BusinessMagazin

Tag: record

  • Producţia de maşini made in România a trecut în premieră peste 400.000 de unităţi în 2013

    INDUSTRIA AUTO OCUPĂ UN LOC TOT MAI IMPORTANT ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI PE MĂSURĂ CE AN DE AN ATÂT PRODUCŢIA DE COMPONENTE, CÂT ŞI CEA DE AUTOMOBILE ATING NOI MAXIME ISTORICE.

    Cumulat, Dacia şi Ford au produs anul trecut aproape 411.000 de automobile la Mioveni, respectiv Craiova, în creştere cu 22% comparativ cu anul anterior. În spatele acestei cifre se ascund nu mai puţin de trei recorduri – Dacia a produs 342.620 de autoturisme, depăşind nivelul maxim atins anterior în 2010, la Craiova s-au asamblat aproape 68.400 de maşini, cel mai ridicat nivel al producţiei din istoria uzinei, şi cumulat au dus producţia pentru prima dată la peste 400.000 de maşini, cu o valoare de piaţă de aproape 5 miliarde de euro.

    Mai mult, în contextul în care 90% din producţie pleacă la export, creşterea producţiei înseamnă şi exporturi direct proporţionale.„Ponderea importantă a industriei auto în exporturile României confirmă două lucruri. În primul rând, s-a dezvoltat o expertiză foarte bună în această industrie din punctul de vedere al competenţelor şi al bazei de furnizori. Aceasta nu înseamnă că nu există loc de mai bine, dimpotrivă„, a spus Bogdan Belciu, partener servicii de consultanţă pentru management în cadrul PwC România.

    ACEASTĂ EXPERTIZĂ CREATĂ ESTE UN ARGUMENT PUTERNIC PENTRU ALTE COMPANII DIN DOMENIU SĂ DEZVOLTE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE ÎN ROMÂNIA ŞI EXISTĂ DEJA ALTE COMPANII CARE AU ANALIZAT SAU ANALIZEAZĂ ACEASTĂ OPORTUNITATE. „Este o oportunitate pentru companiile din domeniu de a-şi extinde în continuare activitatea mai mult în domenii cu valoare adăugată, şi mai mare în industrie, cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea. În al doilea rând, confirmă atractivitatea şi potenţialul României ca destinaţie pentru producţie şi activităţi cu valoare adăugată.

    Prin prisma poziţiei strategice, a costurilor competitive şi a unei forţe de muncă bine pregătite, România poate deveni o poartă între est şi vest, valorificând astfel un potenţial important nu numai de tranzit al fluxurilor de mărfuri, dar şi unul de prelucrare şi de procesare„, a subliniat Bogdan Belciu. Acest avantaj competitiv trebuie însă promovat şi exploatat şi, evident, trebuie susţinut printr-o strategie unitară care să acopere dezvoltarea infrastructurii şi crearea unui sistem fiscal şi vamal competitiv, precum şi susţinerea sistemului educaţional, este de părere expertul de la PwC.

    În contextul în care guvernul a anunţat că abia după 2020 vom vedea o autostradă de la Piteşti la Sibiu, Thomas Dubruel, directorul comercial al Dacia, a subliniat doar că „autostrada reprezintă o problemă de logistică, iar cu cât infrastructura ţării este mai bună, cu atât transporturile noastre spre vest vor fi mai profitabile„. Această profitabilitate despre care vorbeşte executivul de la Dacia înseamnă în realitate eficienţă. Şi, cu cât o companie este mai eficientă pe astfel de sectoare, îşi poate permite creşterea salariilor, iar creşterea veniturilor într-o companie pe a cărei platformă industrială lucrează peste 18.000 de salariaţi poate influenţa pozitiv o întreagă regiune.

  • Piaţa românească de artă ajunge la 15 mil. de euro, al cincilea an consecutiv de creştere

    2013 a oferit un nou record absolut pentru piaţa românească de artă: opera “Două fete” de Ştefan Luchian a fost adjudecată pentru suma de 300.000 euro. Dacă la vârful ofertei competiţia este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului sec. XIX şi începutului sec. XX, precum şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă.


    Vedeta neaşteptată a pieţei de artă în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitaţiile naţionale de artă cu 10% mai mari decât în 2012 (circa 1,4 milioane euro). Dar în ciuda creşterilor semnificative în ultimii 3 ani, piaţa de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaştere şi apreciere, departe de potenţialul atins de Polonia, Rusia, Ucraina sau Turcia.


    În pofida rezultatelor, piaţa de artă românească se află într-un stadiu încă emergent, departe de probabilul său potenţial, spune Artmark. În prezent piaţa numără circa 4-5 mii de clienţi regulaţi şi ocazionali, specialiştii apreciind că potenţialul pieţei româneşti este situat undeva în jur de 150 – 200 mii de cumpărători.


    Dacă în 2008, piaţa de artă din România a cunoscut prima vânzare într-o licitaţie publică de peste 100.000 euro pentru opera “Fată în roz” de Nicolae Tonitza, în 2011 în cadrul licitaţiilor Artmark de primăvară am asistat la primele tranzacţii de peste 200.000 euro pentru opere de Nicolae Grigorescu, pentru ca pragul de 300.000 euro să fie depăşit în 2013 de un al treilea mare maestru al artei româneşti, Ştefan Luchian. “Extrapolând acest trend, ne aşteptăm ca într-o perioadă 2-5 ani să se ajungă la preţul de adjudecare de peste jumătate de milion de euro pentru capodopere ale patrimoniului naţional”, spune Artmark. Deşi creşterile ultimilor ani sunt concentrate şi susţinute, în comparaţie cu ţările din regiune transpare caracterul încă emergent al pieţei de artă din România, unde opere ale artiştilor consacraţi se mai pot achiziţiona sub pragul de 1.000 de euro.


    În top 10 tranzacţii în piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro (cu 8% mai mult decât valoarea totală a top 10 tranzacţii în 2012), pe lângă marii maeştri – veteranii recordurilor în piaţa de artă românească – Grigorescu, Andreescu, Luchian şi Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziţii în top, se regăseşte pentru prima dată avangardistul Victor Brauner, cu opera “Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”. Tabloul a fost adjudecat cu 120.000 euro la licitaţia Artmark din februarie 2013. Dacă la vârful ofertei competiţia este limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului de sec. XIX şi începutului de sec. XX, precum şi de moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă îi face încă cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă. Pentru a oferi câteva exemple: pictura “Ţigăncuşă” de Octav Băncilă a fost adjudecată în Licitaţia Artmark de Artă Importantă cu 23.000 euro (pe fundalul unei estimări a specialiştilor casei de 2.000-3.000 euro), Frederick Storck cu sculptura “Pierrot”, adjudecată după 27 paşi de licitare la 12.000 euro (de 3 ori valoarea maximă estimată, record absolut de artist), sau “Veneţiana” de Theodor Aman, adjudecată după 18 paşi de licitare pentru 42.500 euro (faţă de o estimare de 15.000 – 25.000 euro record absolut de artist).


    Interesul crescut al publicului pentru acest segment de piaţă, artişti consacraţi cu lucrări relativ accesibile, este reflectat şi de evoluţia artiştilor captată de Indexul Pieţei Româneşti de Artă, parte dintre aceşti artişti cunoscând un randament extrem de atractiv în 2013: Lucian Grigorescu (plus 38.82%), Merica Râmniceanu (plus 26.59%), Rudolf Negely (plus 58.56%), Constion (plus 55.62%), Constantin Isachie Popescu (plus 56.79%), George Catargi (plus 29.32%).


    Cele mai multe recorduri de autor din piaţa licitaţiilor de artă din România s-au obţinut însă în segmentul de artă contemporană. Printre cele mai spectaculoase recorduri în acest segment sunt: Andrei Cădere – Spring in Wonderland, adjudecat pentru 22.000 euro, în ciuda estimării Casei de 4.000-6.000 euro, sau Gili Mocanu – Untitled, adjudecat pentru 11.000 euro, pe fundalul unei estimări de doar 900-1.500 euro. Alte recorduri ale artiştilor contemporani îi includ pe: Alin Gheorghiu (12.000 euro, faţă de recordul anterior de 7.561 euro la Galeria Numismatică, în septembrie 2008), Viorel Mărginean (9.500 euro faţă de recordul anterior de 8.000 euro în 2010), Alexandru Rădvan (4.240 euro), Victor Man (14.000 euro, la premiera sa în licitaţii în România cu o lucrare de mici dimensiuni, 33×25 cm), Natalia Dumitresco (7.000 euro, faţă de recordul anterior de 3.500 euro în 2012).

  • Microsoft anunţă vânzări record şi profit în creştere, fără să facă precizări despre noul CEO

    Veniturile Microsoft au urcat cu 14% în ultimele trei luni din 2013, al doilea trimestru fiscal, la 24,5 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a avansat cu aproape 3%, la 6,56 miliarde de dolari, transmite Bloomberg.

    Directorul general al companiei, Steve Ballmer, a anunţat în luna august a anului trecut că se va retrage în termen de 12 luni.

    O lună mai târziu, Microsoft a convenit preluarea diviziei de telefoane mobile a Nokia într-o tranzacţie de 5,4 miliarde euro (7 miliarde de dolari), un pariu uriaş pe sistemul de operare Windows Phone, care încearcă să se impună ca cea de-a treia platformă majoră în zona smartphone-urilor şi tabletelor.

    Cel mai mare producător de software din lume traversează un plan de reorganizare şi finalizează totodată procedura de preluare a Nokia.

    Microsoft a lansat înainte de perioada sărbătorilor de iarnă consola de jocuri Xbox One, care s-a bucurat de cerere solidă pe piaţă. De asemenea, compania a înregistrat vânzări în creştere de software şi servicii cloud, precum Azure şi Office 365.

    Platformele tradiţionale Windows şi Office continuă să fie afectate de declinul pieţei PC-urilor, care a consemnat anul trecut cea mai abruptă contracţie înregistrată vreodată.

    Directorul financiar al Microsoft, Amy Hood, anticipează că piaţa PC-urilor se stabilizează, chiar creşte în zona corporate, însă cererea pe segmentul retail avansează timid, mulţi clienţi preferând alte tipuri de dispozitive.

    Acţiunile Microsoft au crescut puternic după prezentarea raportului, însă investitorii aşteaptă în primul rând noi informaţii despre procesul de căutare a unui nou CEO.

    Surse apropiate situaţiei au afirmat că pe lista scurtă a companiei s-ar afla directorul diviziei de cloud-computing a Microsoft, Satya Nadella, CEO-ul grupului suedez Ericsson, Hans Vestberg, şi fostul director general al Nokia, Stephen Elop.

  • Număr record de fugari şi copii pierduţi, depistaţi de poliţie

    Poliţiştii structurilor de investigaţii criminale din întreaga ţară au găsit, în perioada 10-16 ianuarie, 112 persoane semnalate ca fiind dispărute, dintre care 66 minori.

    Minorii găsiţi au fost încredinţaţi familiilor sau internaţi în centre pentru minori şi nu au fost victime ale vreunei infracţiuni.

    De asemenea, poliţiştii au depistat 104 persoane urmărite în interesul legii, dintre care 80 aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 12 aveau mandate de arestare preventivă, pe numele a 9 persoane erau emise mandate europene de arestare, iar 3 persoane aveau sentinţă penală de internare într-o unitate spitalicească.

    Un bărbat de 28 de ani, din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, care se sustrăgea executării unei pedepse de 5 ani de închisoare, pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă, a fost depistat, la data de 13 ianuarie a.c., de poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale – I.P.J. Caraş-Severin. Acesta a fost încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Caraş-Severin.

    Un alt bărbat, de 28 de ani, tot din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, care se sustrăgea executării unei pedepse de 4 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă, a fost depistat, în aceeaşi zi, de poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul I.P.J. Caraş-Severin şi încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Caraş-Severin.

    Un tânăr de 26 de ani, din comuna Horia, judeţul Tulcea, care se sustrăgea executării unei pedepse de 2 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de tentativă de viol, la data de 10 ianuarie a.c., a fost depistat de poliţiştii de la Serviciul de Investigaţii Criminale – I.P.J. Tulcea şi încarcerat în Penitenciarul Tulcea.

    Un tânăr de 20 de ani, din comuna Leordeni, judeţul Argeş, care se sustrăgea arestării preventive pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate, la data de 13 ianuarie a.c. a fost depistat de poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale – I.P.J. Dâmboviţa pe raza de competenţă şi încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Dâmboviţa.
     

  • 2013, an istoric pentru Porsche. Compania a înregistrat un număr record de clienţi

    Pentru prima data in istoria companiei, Porsche a livrat peste 162.000 de masini clientilor din intreaga lume anul trecut. Modelul Porsche 911 a reprezentat un succes, potrivit reprezentanţilor companiei.  La aniversarea a 50 de ani, Porsche a livrat aproximativ 30.000 de unitaţi din acest model.

    „Gratie campaniei de produs sustinute si extinderii modelului nostru de business, am reusit sa crestem si mai mult fascinatia faţa de brandul Porsche la scara globala, aşa cum o demonstreaza cele 162.145 de livrari din 2013”, a spus Bernhard Maier, membru al Executive Board Sales & Marketing in cadrul Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG. „Suntem optimisti in ceea ce priveste lunile viitoare si anticipam noi cresteri, odata cu modelele Macan si 911 Targa”, a incheiat Maier.

    Porsche s-a bucurat de cresteri in toate regiunile anul trecut. In SUA, care ramane cea mai mare piata pentru producatorul de modele sport, au fost livrate 42.323 de masini clientilor, reprezentand o crestere cu 20,8% fata de 2012. Pe piata din China, Porsche a livrat clientilor un total de 37.425 de masini in 2013. Aceasta cifra corespunde cu o crestere de 20% in comparatie cu anul precedent. In ceea ce priveste piata locala, din Germania, Porsche a depasit pragul de 20.000 – mai exact 20.638 de noi proprietari au sarbatorit livrarea noilor lor masini.

    Cel mai popular model Porsche in 2013 a ramas Cayenne, peste 84.000 de unitati ale sportivului SUV fiind vandute anul trecut. De asemenea, cererea pe segmentul de masini sport cu motor central a crescut puternic. Cu aproximativ 25.500 de livrari, gama Boxster, care include si noul model Cayman, a inregistrat o crestere de 117,4% in comparatie cu anul 2012.
     

  • Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană: Călătoriile cu avionul au fost mai sigure ca oricând în 2013

     “Începutul anului 2014 marchează cea de-a 100-a aniversare a aviaţiei comerciale şi un record în materie de securitate”, a anunţat AESA, care a consemnat anul trecut 17 accidente soldate cu 224 de victime.

    “În 2013, accidentele mortale ale avioanelor de linie din întreaga lume au fost mai puţine la număr decât în ultimii cinci ani, cu 17 accidente înregistrate comparativ cu o medie de 27 pe an”, explică instituţia cu sediul la Koln, în Germania, şi a cărei misiune este de a supraveghea siguranţa aeriană.

    Agenţia subliniază că pe parcursul anului 2013 nu s-a înregistrat niciun accident în ţările membre ale AESA, care au operat în total circa şase milioane de zboruri comerciale şi au transportat peste 800 de milioane de pasageri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările producătorului de maşini de lux Bentley au crescut la un nivel record

     Anul 2013 este al patrulea cu un avans al vânzărilor mai mare de 10%, a anunţat miercuri compania, citată de Reuters.

    “Atragem în continuare noi clienţi şi suntem încrezători că şi 2014 va fi un an de succes”, a afirmat, într-un comunicat, directorul general al Bentley, Wolfgang Schreiber.

    Vânzările din SUA, cea mai mare piaţă a producătorului auto, au crescut cu 28% anul trecut, la 3.140 de maşini, în timp ce livrările către China au consemnat un declin de 2,8%, la 2.191 unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crucea Caraiman, în Cartea Recordurilor: Este cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan

     Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii.

    Crucea Caraiman este situată la altitudinea de 2.291 metri, conform Guinness World Record. Monumentul are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri.

    Cunoscut şi sub denumirea Crucea Eroilor, monumentul a fost ridicat pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.

    Monumentul a fost verificat de către experţii Guinness pe 14 august 2013, se mai spune pe site-ul Guinness.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa de calificare a forţei de muncă în noile tehnologii, o problemă serioasă pentru Europa

     După cinci ani de criză economică, această neconcordanţă între pregătirea forţei de muncă şi tipul de calificare necesară reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă ţările europene, relatează New York Times.

    Sutele de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care intră pe piaţa muncii descoperă că pregătirea lor nu se potriveşte cu posturile bazate pe inovaţie care apar pe continent.

    “În toate ţările se anticipează că multe dintre noile locuri de muncă vor fi în domeniul economiei cunoaşterii. Dar asistăm la o nepotrivire îngrijorătoare a competenţelor, ceea ce înseamnă că un mare număr de şomeri nu sunt pregătiţi pentru posturile care se oferă”, a arătat Glenda Quintini, economist la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Peste un milion de britanici şi-ar putea pierde locuinţele dacă banca centrală creşte dobânda

     Persoanele care nu au profitat de dobânzile aflate la minime record pentru a-şi achita creditele riscă să fie copleşiţi de creşterea inevitabilă a acestora. Dobânda de politică monetară a Băncii Angliei se află la nivelul minim record de 0,5%, notează cotidianul The Guardian.

    “Creşterea costurilor pentru energie, alimente şi transport a absorbit orice venit excedentar pe care l-ar fi avut populaţia. Asta înseamnă că în unele situaţii nu mai au nimic pentru a face faţă unor rate mai mari la creditele ipotecare”, a declarat şeful organizaţiei Citizens Advice, Gillian Guy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro