BusinessMagazin

Tag: credite

  • Producătorul de avioane Airbus cumpără o bancă din Germania, pentru a avea acces mai uşor la credite

     Grupul a ajuns la un acord cu Raiffeisenverband Salzburg Austria pentru preluarea Salzburg Muenchen Bank, instituţie de credit care lucrează cu companii mici şi mijlocii, precum şi cu persoane fizice, potrivit Wall Street Journal.

    Airbus nu a dezvăluit detaliile financiare ale acordului.

    Instituţia de credit urmează să fie redenumită Airbus Group Bank, dacă achiziţia este aprobată de autorităţile germane. Producătorul de aeronave vrea să încheie preluarea “cât mai devreme posibil” pe parcursul acestui an.

    Airbus a prezentat în 2012 planuri de a controla o bancă, astfel încât să protejeze accesul la împrumuturi atât al grupului, cât şi al clienţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine directe au ajuns anul trecut la maximul ultimilor patru ani

     Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,776 miliarde euro, iar creditele intragrup 937 milioane euro.

    Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, de 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank pune la dispoziţia IMM-urilor o nouă linie de finanţare

    IMM-urile cu cel puţin 3 ani de la înfiinţare vor putea contracta de la CEC Bank linii de credit in lei pentru finanţarea capitalului de lucru de până la 5 milioane lei, pe o perioadă de cel mult 24 luni, cu posibilitatea prelungirii cu maximum 12 luni.  Facilitatea poate fi garantată de stat prin FNGCIMM într-un procent de maximum 50% din valoarea creditului. Costurile aferente sunt compuse din dobânda ROBOR 3M + 2,5% p.a. , comision de gestiune în valoare de 0,04% p.a. aplicabil lunar la valoarea iniţială a liniei de credit şi comision de evaluare a garanţiilor.

    Totodată, începând cu data de 3 februarie 2014, CEC Bank a venit în sprijinul clienţilor persoane juridice care au în derulare credite în lei sau care vor să contracteze astfel de credite, prin reducerea dobânzii de referinţă a băncii, denumită Prime Rate (PR), cu 0,80% p.a.
     

  • Cetelem şi-a lansat platforma de e-banking

    Aplicaţia de e-banking Client Cetelem permite clienţilor vizualizarea şi gestionarea contractelor de credit, inclusiv a extraselor de cont de card într-un mod rapid, 24 de ore din 24, fără a necesita contactul direct cu un operator şi fără a depinde de programul de funcţionare al Cetelem.

    Platforma Client Cetelem facilitează şi transferul de bani din contul cardului de credit în orice alt cont personal sau solicitarea unui credit de nevoi personale, pentru care se primeşte răspuns imediat. Pentru autorizarea fiecărei tranzacţii este generată câte o parolă unică.

    Cetelem are parteneriate cu comercianţi de electronice precum Flanco sau Domo, cu magazine de bricolaj precum Dedeman, Praktiker sau Obi, dar şi cu retaileri online. În afară de creditul de consum în magazine, Cetelem IFN are în ofertă carduri de credit sub sigla MasterCard, credite auto, credite de nevoi personale cu acordare prin telefon sau internet şi asigurări. La jumătatea anului trecut, compania avea un stoc de credite de 900 milioane de lei, cu 6% peste nivelul de la sfârşitul anului 2012.

    Cetelem este controlată de BNP Paribas Personal Finance, companie membră a BNP Paribas Group, cu mai mult de 16.000 de angajaţi şi operaţiuni în peste 20 de ţări.

  • Iohannis: Măsura Guvernului de reeşalonare a creditelor nu a fost discutată şi agreată în PNL

     Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală.

    ”Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puţin surprins fiindcă este o măsură care – cel puţin aşa am înţeles eu de la televizor – a fost discutată, negociată şi acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Şi atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o şansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI şi nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată”, a susţinut prim-vicepreşedintele PNL la TVR.

    El a mai precizat că în opinia sa “nu este o măsură liberală” cea anunţată de Guvern şi asumată de ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu.

    Iohannis a precizat că la Delegaţia Permanentă a PNL de vineri va solicita clarificări în privinţa modului în care s-a decis promovarea măsurii, fără consultarea PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsura Guvernului de reeşalonare a creditelor nu a fost discutată în USL – surse

     Potrivit surselor citate, măsura nu a fost discutată la nivelul USL, fiind promovată de Ministerul de Finanţe, condus de liberalul Daniel Chiţoiu, prin intermendiului ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea.

    De asemenea, propunerea s-ar fi numărat printre mai multe soluţii concepute la nivelul ministerului, au relatat aceleaşi surse.

    Cea mai mare parte a liderilor PNL au aflat de această măsură la momentul anunţării oficiale de către Guvern, au mai menţionat sursele citate.

    De altfel, prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat miercuri seară la TVR că măsura Guvernului privind reeşalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată şi agreată în PNL, menţionând că în opinia sa nu este o măsură liberală şi va solicita clarificări la Delegaţia Permanentă a partidului.

    Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Băncile nu au motive să reeşaloneze credite fără întârzieri. Poate la clienţii care gâfâie

     Luni seara, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), premierul Victor Ponta a confirmat informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.

    Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit.

    Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

    Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafa.ro

  • Leul a recuperat toată pierderea în faţa euro cu preţul unui derapaj spectaculos al dobânzilor

    ROBOR pe o zi, care este în general caracterizată de o volatilitate mai mare, a explodat la 4,3% după ce intrase chiar şi sub pragul de 1%.

    Aşa s-au topit dobânzile interbancare „ireal” de scăzute pe care BNR le imprimase pe piaţă prin menţinerea unor excedente de lichiditate de miliarde de lei. Unde a dispărut lichiditatea? Mai mult ca sigur că nu s-a spart conducta creditelor în lei, nici Mi­nis­terul Finanţelor nu a avut vreun acces de foame de lei şi probabil că nici capitalul străin care a fugit de pe ruble, forinţi sau lire tur­ceşti nu s-a adăpostit pe piaţa de la Bucureşti.

    Rămâne varianta clasicelor intervenţii valutare indirecte ale BNR pentru susţinerea leului de vreme ce saltul dobânzilor a mers în oglindă cu scăderea cursului leu/euro chiar sub pragul de 4,50 lei/euro, după ce lunea trecută banca centrală afişase o paritatea de 4,54 lei/euro. Astfel, leul şi-a revenit miraculos, în timp ce forintul, zlotul, lira turcească şi chiar şi coroana cehă au continuat să resimtă suflul provocat de retragerile de capital străin de pe pieţele emergente.

    Creşterea brutală a dobânzilor la lei îi făcuse pe unii jucători să se aştepte la o operaţiune repo prin care BNR să ofere acces la lichiditate băncilor, însă banca centrală a anunţat explicit că nu are de gând să atenueze astfel efectul presupuselor vânzări de valută/cumpărări de lei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ipotecarele în lei au ajuns la acelaşi preţ cu cele în euro

    Stocul creditelor în lei acordate pentru achiziţia de locuinţe a depăşit 3 miliarde de lei în noiembrie după accelerarea vânzărilor în toamna trecută, ca rezultat al mutării programului Prima casă exclusiv pe lei şi al scăderii dobânzilor. Circa 2.000 de credite ipotecare în lei au fost vândute în luna noiembrie.
     
    Costul leilor pe piaţa interbancară a scăzut în prezent la minime istorice, iar băncile au ajustat la rândul lor dobânzile la creditele în lei. La nivelul actual de 2% al Robor la 3 luni (indicatorul utilizat ca referinţă pentru costul creditelor de retail) un credit în lei a ajuns la o dobândă efectivă egală cu cea a unui credit în euro.
     
    Astfel, rata lunară la un credit de 180.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) contractat pe 30 de ani porneşte la 950 de lei (210 euro). Suma de rambursat până la finalul contractului este de 363.000 de lei, iar dobânda efectivă este de 5,7% pe an. Spre comparaţie, un credit în euro de aceeaşi valoare are o rată lunară de 220 de euro.
     
    Creditele în lei au fost ocolite mult timp de clienţi tocmai din cauza dobânzilor prea mari. De exemplu, rata la un credit în lei era cu circa 30% mai mare faţă de rata la un ipotecar în euro la începutul anului trecut. Bancherii au promovat în trecut agresiv împrumuturile în valută, în condiţiile în care aveau resurse ieftine de la băncile-mamă din străinătate.
     
    Dispariţia acestor resurse au forţat bancherii să mizeze mai mult pe creditele în lei, strategia acestora fiind sprijinită şi de politica de relaxare monetară a băncii centrale. Dobânda-cheie la lei a fost redusă cu 1,5 puncte procentuale în ultima jumătate de an, la un minim de 3,75% pe an.
     

    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.01.2014

     
     

  • BCR a ieftinit creditele în lei cu până la un punct procentual

     “Cu un nivel al ratelor dobânzilor aflate la un minim istoric, vedem o excelentă oportunitate de a sprijini economia cu credite avantajoase”, a declarat într-un comunicat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR.

    Astfel, pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă, nivelul acesteia a fost redus cu un punct procentual, la 5,25% pe an pentru clienţii care îşi încasează salariul în cont la BCR, iar pentru cele cu dobândă variabilă pe toată perioada, marja băncii este diminuată cu 0,4 puncte procentuale, dobânda pornind de la 5,49% pe an.

    Costul împrumuturilor acordate în cadrul Programului Prima Casă a fost micşorat prin majorarea bonusului de dobândă acordat clienţilor care îşi încasează / vor încasa salariul la BCR, de la 0,2% la 0.5%, dobânzile pornind de la 4,44%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro