Tag: transporturi

  • Cat costa Dacia Sandero

    Modelul hatchback in gama Logan nu reprezinta o premiera, Sandero fiind vandut de la sfarsitul anului trecut sub brandul Renault in tari din America de Sud precum Brazilia.
    Sandero reprezinta a cincea varianta de caroserie derivata din platforma Logan, dupa sedan, MCV (break), van (furgoneta) si pick-up. O data cu aparitia pe piata a Sandero, Dacia va lansa si o varianta restilizata a modelului sedan, cel mai probabil spre sfarsitul anului sau inceputul anului viitor.

    In plus, un al saselea model derivat din platforma Logan – un SUV (vehicul cu tractiune integrala) va fi lansat pe piata spre sfarsitul anului viitor, potrivit informatiilor disponibile pe piata.
    Pana atunci, gama Sandero este alcatuita din cinci variante de echipare si doua motorizari pe benzina al caror pret variaza intre 6.890 euro si 9.850 euro, cu TVA, potrivit oficialilor Dacia.
    Versiunea de baza include printre alte dotari airbag pentru sofer, ABS (sistem impotriva blocarii rotilor la franare) si AFU (asistenta la franarea de urgenta).

    In urmatoarea perioada Dacia va organiza in Croatia si primul drive-test cu modelul Sandero.

    Cititi aici mai multe despre povestea Sandero.

  • Cum iti feresti masina de gropile din Romania? O urci in tren!

    Sefii de la Caile Ferate promit ca biletul va fi mai ieftin decat ar fi costat carburantul si mai ofera si un tichet la vagonul de dormit.

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Proiectele de business Dunca

    Coborat din varful muntilor intr-un pick-up mare, dar atat de innoroit incat nu prea i se deslusesc nici marca si nici culoarea, Romeo Dunca a parut la inceput putin dispus sa stea de vorba despre afacerile pe care le conduce sau despre cum a fost in Sahara, cu motocicleta. A fost doar o impresie, era obosit; ramas in tricou, jeansi si bocancii de munte, vorbeste despre Sahara, Polul Nord, Himalaya, dar si despre planul lui de a investi in turismul din tara.

    Romeo Dunca venea de la Poiana Marului, un sat situat la trei ore de Timisoara, unde are in plan sa inceapa o fuziune intre afaceri si pasiunile sale sportive, implicandu-se in dezvoltarea turistica a Muntilor Banatului: “Vrem sa aducem Austria la poalele Muntelui Tarcu, unde sunt 11 varfuri de peste 2.000 de metri, sau mai bine zis sa oferim o alternativa celor care merg la schi in Austria, fie ca sunt romani sau unguri”, spune Romeo Dunca. Este vorba despre un proiect de statiune de schi, ale carui planse sunt intinse peste tot in sala de sedinte de la Dunca Expeditii. Proiectul nu este nou: a mai fost luat in calcul in perioada de dinainte de 1989, cu denumirea Perla Banatului, iar in actuala sa forma sunt luate in calcul zeci de kilometri de partii, instalatii pentru dotarea acestora si construirea de 10.000 de locuri de cazare, alaturi de lucrari de infrastructura si dezvoltare locala.

    Implicarea lui Dunca in proiect priveste conturarea conceptului statiunii si a planului de urbanism zonal, implicarea autoritatilor locale, iar din punct de vedere investitional, omul de afaceri timisorean va asigura dotarea cu instalatii a celor 11 partii, instalatii care costa 50 de milioane de euro.

    La conceptia proiectului, Dunca colaboreaza cu cea mai mare firma de profil, Ecosign din Canada, specializata in proiectarea de statiuni de schi. “Vrem sa arate si bine, dar sa fie totul ecologic, sa nu deranjam cu nimic zona, padurea sau muntele. Lungimea partiilor va fi de la 2.200 la 1.400 de metri, iar diferentele de nivel vor fi intre 400 si 800 metri. E un proiect de cateva sute de milioane de euro, care se va amortiza imediat”, crede Dunca.

    Pentru pastrarea mediului, planurile prevad construirea a 10.000 de locuri de cazare la poalele muntelui. “In Romania nu lipsesc locurile frumoase, dar nu stim sa le punem in valoare. De regula, daca ajungem intr-un loc il distrugem”, spune Dunca. Proiectul de statiune de schi al lui Dunca nu este singurul de acest gen din Romania, desi este deocamdata cel mai mare. Arieseni Schi Resort, propus de Schi Resort SRL, firma controlata de omul de afaceri Silviu Prigoana, a depus in urma cu un an un proiect de statiune de schi la primaria din Arieseni din judetul Alba. Proiectul propune o investitie de 110 milioane de lei (30 de milioane de euro) si presupune construirea a 10 partii de schi cu o lungime totala de 12,55 km, cu dotari de cinci stele, 3.500 de locuri de cazare in cinci hoteluri, 86 de pensiuni si 47 de case de vacanta. In legatura cu acest proiect nu s-a luat inca nicio decizie, planul lui Prigoana fiind inca evaluat de Primaria din Arieseni.

    Un alt proiect care nu prea are sanse de a mai fi construit – din motive de protectie a mediului – este cel de la Padis, care presupune amenajarea a opt partii, dar si cel de la Paltinis, din judetul Sibiu, care este deocamdata tot in stadiu de analiza. Momentan, in Romania sunt omologate 25 de partii de schi – in principal in statiunile de pe Valea Prahovei, dintre care doar 12 au instalatii de telescaun si iluminare pe timp de noapte, precum si tunuri de zapada. Partii s-au mai construit in multe judete, precum Suceava, Alba, Gorj, Sibiu, Timis sau Bihor, numarul total al locurilor unde se schiaza fiind de peste 60, cu o parte dintre partii in curs de omologare.

    Dimensiunea proiectului de statiune la care s-a gandit Dunca este tipica modului sau de a gandi afacerile sau viata personala: “Intotdeauna am fost curios sa aflu ce este dupa limita – de asta fac sporturi extreme, am intrat intr-o afacere dificila cum e cea cu transporturile si vreau sa impun un plan urbanistic zonal (PUZ) Primariei din Poiana Marului – pentru a nu se transforma zona aceea superba intr-un conglomerat de cladiri, vilute sau hoteluri, cum e in alte statiuni”, sustine Dunca.

    Omul de afaceri timisorean este astazi mult mai popular si mai cunoscut prin prisma realizarilor sale sportive – participarea la raliul Dakar, ascensiunea unui optmiar din Himalaya, mersul pe schiuri pana la Polul Nord, titlul national la snowmobil sau plasarea pe locuri fruntase in cursa de motocros enduro Romaniacs – si mai putin prin realizarile sale ca om de afaceri, cu toate ca Dunca Expeditii este una din cele mai importante companii de transport din Romania, cu circa 500 de camioane si 700 de angajati. Conform companiei de consultanta Compass Consulting, tipologia pietei de transporturi presupune existenta unui pluton de cateva companii mari (care lucreaza cu instrumente de fidelizare a clientilor si servicii conexe si detin cateva sute de camioane), mai multe firme medii, unde sunt cele mai multe probleme si falimente, caci este dificil de depasit fara ajutor etapa antreprenoriala de organizare – specifica pentru mai putin de 20-30 camioane – si firme mici (in general cu mai putin de 5-7 camioane), care pot trai foarte bine atat timp cat vor gasi parteneri care au nevoie de ei, pentru a supravietui.

  • “Capsunarii” au dus Blue Air la jumatate din afacerile TAROM

    Blue Air, compania low-cost care in patru ani a ajuns la aproape jumatate din veniturile celui mai vechi operator de pe piata locala, Tarom, mizeaza in continuare pe cursele in Spania si Italia, care asigura 56% din venituri.

    Pentru mai multe detalii, click aici.

  • Summit-ul NATO anuleaza peste 15 curse aeriene

    "Vor fi impuse restrictii care vizeaza securitatea, conform carora intre 15 si 18 curse dus-intors vor fi anulate. Aceste restrictii nu depind de aeroport si nici de companii", a spus Iordache, dupa un seminar pe tema infrastructurii de transport.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro 

  • RATB si Metrorex vor fi unite

    Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat, joi, ca ministerul a finalizat proiectul de infiintare a Autoritatii Metropolitane de Transport si va trimis Guvernului in perioada urmatoare.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Autostrada inexistenta Bucuresti-Brasov, pierderi de 172.000 euro pe zi

    Lipsa autostrazii Bucuresti-Brasov, cu o lungime de 168,6 km, ne va costa aproape 65 de mil. euro anul acesta, respectiv circa 172.000 de euro pe zi. Pierderile reprezinta beneficiile materiale sau de alta natura pe care le-ar fi adus existenta acestei rute. In cazul in care autostrada nu va fi finalizata pana in 2015, pierderile vor totaliza, in perioada 2008-2015, circa 1,541 de miliarde de euro. Fara Bucuresti-Brasov, in 2015 vom pierde mai mult de un milion de euro pe zi.

    Click aici pentru mai multe amanunte.