BusinessMagazin

Tag: prezenta

  • Nicolescu verifică modul în care s-au cheltuit banii pentru proiectul Tarniţa

     “Analiza va viza în principal activitatea Hidroelectrica. Şeful Corpului de Control are termen ca până la sfârşitul acestei săptămâni să prezinte ministrului concluziile sale”, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Ideea construcţiei hidrocentralei de la Tarniţa datează din timpul regimului comunist, iar investiţia este evaluată la 1,1 miliarde de euro.

    Contactat de MEDIAFAX, Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administartorul judiciar al Hidroelectrica, a afirmat că este vorba de “un război” între ministrul Economiei, Constantin Niţă, şi Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic.

    “Este un război între Niţă şi Nicolescu. Niţa vrea să ia companiile (din sectorul energetic – n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarniţa. Eu mă opun construcţiei Tarniţa, care nu se justifică din niciun punct de vedere”, a spus Borza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Românii sunt la fel de pesimişti ca în 2013 privind redresarea economiei şi veniturile în 2014

    “În ansamblu, sentimentele consumatorilor s-au schimbat prea puţin la începutul lui 2014. Nivelul scăzut care a persistat pe parcursul celei mai mari părţi a anului trecut a continuat să domine şi în primul trimestru”, se arată în sondajul GfK Climatul de consum Europa efectuat în 14 state europene.

    Astfel, aşteptările privind starea economiei se situează în prezent la -17,2 puncte, faţă de -14 puncte în decembrie şi -13,6 puncte în urmă cu un an. Totodată, aşteptările privind venitul prezintă o imagine similară, indicatorul situându-se în prezent la -8,2 puncte. Este vorba de o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie, în timp ce, în martie 2013, indicatorul se situa la un nivel mai bun, de -5,4 puncte.

    Dorinţa de cumpărare se situează în prezent la -13,8 puncte, ceea ce reprezintă o uşoară creştere, de 1,7 puncte, comparativ cu decembrie. Cu un an în urmă, cifra se situa la -18,3 puncte.

    Potrivit GfK, economia din statele UE reîncepe să crească, iar consumatorii speră ca în acest an criza economică să ia într-un final sfârşit.

    “Indicele climatului de consum pentru UE reflectă clar această tendinţă, câştigând 0,8 puncte în primul trimestru al lui 2014. În prezent el se situează la 8,4 puncte (…) Optimismul care a pus acum stăpânire pe mulţi consumatori europeni este ca urmare pe deplin justificat. În aproape toate ţările reprezentate aici, indicatorii legaţi de aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi dorinţa de cumpărare, prezintă tendinţe ascendente”, se arată în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sergiu Oprescu, la BM Storytellers: A avea creşteri anuale de 20-30% este ceva fabulos în business, oriunde în lume

    Iată discursul lui Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Uitându-ne la ultimii 10 ani, 2007 a fost un an important, o perioadă când economia românească revenea în frunte, încrederea era la cote maxime şi asta se reflecta în tot ceea ce făceau investitorii, care aduceau miliarde în România, dar şi antreprenorii, care făceau proiecţii şi business planuri de creştere cu 20-30% pe an în următorii 4-5 ani. La fel se comportau şi băncile, toate aveau sentimentul că trebuie să câştige repede cotă de piaţă, să se extindă în zona de retail şi în general în toate domeniile era o stare de efervescenţă.

    2007 este perioada când creditul guvernamental creştea cu 30-40% pe an, zona de banking atingea cote maxime de activitate. În perioada 2005-2008 am avut o creştere a creditării excesivă, dar eu aş despărţi perioada în două etape: mai întâi o perioadă de normalitate, cu încredere susţinută, până la începutul lui 2007 – când oamenii aveau, în primul rând, încredere să consume; reforma impozitării din 2005 a lăsat mai mulţi bani la nivel individual, cursul se apreciase, leul se apreciase, aşa că familiile au simţit că au banii necesari pentru a consuma, ceea ce s-a şi întâmplat; apoi a urmat perioada 2007-2008, care a fost una de derapaj, din această perspectivă.

    Pentru mine personal, 2007 a fost anul când am devenit preşedinte executiv al Alpha Bank România, după ce îmi construisem cariera în interiorul băncii, în zona de retail banking şi anterior în zona de investment banking. A fost un an dificil, pentru că toată lumea avea impresia că această construcţie economică poate dura la nesfârşit. În acest context, eram în proces de expansiune, ca toate băncile din România, dar din fericire într-un ritm moderat, cu 30-40 de unităţi noi pe an, astfel încât în 2008 aveam un nivel maxim de doar 200 de unităţi. Am făcut aşadar această expansiune în etape mici, încercând să măsurăm ce se va întâmpla în viitor.

     

    a sfârşitul anului 2007 începusem să avem propriile semne de întrebare când ne uitam la ce se întâmpla în jurul nostru: noi deschideam sucursale, dar nu mai găseam oameni potriviţi pentru a-i angaja în unităţile respective, pentru că aşteptările din punct de vedere salarial erau uriaşe. De asemenea, deoarece Alpha Bank a fost prima bancă din România care a acordat credite ipotecare, aveam în baza de date istoricul preţurilor la apartamente începând cu 2001, iar când am văzut aprecierile din 2008 am avut primele semne de îngrijorare, chiar dacă sesizam aprecieri salariale anuale semnificative.

    Cu toate aceste semne de întrebare, la momentul respectiv încrederea era la cote maxime şi chiar dacă cineva încerca să se uite mai departe, era „furat de peisaj„. Peisajul era unul extrem de frumos, toată lumea avea sentimentul că genul acesta de creştere economică poate continua la nesfârşit. Din punctul meu de vedere, trebuia să fim mai atenţi la ceea ce se întâmpla în afara ţării. Noi aveam sentimente optimiste pentru că de-abia intrasem în Uniunea Europeană, dar nu realizam cât suntem de ancoraţi la tot ceea ce se întâmpla în plan internaţional şi cât de uşor putem fi afectaţi de acestea. Toate elementele cu care lucram la nivelul economiei româneşti arătau  creştere, însă din exterior veneau alt gen de semnale. 

    Privind în urmă, îmi pare bine că nu am exagerat din punctul de vedere al numărului de unităţi şi am mizat pe un mix de canale de distribuţie, punând accent pe internet banking. Îmi pare bine că am introdus politici de risc, iar cel mai bine îmi pare că nu am avut nicio expunere faţă de creditele în valută exotică. Am avut decizia pe masă în acel an, însă am considerat că nu suntem pregătiţi pentru creditarea în astfel de valute. Retrospectiv privind, cred că este una dintre cele mai importante decizii luate în acea perioadă.

    Mi-aş fi dorit să fim vizionari şi pe partea juridică şi să fi testat mai aplicat limitele sistemului juridic din România. Au fost multe detalii pe care nu le ştiam la vremea respectivă şi pe care le-am aflat abia când lucrurile s-au complicat în piaţă.
    Eu în general sunt un optimist precaut. Am descoperit împreună cu restul pieţei  că a avea creşteri anuale de 20-30% este fabulos în istoria businessului, nu numai în România, ci oriunde în lume. Nu am fost pregătiţi să facem faţă unei faze de exuberanţă de 4-5 ani, nu am fost pregătiţi nici pentru criză, dar întrebarea este dacă acum suntem pregătiţi pentru relansarea economică. O serie de 8-9 ani de creştere economică, cum am avut noi până în 2008, este un lucru destul de rar în istoria unei ţări. La noi părea că poate să meargă către 15 sau 20 de ani. În prezent însă, am ieşit din criză, de doi ani suntem în creştere.

    Este posibil să mai avem o serie de creştere de zece ani, dar deja creşterea e vizibilă de doi ani şi noi gândim în continuare negativ. În ultimii doi ani am văzut doar partea goală a paharului şi toată comunicarea la nivelul societăţii este negativă. Am pierdut deja doi ani de zile gândind negativ, sper să fim mai ancoraţi în realitatea pieţei în următorii opt ani, iar încrederea să se consolideze cât mai repede.

  • Cele mai frumoase 10 hoteluri din lume

    Bungalouri pe apă, centre SPA întinse pe sute de metri sau micul dejun în mijlocul pădurii – sunt doar câteva din lucrurile incredibile pe care le veţi putea găsi în aceste locuri unice.

    CELE MAI FRUMOASE 10 HOTELURI DIN LUME

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • România, prima în lume într-un top al disponibilităţii internetului WiFi gratuit în hoteluri

     “În fruntea topului se plasează România, ţară în care 99% din hoteluri oferă internet WiFi gratuit”, se arată într-un studiu realizat de portalul KAYAK, specializat în oferte turistice.

    România este urmată de Vietnam (99%), Taiwan (98%), Cambodgia (98%), Polonia (98%), Maroc (98%), Slovacia (98%) şi Japonia (97%), Columbia (97%), în timp ce Muntenegru (97%) se află pe locul 10.

    Studiul realizat de KAYAK utilizează date despre peste 500.000 de hoteluri din peste 100 de ţări, disponibile pentru comparaţie utilizatorilor portalului. Hotelul este inclus între cele care oferă WiFi gratuit dacă asigură acces liber în holul clădirii, chiar dacă în camera de hotel poate fi perceput un tarif pentru acest serviciu.

    La nivel global, 90% din hoteluri asigură în prezent internet WiFi gratuit.

    Cu un procentaj de 93%, SUA ocupă locul 32 în top.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANL a vândut locuinţe prin programul “Prima Casă”, valabil din octombrie, cât în patru ani

     “Vânzările prin «Prima Casă» au mers foarte bine. În perioada de când programul «Prima Casă» a început să se adreseze şi cumpărătorilor de locuinţe de la ANL şi până în prezent, am vândut 380 de locuinţe pentru tineri de până la 35 de ani, bugetul obţinut fiind de 37 milioane de lei. Spre comparaţie, în patru ani, 2009-2014, ANL a vândut 413 locuinţe, care au adus un buget de 45 de milioane de lei”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al ANL, la conferinţa de lansare a târgului imobiliar naţional – tIMOn.

    Pentru achiziţia de locuinţe construite de ANL, plafonul de garanţii de la stat se ridică la 497 milioane de lei, circa 40% din bugetul pentru “Prima Casă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua DONA va investi 15 milioane euro pentru reamenajarea farmaciilor. Care sunt planurile până în 2016

     Prima farmacie redeschisă sub noul concept este DONA Liviu Rebreanu, cu program non-stop, investiţia ridicându-se la 50.000 de euro.

    “Până la sfârşitul anului vor fi gata peste 50 de farmacii strategice din Bucureşti şi din ţară. (…) Dincolo de obiectivele de imagine, eforturile de promovare urmăresc susţinerea planurilor ambiţioase de dezvoltare, respectiv atingerea unui număr de 300 de farmacii până la finalul anului 2016”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Potrivit sursei citate, farmaciile DONA se situează în top trei cele mai mari reţele de farmacii din România, alături de Catena şi Sensiblu.

    “După o perioadă în care ne-am concentrat preponderent pe tot ceea ce înseamnă servicii – pregătirea continuă a farmaciştilor, actualizarea preţurilor în vederea creşterii accesibilităţii, extinderea reţelei şi oferirea unui portofoliu cât mai complet de produse şi servicii de sănătate, a venit momentul să împrospătăm şi imaginea brandului”, a declarat Ovidiu Wencz, directorul general al DONA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumea în 2014: unii se simt săraci câştigând 300.000 de dolari pe an, alţii fac 37 de milioane de dolari pe zi

    Din punct de vedere economic, cea mai dramatică ruptură apare între cei din zona de mijloc, care au înregistrat câştiguri moderate, şi miliardarii care au întrecut toate aşteptările. Aşa că există cei care câştigă 300.000 de dolari pe an, dar care se simt încă săraci, şi cel care a câştigat 37 de milioane de dolari pe zi, timp de un an – este cazul investitorului Warren Buffett. Ambele categorii fac parte din ce numim în mod generic „cei 1%„.

    Un studiu apărut recent, realizat de Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, ambii de la Universitatea Berkeley, prezintă cea mai clară împărţire a oamenilor care au constituit „1%„ de până acum. Cei doi explică faptul că există în mod real mai multe grupuri de bogaţi şi foarte bogaţi. În primul grup îi găsim pe cei care au averi de până la 10 milioane de dolari, cu o medie de 7 milioane, care reprezintă segmentul cuprins între primii 0,5 şi 1% ca nivel al averii, iar sumele de bani au rămas constante în ultimii douăzeci de ani. Urmează segmentul cuprins între primii 0,5 şi 0,1%, cu o situaţie similară, câştigurile înregistrate de această categorie fiind relativ mici din 1995 şi până în prezent.

    Marii câştigători sunt cei mai bogaţi dintre bogaţi: primii 0,01%. Membrii acestui grup, cu averi individuale estimate la peste 100 milioane de dolari, au înregistrat o creştere de peste 100% a deţinerilor în ultimii douăzeci de ani. Dacă în 1995 averile lor cumulate reprezentau 5% din cea înregistrată la nivel naţional, acum ele reprezintă 12%. Mai mult decât atât, studiile arată că în ultima jumătate de secol averile lor au crescut de patru ori.

    Warren Buffett a câştigat mai mult decât orice alt miliardar în 2013, estimările arătând că el a câştigat 37 milioane de dolari pe zi, sau, dacă vă place mai mult, 1,5 milioane de dolari pe oră. Averea lui Buffett a crescut de la 46,4 miliarde la 59,1 miliarde de dolari într-un singur an, dar nu l-a depăşit pe Bill Gates, care rămâne cel mai bogat om din America, cu toate că averea sa a crescut cu 11,5 miliarde dolari. Pe locul trei s-a situat magnatul cazinourilor Sheldon Adelson, care a câştigat 11,4 miliarde dolari.

    Cum se explică acest lucru? Cei mai mulţi membri ai grupului select de 0,01% sunt, în cele mai multe cazuri, câştigători din sistemul bursier. Sunt printre cei mai cunoscuţi CEO, bancheri sau antreprenori din America. Oamenii de rând nu analizează însă lucrurile la o astfel de profunzime: pentru ei, un personaj ca Mark Zuckerberg face parte din grupul „celor 1%„. Diferenţa dintre Mark Zuckerberg şi un milionar de rând este însă similară cu diferenţa dintre acelaşi milionar de rând şi un membru al clasei de mijloc.Numărul familiilor ce deţin peste un milion de dolari a crescut în 2013 cu 640.000 (7%), atingând un maxim istoric de 9,63 milioane, conform unui studiu al Spectrem Group. Cel mai ridicat număr de până acum fusese atins în 2007, înainte de criză, când 9,2 milioane de familii erau înregistrate ca „milionare„. Numărul de gospodării cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut şi el, ajungând la 1,2 milioane. Cât despre familii cu averi de peste 25 de milioane de dolari, numărul lor a crescut cu 15%, până la 132.000.

    Sectorul care nu a înregistrat creşteri este cel al familiilor din clasa de mijloc, cu averi estimate în jurul valorii de 500.000 de dolari. Numărul acestora, de 15,3 milioane în prezent, este în scădere, din cauza crizei.