BusinessMagazin

Tag: aur

  • Conspiraţia lingourilor de aur false – GALERIE FOTO

    Cumpărătorii unui astfel de lingou suferă o pierdere considerabilă, având în vedere că un lingou de aur veritabil este estimat la aproximativ 1,755 dolari, în timp ce unul cu tungsten, la doar 360.
    Până în 2010, au fost înregistrate două astfel de cazuri care au fost considerate iniţial izolate, dar apariţia recentă a unui al treilea a dus la reînvierea speculaţiilor legate de conspiraţie.

    Iată cum arată un lingou de aur amestecat cu tungsten:

    Speculaţiile au fost întărite de găsirea unui lingou alcătuit în proporţie de 75% din tungsten, de către un bijutier din Manhattan, scrie Business Insider. Ibrahim Fadl a venit în New York din Egipt în mijlocul anilor 70 cu scopul de a-şi continua studiile în chimie. A ajuns probabil singurul personaj din Manhattan cu tabelul periodic atârnat în birou:

    Şi-a deschis magazinul din New York după 11 ani. La sfatul unui coleg de breaslă care s-a confruntat cu lingou de aur amestecat cu tungsten, a tăiat un lingou de aur pentru a-l verifica. Iată ce a găsit bijutierul :

    Fadl a spus că a cumpărat lingoul contrafăcut de la un negustor rus cu care mai făcuse afaceri până atunci şi care se întorsese deja în ţara lui.

    Razele X-ray standard folosite de dealeri nu detectează amestecul, cei care au condus operaţiunea, au realizat ceva extreme de sofisticat. FBI şi Serviciile Secrete investighează incidentul, dar Fadl se întreabă dacă este posibil să opreşti practica, luând în considerare interesele care ar putea fi implicate.

  • Cocaină, aur şi maşini germane

    Ambiţiile Columbiei de a deveni cel de-al doilea mare producător de cacao din America Latină după Brazilia şi de a-şi reduce cota de piaţă în domeniul ingredientelor pentru cocaină par dejucate, cel puţin pentru moment, de dilema pe care europenii încearcă de trei ani să o rezolve, fără prea mult succes.

    AURUL PORTUGHEZ, LA AMANET
    Între timp, în Portugalia, una dintre vechile puteri coloniale europene, comercianţii de bijuterii şi aur au trecut printr-un an mai puţin obişnuit. Pe de o parte, măsurile de austeritate şi recesiunea formează o spirală de toată frumuseţea care a redus veniturile populaţiei în ultimul an şi jumătate, de la startul programului convenit cu UE şi FMI. Pe de altă parte, preţul aurului a urcat anul trecut la noi recorduri, apropiindu-se în septembrie de pragul psihologic de 2.000 dolari pe uncie. Astfel, portughezii şi-au vândut bijuteriile. Buticurile care cumpără aur s-au înmulţit puternic anul trecut pentru a absorbi oferta din piaţă, iar exporturile de aur ale Portugaliei au crescut de la 100 milioane euro în 2009 la 520 milioane euro anul trecut. “Nu mai avem aur să ne salveze, luna viitoare vom fi daţi afară de proprietar. Toţi cunoscuţii mei au probleme, chiar şi magazinele de aur au probleme pentru că nimeni nu mai are bijuterii de vânzare”, comentează pentru Bloomberg Paulo Oliveira, locuitor al Lisabonei care şi-a pierdut în această vară locul de muncă la o firmă de construcţii, plătit cu 800 euro pe lună.

    Într-adevăr, în prima parte a acestui an, magazinele interesate de verighete au început să se închidă, nemaiavând ce cumpăra. O bună parte din populaţie şi-a epuizat deja zestrea, iar cei care mai au bijuterii nu vor să vândă la preţurile actuale, de sub 1.600 dolari pe uncie, cu peste 20% mai mici decât anul trecut.
    “Afacerile au trecut de la grozav la îngrozitor în numai câteva luni. Tristul adevăr este că majoritatea clienţilor mei şi-au vândut deja inelele din aur”, spune Luis Almeida, proprietarul unui magazin de bijuterii din centrul capitalei portugheze.

    Economia zonei euro este din nou în pragul recesiunii (tehnice), adică două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut faţă de trimestrul respectiv anterior. De fapt, condiţiile recesiunii sunt deja îndeplinite: şomaj la cote record, încrederea la pământ, inflaţie în scădere, investiţii absente în sectorul privat, scăderea veniturilor populaţiei şi a consumului. Europa nu şi-a revenit după recesiunea din 2009. Creşterea economică reuşită în 2010 şi 2011 poate fi calificată ca anemică, cu mult sub potenţial, iar şomajul nu a dat niciodată, în ultimii trei ani, semne că s-ar îndrepta către nivelul anterior crizei financiare mondiale.

    MERSUL ÎN DOUA VITEZE ŞI MAŞINILE GERMANE
    În acelaşi timp, economia europeană merge în două viteze – statele de la “periferie”, aflate în dificultate, se mişcă mai încet, în timp ce economiile stabile, performante din nordul continentului îşi văd de treabă. Teoria este valabilă în cazul Suediei şi Finlandei, poate şi al Olandei. Belgia a fost descrisă în repetate rânduri în presa internaţională drept un candidat la criză din cauza gradului ridicat de îndatorare a statului. Germania, economia-mamut a Europei, aparent imună la efectele crizei din jurul ei, face parte fără îndoială din “elita economică” a continentului, dar începe să dea semne de disconfort.

    Neplăcerile din sudul zonei euro încep să se facă simţite în viaţa de zi cu zi din Germania. Dealerii auto, obişnuiţi să vândă cu uşurinţă automobile de lux la preţuri de listă, se plâng că potenţialii clienţi vin puşi pe târguială, fluturând oferte găsite pe internet cu maşini de ultimă generaţie din Italia sau Grecia disponibile la preţuri cu peste 20% sub cele din showroom. Pentru a răspunde cererii, producătorii auto recurg la “preînmatriculare” – înmatricularea unui autoturism pe dealer şi vânzarea maşinii la mâna a doua, la un preţ mai mic, deşi are zero kilometri parcurşi.

    “În fiecare zi, clienţii vin la noi în showroom cu oferte de la alte mărci sau alţi dealeri BMW. A devenit parte din rutina zilnică. Profiturile merg în jos, iar discounturile erodează marjele”, se plânge Werner Entenmann, administratorul unui dealership BMW din Stuttgart. Situaţia inedită de pe piaţa auto germană este departe de a reprezenta un semnal de alarmă sau un indiciu al revărsării efectelor crizei către cea mai mare economie europeană, însă arată că, într-un orizont de timp suficient de extins, braţul lung al crizei îi poate altoi chiar şi pe cei mai puternici.

  • Roşia Montană Gold Corporation îi răspunde lui Ponta: Contractul de licenţă poate fi desecretizat doar dacă se schimbă legea

    “Compania Roşia Montană Gold Corporation respectă toate prevederile legale în vigoare. Contractul de asociere dintre statul român prin Minvest Deva şi Gabriel Resources, compania listată la Bursa din Toronto, precum şi actualizările acestuia, sunt documente publice, disponibile atât la Registrul Comerţului, cât şi pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, putând fi găsite la adresa http://www.minind.ro (Domenii/ Sectoare-Resurse minerale-Contracte-RMGC). În ceea ce priveşte contractul de licenţă, acesta reprezintă informaţie clasificată, conform legii. Dacă statul român modifică legea şi permite desecretizarea licenţelor miniere, noi vom respecta legea, ca şi până acum”, precizează RMGC într-o declaraţie remisă MEDIAFAX. Premierul Victor Ponta a anunţat că cere desecretizarea contractului de la Roşia Montană şi că va solicita direct companiei investitoare să accepte acest demers, spunând că nu ar fi nimic de ascuns dacă acel contract ajută România şi i s-a făcut lobby “de la cel mai înalt nivel”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    7,7%
    cu atât au crescut sumele colectate din CAS în primele 5 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,5 mld. lei

    17,56 mil.
    numărul şomerilor din zona euro în luna mai, cu 1,82 mil. persoane mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, corespunzător unei rate record de 11,1% a şomajului

    107.000
    numărul patronilor de firme în 2011, din care 74,5% erau patroni de firme cu 1-5 salariaţi, iar 44,2% îşi desfăşurau activitatea în comerţ

    12,4%
    contribuţia estimată pentru 2010 a energiei din surse regenerabile la consumul final brut de energie în UE, comparativ cu 11,7% în 2009 şi 10,5% în 2008

    4,6%
    creşterea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, ajustată sezonier, în primele cinci luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

  • Cel mai mare producător rus de aur vinde activele din România unei firme kazahe pentru 20 milioane de dolari

    Mihail Prohorov s-a clasat pe locul al treilea la alegerile prezidenţiale din Rusia, câştigate în luna martie de Vladimir Putin. Activele Polyus în România sunt deţinute prin firmele Romaltyn Mining şi Romaltyn Exploration, controlate prin intermediul holdingului Romaltyn Limited, înregistrat în Insula Man. Activele vor fi vândute către un alt holding, înregistrat în Insulele Virgine, controlat de SAT & Company, se arată într-un comunicat transmis vineri de Polyus. SAT & Company este un holding specializat în atragerea de finanţare şi dezvoltarea companiilor metalurgice şi miniere.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Înapoi la etalonul aur? (FOTO)

    Broderiile cu fir metalic prezentate de Dolce & Gabbana la Săptămâna modei de la Milano, rochia aurie purtată de către Meryl Streep la festivitatea de decernare a premiilor Oscar de la Los Angeles ori cea purtată de prietena lui George Clooney la acelaşi eveniment arată apariţia unei tendinţe care promovează culorile metalice în vestimentaţie, scrie Financial Times.

    Motivul creşterii în popularitate a culorilor metalice sau a broderiilor cu fir de argint ori aur îl constituie, aşa cum explică creatorul de modă britanic de origine italiană Antonio Berardi, sentimentul de speranţă pe care îl induce, precum şi faptul că fac o rochie, chiar şi pastelată, să pară mai frumoasă. Totodată, ar reprezenta o modalitate decorativă mai subtilă decât cristalele.

    Un alt creator, newyorkezul Thakoon Panichgul, foloseşte, de exemplu, gulere de mătase aurie pentru unele din ţinutele sale, care pot tine loc de bijuterii sau piele aurie pentru mânecile hainelor, ori combină auriul cu materiale sport. Designerul Manish Arora de la Paco Rabanne consideră că materialele cu tentă metalizată permit creatorilor să se joace cu lumina şi să creeze articole vestimentare cu aspect futurist. Culorile metalizate, în special auriul, au ajuns până şi la accesorii, cum ar fi huse pentru iPad: un iPad bine îmbrăcat înseamnă fie o husă aurie din piele de crocodil de la Marc Jacobs, ori una din piele cu sclipici de la Jimmy Choo.

  • Cele mai mari mine de aur din lume – GALERIE FOTO

    Pe de altă parte, aurul este rar, tot metalul preţios extras de-a lungul istoriei umane putând umple doar două bazine olimpice de înot. Rezervele estimate aflate în pământ sunt de 51.000 de tone.

  • Bijutierii au început să prefere platina, din cauza preţului mare al aurului

    Preţul aurului l-a depăşit pe cel al platinei în august anul trecut, pentru prima oară după decembrie 2008, relatează Bloomberg. Cererea de aur din partea bijutierilor a scăzut cu 3% anul trecut, în timp ce în cazul platinei a avut loc o creştere de 1,8%, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului şi ale companiei Johnson Matthey, comerciant şi distribuitor de platină la nivel mondial. “De fiecare dată când creşte preţul aurului şi atinge noi niveluri psihologice este afectată cererea de bijuterii”, a declarat David Wilson, analist la Citigroup în Londra, care crede că preţul mai mare al aurului va susţine cererea pentru bijuterii din platină.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preţul aurului atinge maximul ultimelor 3 luni, înainte de operaţiunea BCE de finanţare a băncilor

    Cotaţia argintului a urcat cu 4%, la maximul ultimelor cinci luni. “Preţurile aurului şi argintului sunt ridicate de aşteptarea unor noi lichidităţi pe piaţă”, a declarat Frank McGhee, trader pentru metale preţioase la compania Brokerage Services. Aurul spot este în urcare cu 1,1%, la 1.785,51 dolari uncia, după un vârf de 1.789,4 dolari uncia atins în timpul şedinţei. Contractele americane pentru aurul cu livrare în aprilie sunt în creştere cu 12,3 dolari, la 1.787,2 dolari uncia, volumul tranzacţiilor fiind modest.

    Mai multe pe mediafax,ro

  • Petrolul, aurul sau acţiunile?

    Dacă estimezi că economia se prăbuşeşte, atunci o să preferi să-ţi plasezi banii în obligaţiuni, în general în produse conservatoare de investiţii; dacă estimezi că pieţele îşi revin, atunci investeşti în acţiuni, rezumă Anupam Gupta, director pentru produse structurate pentru regiunea EMEAîn cadrul Citigroup. Dar cum poţi profita de astfel de socoteli, atunci când, ca potenţial investitor, nu ai nici aur, nici petrol şi nici obligaţiuni?
    Mulţi dintre cititori cunosc, desigur, produsele structurate (sau titluri structurate, note structurate, derivate structurate), situate oarecum la jumătatea spectrului de risc, care începe cu depozitele bancare sau obligaţiunile, cele mai puţin riscante, şi se încheie cu investiţiile în acţiuni sau fonduri cu capital de risc. E vorba de instrumente de investiţie compuse dintr-un element cu venit fix, menit să protejeze valoarea investiţiei iniţiale, şi un element variabil, derivat din cotaţia unor active suport (curs valutar, aur, petrol, cereale, acţiuni, obligaţiuni etc. şi diverse combinaţii între ele). Avantajul lor e că dau posibilitatea investitorilor să-şi diversifice portofoliile, pariind pe unul sau mai multe active fără a fi nevoiţi să le deţină, să obţină câştiguri mai mari decât din depozitele bancare, de pildă, şi să-şi protejeze capitalul investit iniţial în proporţii variabile, până la 100%.

    Produsele structurate reprezentau la nivelul anului 2007 până la 35% din portofoliile investitorilor în ţările europene dezvoltate şi până la 60% din portofolii în sudul Europei (Italia, Grecia, Spania) şi Asia. Dezavantajul lor, evidenţiat din plin de criza financiară din 2008, e gradul mai mare de risc decât al instrumentelor tradiţionale, incluzând riscul valutar, de lichiditate, de volatilitate a pieţei sau de nivel al dobânzilor, riscul de credit al emitentului (de obicei o firmă de brokeraj sau o bancă), precum şi faptul că pe durata de valabilitate a titlului, în general între 18 luni şi 6 ani, investitorul trebuie să-şi ţină imobilizaţi banii în produsul respectiv, întrucât principalul, sau partea de investiţie iniţială pe care doreşte s-o recupereze în orice situaţie, nu mai e protejat dacă banii sunt retraşi înainte de termen.

    La Bursa de Valori Bucureşti se tranzacţionează în prezent două categorii de produse structurate, listate şi pe pieţele din Viena sau Varşovia: certificatele index, emise de grupul Erste şi de Raiffeisen Centrobank şi având ca active suport indicii Eurostoxx 50, S&P 500, DAX, aurul, petrolul şi cursul leu-euro, respectiv certificatele turbo ale aceloraşi emitenţi, având ca active suport indicele DAX, aurul, argintul, petrolul, precum şi acţiunile a cinci companii: Fondul Proprietatea, Erste Group Bank, OMV Petrom, Banca Transilvania şi BRD-Groupe SocGen. Diferenţa dintre ele e că modul de calcul al preţului pentru certificatele turbo determină un efect de levier care amplifică posibilitatea de câştig (creşterea sau scăderea de preţ a certificatului long, respectiv short e mai accentuată decât cea a activului suport).