dată când banca se pregătea să încheie un ciclu de tipărire de bani, pledau pentru reînnoirea lui, fie cu argumentul unor posibile prăbuşiri ale burselor, fie cu cel al stării proaste a economiei globale.

    În privinţa unor eventuale majorări de dobânzi, Janet Yellen, preşedintele Fed, i-a convins pe colegii săi mai grijulii cu perspectiva de inflaţie decât cu combaterea şomajului să includă în comunicat asigurarea că dobânzile vor rămâne joase pentru “o perioadă considerabilă” şi că orice majorare va depinde de viitoarea evoluţie a economiei.

    De altfel, Janet Yellen i-a surprins recent pe unii politicieni republicani cu un discurs neobişnuit pentru un şef al Rezervei Federale, vorbind despre adâncirea decalajelor sociale şi de avere din SUA, care după unele calcule au ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultima sută de ani.

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • Ce înseamnă să conduci lumea

    S-a repetat astfel scenariul din 2013 şi de la începutul acestui an, din cauza speculaţiilor despre o viitoare majorare a dobânzilor după terminarea de către Fed a programului de relaxare monetară cantitativă. Indicele bursier FTSE Emerging Index, care include acţiuni din China, Brazilia, India şi Africa de Sud, a pierdut acum 5% în curs de nouă zile. Potrivit Financial Times, indicele a mai scăzut timp de 10 zile consecutiv numai în august 1998, pe vremea crizelor financiare asiatice şi ruseşti.

    Rezerva Federală a comunicat totuşi că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă “semnificativă” după terminarea programului de relaxare monetară, în octombrie, pentru că redresarea economiei SUA rămâne insuficientă.  Fed estimează că PIB va creşte cu 2,6-3% în 2015 şi cu 2,9% în 2016, dar numai cu 2,3-2,5% în 2017. Şomajul este aşteptat să scadă de la 6,1% în prezent la 4,9% în 2017.

  • Gheţea: Dobânzile la credite sunt în scădere şi vor continua să scadă

    “Lumea are impresia că noi, bancherii, suntem foarte supăraţi când scad dobânzile. Nu suntem, pentru că atunci când scad dobânzile înseamnă că începe să crească cererea, principala pondere în veniturile noastre fiind dobânzile la credite. Trebuie să ne gândim că acest volum (de venituri – n.r.) poate fi menţinut la acest nivel sau crescut fie prin creşterea dobânzilor, ceea ce e un dezastru, fie prin creşterea volumului de creditare”, a declarat joi Gheţea într-o conferinţă de presă, preşedinte şi al CEC Bank.

    El a arătat că dobânzile se vor reduce pe toată gama de credite şi a precizat că începe “să se mişte” activitatea de vânzare-cumpărare a imobilelor, potrivit statisticilor, ceea ce indică şi o revenire a creditelor ipotecare.

    “Un element important în toată această discuţie este acel iureş care se creează în mass-media când, pe parcursul unei etape, se anunţă că se mai prelungeşte sau nu programul «Prima Casă». Toată lumea era în foarte mare îngrijorare, asta înseamnă că lumea îşi doreşte, are intenţia să îşi facă o casă”, a spus Gheţea.

    Întrebat de ce băncile nu reduc şi marjele proprii din componenţa dobânzii, preşedintele CEC a explicat că acestea exprimă nivelul riscului pe care banca şi-l asumă şi că vor scădea când va creşte competiţia din sistemul bancar.

    El a dat exemplul licitaţiilor electronice din sistemul SEAP, unde finanţarea primăriilor de către bănci se face cu marje de sub 1%, întrucât autorităţile publice locale prezintă un risc scăzut.

  • BCE a redus dobânda cheie la 0,05%, un nou minim record

    Majoritatea analiştilor se aşteptau ca BCE să menţină ratele dobânzilor la nivelul din iunie, doar şase din cei 57 de economişti consultaţi de Bloomberg anticipând tăierea acestora.

    “În şedinţa de astăzi, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât reducerea ratei dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare la 0,05%, începând cu operaţiunea care urmează să fie decontată la data de 10 septembrie 2014”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost redusă la 0,3%, de la 0,4% în luna iunie, când a avut loc cea mai recentă şedinţă în care BCE a modificat nivelul ratelor dobânzilor.

    Preşedintele băncii, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă în care va explica deciziile luate de BCE.

    Analiştii estimează că Draghi va anunţa noi măsuri pentru sprijinirea economiei în zona euro şi stimularea creditării.