BusinessMagazin

Tag: prezentare

  • Doamna şi electricele: Piaţa maşinilor electrice este o nişă pe care intră tot mai mulţi producători de automobile

    Din biroul său din clădirea din oţel şi sticlă din nordul Capitalei, Dana Popescu a preluat oficial luna aceasta funcţia de brand manager pentru BMW i, subbrandul constructorului german sub care sunt înregistrate modelele i3 şi i8, care fac parte din planul companiei de a cuceri viitorul. Funcţia de brand manager pentru „i-uri” este una nouă în companie, iar până acum Dana Popescu era responsabilă de logistică şi de administrarea vânzărilor în cadrul BMW Group România, încă de la deschiderea companiei naţionale de vânzări în 2007.

    „A fost întâi o perioadă de aşteptare a proiectului BMW i deoarece acesta a fost implementat întâi pe pieţele mari, unde exista şi infrastructură, şi potenţial de piaţă. Lansarea mai târzie în România a fost legată şi de capacitatea de producţie, iar implementarea în regiune s-a făcut treptat, Slovacia şi Bulgaria încă nu au BMW i”, explică directorul de marcă. Reprezentanţa i din România a fost precedată de cele din Ungaria, Slovenia, Polonia şi Grecia. Miza vânzării de maşini electrice în volume mari o reprezintă acum acordarea unor beneficii financiare din partea statului, atât în România, cât şi în regiune. „Ungaria aşteaptă acum măsuri guvernamentale pentru maşini electrice.

    Era un zvon cum că maşinile electrice vor fi scutite de TVA, dar, cum este şi cazul României, aceste măsuri au fost amânate. Ei tot aşteaptă. Şi la noi a fost un argument faptul că autorităţile au promis astfel de măsuri şi a fost un argument potrivit căruia piaţa aceasta ar creşte în potenţial. Sunt clienţi care sună şi întreabă, dar nu este valabil”, a spus Dana Popescu. În cazul României, au fost publicate ordonanţa şi ghidul de funcţionare, inclusiv în Monitorul Oficial, dar acestea nu sunt aplicabile momentan. Implementarea a tot fost amânată, însă pe fondul aprobării legislative s-a declanşat un val de simpatie şi cei mai mulţi dintre producători au lansat şi în România modelele electrice. Şi în România, ca şi în Ungaria, intrarea în vigoare a măsurilor durează foarte mult, iar instabilitatea politică din ultima vreme a afectat şi mai mult piaţa. Acum, importatorii de maşini electrice speră ca măcar în prima parte a anului viitor totul să fie pus la punct şi programul să demareze.

    Anul acesta, pe lângă oamenii de afaceri dispuşi să cheltuiască peste 80.000 de euro pentru un Tesla Model S, cel mai bine vândut automobil electric din România în ultimii doi ani, compania de telefonie mobilă Orange a închiriat în regim de leasing operaţional patru automobile Renault ZOE prin intermediul ALD, firmă care a mai contractat pentru o altă companie alte două maşini electrice ale constructorului francez. Noul BMW i3 este disponibil cu preţul de pornire 29.700 euro fără TVA, fără a lua în calcul prima oferită de stat pentru automobilele electrice, în timp ce BMW i8 are preţuri începând de la 111.500 euro.

    „În România potenţialul de maşini electrice ar fi 100 de bucăţi, cât totalul ecotichetelor. Până acum sunt 12 Tesla înmatriculate în România şi asta arată că există potenţial în piaţă, dar arată şi faptul că oamenii doresc să fie mai prietenoşi cu mediul înconjurător”, a spus Dana Popescu.
    România a devenit, începând cu cea de-a doua jumătate a acestei luni, cea de-a 50-a piaţă de BMW i la nivel mondial şi astfel una care poate primi comenzi oficiale pentru modelul electric BMW i3 şi modelul plug-in hybrid sportiv BMW i8.

    „În acest moment lucrăm cu reţeaua de dealeri pentru a extinde pachetele de servicii cu programul 360 Electric. Primele facilităţi pe care urmează să le oferim sunt servicii complete pentru instalarea staţiilor casnice de încărcare. Lucrăm şi la pregătirea celorlalte servicii din program”, au spus oficialii mărcii germane. În ceea ce priveşte extinderea reţelei, momentan doar centrul Automobile Bavaria din Capitală şi cel al APAN Motors din Iaşi vor fi autorizate pentru BMW i.
    „Există o schimbare în piaţă. În vară, când am decis implementarea proiectului, am căutat în piaţă să vedem dacă există potenţial pentru investiţii în infrastructură sau ce staţii există. Acum, de o lună, ne caută şi ei pe noi pentru o colaborare. Am avut chiar 2-3 întâlniri pe săptămână şi sunt deja firme care vor să investească”, a spus brand managerul BMW i.

    Compania a demarat mai multe proiecte de susţinere a clienţilor care doresc un BMW i. Primul este BMW 360 E-Mobility prin care sunt oferite mai multe servicii. „Primul este să ajutăm clienţii să-şi instaleze acasă un wall-box domestic şi căutăm un partener care să evalueze reţeaua clientului şi să instaleze şi să asigure garanţie. Acesta este un accesoriu BMW. Avem şi parteneriat cu Schneider, dar pentru domestic sunt BMW. Tot aici intră şi o colaborare cu dezvoltatorii pe staţii de încărcare”, a subliniat Dana Popescu. În plus, clientul de BMW i3 sau i8 va primi inclusiv un card care să-i permită să alimenteze de la aproape orice staţie şi să nu plătească încarcarea pe loc. BMW România va centraliza costurile şi i se va emite o singură factură lunar pentru a nu avea acesta contract cu toate staţiile.
    Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii pentru maşini electrice în clădirile de business, la malluri sau în parcările de hipermarket.

     

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).

  • A long time ago in a galaxy far, far away: lucruri mai mult sau mai puţin ştiute despre fenomenul Star Wars

    „În ziua când a avut loc lansarea eram pe Coasta de Est şi participam la o emisiune de radio“, povesteşte Gary Kurtz, unul dintre producătorii Star Wars. „Pe la mijlocul emisiei, un ascultător a intrat în direct şi a început să dea tot felul de detalii despre film. I-am spus că ştie destul de multe lucruri, dat fiind că eram abia în ziua lansării filmului, iar el mi-a răspuns că l-a văzut deja de patru ori. În momentul acela mi-am dat seama că ceva se întâmplă“. Ziua Star Wars a adus „o nouă eră pentru genurile science-fiction şi fantasy. A deschis apetitul lumii întregi pentru aceste poveşti, pentru că a reuşit să traducă ceva complicat pe înţelesul oamenilor. A fost şi este un moment definitoriu în istoria filmului“, explică debutul fenomenului Star Wars Robert Muratore, producător al documentarului The people vs. George Lucas.

    „I HAVE A BAD FEELING ABOUT THIS!“

    Câteva generaţii mai târziu, curiozitatea faţă de noul film din universul Star Wars este mai mare ca oricând. Este o stare pe care o putem numi, simplu, mania Star Wars. Ca multe dintre lucrurile care schimbă lumea, Star Wars a pornit nesigur şi are o poveste de dezvoltare inspiraţională.

    Povestea spune că George Lucas nu reuşea să termine scenariul lui Star Wars; avea firul evenimentelor în minte, dar nu reuşea să îl transpună într-un format pe care să îl poată prezenta caselor de producţie. Apoi şi-a adus aminte de un text pe care îl citise în facultate, „Eroul cu o mie de feţe“, o explorare a miturilor universale. Lucas a recitit studiul semnat de Joseph Campbell şi a înţeles ce avea de făcut: să concentreze întreaga poveste în jurul unui singur personaj, Luke Skywalker, şi al drumului pe care acesta îl avea de urmat.

    Lucas nu a avut însă mare încredere în filmul său, fapt ilustrat cel mai bine de un celebru pariu pe care regizorul l-a pus cu bunul său prieten Steven Spielberg. În timpul filmărilor pentru Star Wars, Lucas a făcut o vizită la studioul unde Spielberg pregătea un alt clasic al anilor ’70, Întâlnire de gradul III. „George era extrem de supărat, credea că Star Wars nu se va ridica la înălţimea aşteptărilor lui“, a povestit Spielberg într-un interviu acordat celor de la Turner Classic Movies. „Credea că a făcut un film pentru copii. Aşa că a venit la mine şi mi-a spus că Întâlniri de gradul III o să aibă mult mai mult succes decât Star Wars, că o să fie cel mai de succes film din toate timpurile. Mi-a propus şi un pariu: 2,5% din încasările Star Wars pentru 2,5% din încasările mele. I-am spus că sunt de acord“.

    Întâlnire de gradul III a fost într‑adevăr un hit, generând venituri de 303 milioane dolari. Însă Lucas a fost adevăratul câştigător, iar, pentru Spielberg, pariul s-a dovedit a fi mai mult decât inspirat. După calculele celor de la Time, 2,5% din încasările Star Wars i-au adus lui Spielberg în jur de 40 de milioane de dolari. „Filmul meu a fost o poveste de succes, dar Star Wars a fost un fenomen“, spune Spielberg, precizând că „George îmi trimite şi azi bani în contul acelui pariu“.

    După primul film din serie, George Lucas a devenit proprietarul francizei, el închiriind practic drepturile celor de la 20th Century Fox. Cu banii obţinuţi, Lucas a pus bazele Industrial Light & Magic, compania de efecte vizuale care a semnat sute de filme în anii ce au urmat. Regizorul a mers chiar mai departe, creând o companie de cercetare pentru a găsi noi metode de a edita efecte de sunet sau vizuale; acea companie a inventat multe dintre sistemele folosite astăzi de marile case de producţie. În caz că nu aţi ghicit, compania în cauză se numeşte Pixar. George Lucas are astăzi o avere estimată la 5 miliarde de dolari, ocupând locul 309 în topul Forbes 500 miliardari.

    „HE IS THE CHOSEN ONE. SURELY YOU MUST SEE IT“

    De ce a generat însă Star Wars un val de entuziasm nemaiîntâlnit? Ce a diferenţiat povestea cavalerilor Jedi de altele? „Cred că este important să înţelegem de cine a fost bine primită“, explică sociologul Andrei Boţeşteanu: „Pentru un segment considerabil de public, Star Wars îmbină dozele potrivite de nostalgie şi optimism. În sfârşit, nu mai e nevoie să consume Star Wars clandestin, ci o pot face ca oamenii, în HD şi la vedere, public. Orgoliul acestui public e şi el mângâiat, fiind în cele din urmă recunoscuţi ca demni de a fi vizaţi de promovarea Disney. Contăm şi putem să arătăm asta cu gadgeturi şi cu alte lucruri disponibile în România. Celălalt segment de public, mai tânăr, primeşte Star Wars aşa cum primeşte şi moda. Este o atitudine consumeristă, de apartenenţă la „the next big thing“. Este un public mai puţin fidel personajelor, cât universului Star Wars, probabil un public care va sesiza mai degrabă lipsa efectelor speciale decât arta trucurilor de cameră folosite la filmele mai vechi din serie.“

    Privind înapoi la anii ’70, devine clar că Star Wars a fost construit pentru succes din mai multe puncte de vedere. Pentru a înţelege fenomenul Star Wars, trebuie să înţelegem contextul. Încă de la sfârşitul secolului XIX genul science-fiction devenise extrem de popular, mai ales datorită unor autori precum Jules Verne sau H.G. Wells. Această tendinţă a continuat şi în secolul XX, când poveştile au devenit mai complexe şi mai sofisticate. În anii ’70 exista deja o listă lungă de autori consacraţi, dintre care trebuie amintiţi Isaac Asimov, Philip K. Dick, Ray Bradbury sau Larry Niven; aceştia au adus o nouă dimensiune genului, dezvoltând lumi şi personaje aparte.

    Evoluţia filmelor science-fiction a fost una similară, fapt explicat prin costurile foarte mici de producţie de la acea vreme. Dacă pentru un western, un alt gen foarte popular la acea vreme, producătorii aveau nevoie de costume, de cai sau de mai multe decoruri, toate acestea ridicând costul unui film, în cazul SF-urilor toate acestea puteau fi înlocuite prin efecte speciale. Iar la acea vreme efectele nu presupuneau investiţii precum cele de astăzi; spre exemplu, puţini au remarcat probabil că atunci când nava pilotată de Han Solo trebuie să treacă printr-un câmp de asteorizi, una dintre pietre este de fapt un cartof, iar alta un pantof. Explicaţia este una simplă: oamenii nu erau obişnuiţi cu efectele speciale şi nu aveau aşteptări, iar asta permitea producătorilor să folosească diverse trucuri pentru a simula obiecte sau acţiuni. Cu alte cuvinte, filmele şi serialele science-fiction au devenit apreciate de casele de producţie pentru că erau ieftine şi relativ uşor de realizat.

    Deşi genul science-fiction era popular, filmele de profil nu aveau încă rezultate extraordinare la box-office. 2001: A Space Odyssey, filmul lui Kubrick lansat în 1968, a obţinut din încasări sub 60 de milioane de dolari. Acest lucru avea să se schimbe însă în 1977, anul în care două filme SF au ocupat primele poziţii în topul celor mai profitabile producţii.

  • Povestea omului care a fondat una dintre cele mai importante case de licitaţii din lume

    Christie’s organizează anual circa 450 de licitaţii, la care sunt prezentate obiecte decorative, bijuterii, vinuri, fotografii, opere de artă şi altele, cu preţuri de pornire cuprinse între 200 de dolari şi 100 de milioane de dolari.

    James Christie, născut în ţinutul Perth din Scoţia, în 1730, a petrecut câţiva ani în marină, iar apoi s-a angajat ca asistent la o casă de licitaţii din Londra. A ales însă propriul drum şi a fondat casa de licitaţie când avea 36 de ani, la Londra, ocupându-se de unele dintre cele mai importante vânzări de la finalul secolului XVIII. A fost căsătorit de două ori, din prima căsătorie având patru fii, iar cel mai mare, James Christie (1773-1831), i-a succedat la conducerea casei de licitaţii pe care o înfiinţase. Fondatorul Christie’s s-a stins din viaţă la 73 de ani, în 1803.

    James Christie este cel care a crescut reputaţia casei de licitaţii, odată ce Londra a căpătat statutul de cel mai important centru în comerţul cu obiecte de artă, după ce revoluţia franceză afectase Parisul. În 1859, compania şi-a schimbat numele în Christie, Manson & Woods. În 1958 a deschis primul birou de reprezentare peste hotare, la Roma.

    Între 1973 şi 1999, Christie’s a fost listată la bursa de la Londra; în mai 1998 Groupe Artémis a preluat un pachet de 29,1% din acţiunile companiei, pentru 243,2 milioane de dolari. Ulterior, grupul francez a preluat şi restul acţiunilor într-o tranzacţie care a evaluat compania la 1,2 miliarde de dolari. De la acel moment, Christie’s nu a mai raportat profitul, dar comunică rezultatele de la vânzări, de două ori pe an, sume care nu reflectă însă informaţii despre costuri sau câştigul casei de licitaţii.

    Compania, acum deţinută de Groupe Artemis, este prezentă cu 53 de birouri în 32 de ţări, iar în prima jumătate a acestui an valoarea tranzacţiilor de la licitaţiile organizate de Christie’s a ajuns la 4,5 miliarde de dolari. În 2014, valoarea vânzărilor de la licitaţiile companiei a ajuns la suma record de 8,4 miliarde de dolari. Anul acesta, la licitaţia organizată pe 11 mai, Christie’s a vândut tabloul „Femei din Algeria“ de Pablo Picasso pentru 179,3 milioane de dolari, unui cumpărător necunoscut. Acest tablou a devenit astfel a patra cea mai valoroasă operă de artă vândută vreodată la licitaţii. În acest moment, recordul pentru cel mai scump tablou, cel puţin în cazul tranzacţiilor despre care există informaţii, este deţinut de vânzarea tabloului „Când te căsătoreşti“, de Paul Gauguin, cumpărat anul acesta pentru 300 de milioane de dolari.
     

  • ISIS a ajuns la mai puţin de 650 de km de Europa

    Mişcarea jihadistă a început să fie activă în oraş anul trecut, iar în prezent acesta este, practic, o colonie a Statului Islamic. Prezenţa ISIS în zonă s-a intensificat odată cu absorbţia membrilor grupului Ansar al-Sharia, aflat sub influenţa Al Qaeda. Circa 200 de kilometri de coastă libiană este, practic, sub controlul organizaţiei teroriste.

    Apariţa ISIS în zonă are şi explicaţii economice, pentru că în jur de 80% din ţiţeiul libian se află în zona Sirte, iar câştigarea controlului acestora ar aduce organizaţiei o nouă sursă de venituri.

  • Primul bilanţ al privatizării: statul a încasat 7 mld. euro pe 7.500 de întreprinderi. Şi mai are în cont 2,2 mld. euro

    Statul român a încasat  7 miliarde de euro în 25 de ani din priva­tizarea a 7.500 de întreprinderi, din care mai sunt disponibili în contul Trezoreriei Statului 2,2 mi­liarde de euro, afirmă Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    Florin Georgescu, fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu din perioada 1992-1996, când România a privatizat foarte puţin, face astfel primul bilanţ oficial al privatizării din România, la 20 de ani de când a părăsit funcţia de ministru.

    Prezentarea lui Florin Georgescu, consi­derat unul dintre economiştii care s-au opus iniţial liberalizării şi privatizării, se înscrie în tendinţa înregistrată în ultima perioadă  ca oficiali ai BNR să prezinte rezultate din economia reală, cu evaluări ale transfor­mărilor din economie în ultimele decenii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Comparaţie între anvelopele de iarnă şi cele all-season: care sunt mai eficiente si de ce?

    Una dintre cele mai intalnite greseli printre soferi este faptul de a considera ca marcajul M+S pe o anvelopa inseamna automat ca acea anvelopa este all-season.

    M+S (mud and snow = noroi si zapada) este o notare standardizata care semnifica faptul ca anvelopele ce o poarta ofera aderenta suficienta pe suprafete acoperite cu noroi, zapada si gheata pentru a asigura o rulare in siguranta.

    Notarea M+S (cu variantele M.S., MS, M&S) este prezenta atat pe anvelopele de iarna cat si pe cele all-season si lipseste pe anvelopele de vara, scriu cei de la anvelopeweb.ro.

    Anvelopele de iarna au pe langa marcajul M+S si un altul constand intr-un fulg de nea si un munte cu trei piscuri, asa numitul simbol alpin.

    Cauciucurile de iarna au o compozitie care le permite sa isi pastreze supletea si la temperaturi sub 7 grade Celsius oferind astfel aderenta sporita la frig pe orice suprafata de rulare.

    Aceasta compozitie le face nerecomandate pe timp de vara cand temperaturile ridicate le fac sa devina prea moi, uzandu-se prematur si schimband comportamentul rutier al vehiculului, potrivit sursei citate.

    Compozitia anvelopelor all season trebuie sa le permita acestora rularea in siguranta iarna si durabilitatea pe timp de vara.

    Din acest motiv, compusii folositi sunt ‘intermediari’ iar performantele sunt net inferioare pe zapada, gheata si polei fata de anvelopele dedicate de iarna.

    In acelasi timp, durabilitatea la temperaturi si viteze ridicate va fi inferioara anvelopelor de vara.

    Totodata, nivelul de zgomot emis de anvelopele all-season este net superior celui produs de anvelopele de vara.

    Anvelopele all-season prezinta blocuri de profil in zona umerilor cu un numar redus de crestaturi fapt ce le apropie de configuratia anvelopelor de vara. Blocurile masive in zona umerilor sunt proiectate sa reziste mai bine temperaturilor inalte generate in aceste zone pe timp de vara.

  • Epson a lansat noua serie de imprimante pentru segmentul business

     „Noile echipamente business au fost gândite pentru a veni în sprijinul companiilor care vor să beneficieze de avantajele unei flote de imprimante aflată la sediul acestora, dar cu atuuri care ţin de predictibilitatea costurilor, specifice unui model centralizat de soluţie de printing. Acestea au fost create astfel încât să fie folosite fără întrerupere cât mai mult timp, cu intervenţii minime, atât când vine vorba de înlocuirea consumabilelor, cât şi de procesul de întreţinere. Imprimantele WorkForce PRO RIPS înglobează următoarea generaţie de tehnologie inkjet de la Epson şi oferă mai multă flexibilitate şi potenţial decât imprimantele laser, lucru care le permite clienţilor să evolueze în pas cu schimbările care au loc la nivelul pieţei”, spune Simona Decuseară, Sales & Marketing Manager Epson România şi Bulgaria.

    În prezent, 7 miliarde de euro din valoarea productivităţii companiilor din Europa reprezintă bani pierduţi din cauza modului de folosire al imprimantelor şi al problemelor cauzate de acestea, potrivit unui studiu efectuat de Coleman Parkes, la solicitarea Epson. Mai mult, companiile europene ar putea economisi peste 55 de milioane de euro pe an din costurile alocate forţei de muncă dacă vor folosi imprimante inkjet în loc de imprimante laser, potrivit unui studiu făcut de Buyers Laboratory LLC (BLI). În plus, acest lucru va genera reducerea costurilor cu energia electrică, diminuarea deşeurilor rezultate din schimbarea consumabilelor şi reducerea costurilor cu asistenţa IT.

     Concluziile celor două studii sunt cu atât mai importante cu cât cererea de imprimate inkjet la nivel european este estimată să crească cu 13% pe an, iar această categorie de produse să ajungă la o pondere de 34% din piaţa totală de imprimante business până în 2019.

     Această tendinţă se manifestă şi în România, pe măsură ce companiile conştientizează avantajele pe care le oferă imprimantele business inkjet şi cu atât mai mult cu cât răspund nevoilor acestora de predictibilitate, de creştere a productivităţii şi de diminuare a costurilor.

    Un alt argument pentru adoptarea acestor tipuri de echipamente este extinderea unui nou model de business în rândul companiilor din România şi care presupune accesul la astfel de echipamente, la pachet cu servicii de închiriere, asistenţă tehnică şi mentenanţă.

    “Vorbim de un nou model de business la care vor adera tot mai multe companii care urmăresc uniformizarea costurilor de printare şi diminuarea acestora”, mai spune Simona Decuseară, menţionând că reducerea costurilor de imprimare poate ajunge şi la 25% pe an.

     „Cele mai multe cereri în acest sens vin de la companii din domenii precum producţie, financiar sau consultanţă juridică, cu un necesar de printare de peste 15.000 de pagini pe lună. De cele mai multe ori vorbim de IMM-uri care trec la un nou nivel al business-ului lor, conduse de manageri tineri, care conştientizează avantajele acestor tipuri de servicii”, spune Eduard Galan, CEO la Ask4IT, reseller de echipamente Epson.

     Noua gamă se echipamente RIPS dedicate segmentului business include două modele A3 – WorkForce Pro WF-R8590DTWF şi WorkForce Pro WF-R8590D3TWFC şi două modele A4 – WorkForce Pro WF-R5190DTW (imprimantă) şi WorkForce Pro WF-R5690DTWF (multifuncţional). Întreaga serie este rezultatul unei investiţii de 125 de milioane de euro în unităţi de producţie din Japonia, care au permis Epson să înglobeze tehnologie de printare de ultimă generaţie în echipamente destinate unui volum mare de lucru.

     Noile echipamente din seria WorkForce PRO RIPS consumă cu până la 95% mai puţină energie electrică, reduc deşeurile rezultate din schimbarea consumabilelor cu până la 99% şi presupun cu 98% mai puţine intervenţii în comparaţie cu echipamentele laser concurente. Cât priveşte performanţele de imprimare, noile produse sunt capabile să printeze până la 75.000 de pagini monocrom sau color, fără să fie necesară schimbarea consumabilelor.

  • Creaţia unui artist pe Staţia Spaţială Internaţională

    Dacă Banksy lasă în urma lui desene pe pereţii unor clădiri prin oraşele prin care trece, un artist francez cunoscut sub pseudonimul de Invader îşi anunţă prezenţa prin mozaicuri. Mozaicurile şi pseudonimul său sunt inspirate un vechi şi foarte popular joc, Space Invaders, iar lucrările sale, create din bucăţele de mozaic de baie, amintesc de aspectul pixelat al acestuia.

    Invader s-a lansat în 1998, scrie New York Times, iar lucrările lui apar în oraşe în locuri greu accesibile, dar suficient de bine plasate cât să atragă cât mai multe priviri, una dintre creaţiile sale ajungând până pe Staţia Spaţială Internaţională. în prezent, Invader ”expune“ la New York, unde a cerut în avans permisiunea proprietarilor clădirilor pe care se vor putea admira imaginile sale. Pentru a menţine treaz interesul publicului, Invader a lansat şi o aplicaţie pentru telefoane mobile care le permite fanilor să acumuleze puncte făcând fotografii operelor sale.

  • CNA a primit circa 100 de sesizări pentru modul în care posturile TV au prezentat tragedia de la Colectiv

    CNA a primit aproximativ o sută de sesizări privind modul în care televiziunile au reflectat tragedia din clubul Colectiv, printre aspectele semnalate numărându-se şi prezentarea unor imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nerespectarea zilelor de doliu naţional.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) va analiza, în şedinţa de joi, modul în care televiziunile Antena 1, Antena 3, B1 TV, Digi 24, Kanal D, Pro TV, Prima TV, Realitatea TV, România TV şi TVR 1 au reflectat incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia au decedat 50 de persoane.

    Departamentele de specialitate ale CNA au monitorizat emisiuni difuzate de aceste televiziuni în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, urmând ca membrii Consiliului să decidă, joi, dacă acestea au respectat legislaţia audiovizualului.

    Până în prezent, CNA a primit aproximativ o sută de sesizări de la telespectatori, care au reclamat faptul că anumite televiziuni au difuzat imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nu au respectat zilele de doliu naţional, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a transmis, pe 31 octombrie, televiziunilor şi radiourilor că au obligaţia de a-şi adapta programele în mod corespunzător, ca urmare a hotărârii Guvernului de a declara 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie ca zile de doliu naţional, în memoria victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Totodată, pe 31 octombrie, membrul CNA Valentin Jucan a făcut pe contul său de Facebook un apel la televiziuni să relateze cu responsabilitate, decenţă şi maximă prudenţă informaţiile despre incendiul petrecut vineri seară într-un club din Bucureşti şi să nu transforme această tragedie “într-o goană după rating”.

    În plus, pe 3 noiembrie, CNA a recomandat televiziunilor să nu filmeze şi să nu difuzeze imagini de la priveghiurile şi de la ceremoniile funerare ale victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Pe de altă parte, marţi, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a fost audiată la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, unii membri ai comisiei cerându-i demisia pentru faptul că televiziunile au transmis imagini interzise prin lege, în contextul tragediei din clubul Colectiv.

    Laura Georgescu a spus în faţa deputaţilor că, în prima jumătate de oră după tragedie, “au scăpat imagini” la televiziuni, care nu aveau cum să fie blurate. Ea a precizat că, ulterior, a funcţionat “sistemul de comunicare cu cei din post care trebuiau să înregistreze aceste imagini şi să le blureze”. Georgescu le-a cerut membrilor Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor să ia în calcul faptul că a fost pentru prima dată când oamenii din media s-au întâlnit cu un eveniment de asemenea proporţii. “Consiliul va da sancţiuni, însă, reporterii care au fost la faţa locului au încercat să informeze publicul, în niciun caz să încalce legile”, a mai spus Laura Georgescu.

    Legea audiovizualului prevede că, “prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe, se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi că “toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.

    La rândul său, Codul audiovizualului prevede că “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei”, iar “Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia; imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei; imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei”.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi cod, “orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire”. “În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii”, prevede Codul audiovizualului.

    “Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor”, mai spune Codul audiovizualului.