BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Comisia pentru Codul electoral va elabora până în iunie 2015 propunerile pentru legile electorale

    Parlamentul a adoptat o hotărâre în acest sens.

    Comisia de Cod electoral are în componenţă 15 parlamentari şi este condusă de preşedintele Camerei Valeriu Zgonea.

    Membrii comisiei sunt: Luminiţa Adam, Mihai Voicu , Alin Tişe, Marton Arpad, Varujan Pambuccian, Viorel Chiriac, Doina Federovici, Victor Paul Dobre, Puiu Haşotti, Mihai Neagu, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Gabriel Vlase.

    Membrii Comisiei de elaborare a legilor electorale au stabilit, pe 26 noiembrie, prin consens, să discute cu prioritate capitolul legat de votul cetăţenilor români din diasporă la alegerile prezidenţiale, a declarat preşedintele acestui for, Valeriu Zgonea. ”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discutat toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

    Totodată, Zgonea a precizat, atunci, că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

  • Plenul reunit al Parlamentului discută miercuri numirea unor membri la CNA şi SRR

    Decizia a fost luată de Birourile Permanent reunite, plenul reunit urmând să înceapă de la ora 13.30.

    ”În legătură cu CNA, există două nominalizări din partea Guvernului, care au fost făcute în luna octombrie şi care au fost reconfirmate. S-a făcut o nominalizare din partea grupurilor din Camera Deputaţilor, din partea PSD. Mâine, la ora 10.00 se vor reuni comisiile pentru cultură ale Camerei deputaţilor pentru a prezenta raportul. Aşteptăm şi din partea Preşedinţiei, se mai fac diligenţe, ca să trimită un candidat pentru audierile de mâine”, a spus acesta.

    Cristian Dumitrescu a precizat că miercuri, la orele 13.30, se va desfăşuta şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului având ordinea de zi şi aceste nominalizări pentru CNA.

    În ceea ce priveşte numirile în consiliul de administraţie al SRR, Dumitrescu a spus că ”problema se găseşte la comisiile pentru cultură reunite”.

    ”Am primit o scrisoare din partea unui grup de ziarişti, am primit solicitări, pe care le-am transmis pe toate comisiilor pentru cultură reunite, în aşa fel încât să pregătească raportul şi să facem numirile. Aici avem o problemă legată de o decizie a CCR (…)”, a afirmat Cristian Dumitrescu.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie şi o va mai putea relua abia după ce Parlamentul va numi patru noi membri în locul celor ale căror mandate au expirat, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Pentru ca o şedinţă a CNA să poată să aibă loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    La sfârşitul lunii septembrie, Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat de membru titular în CNA, de preşedintele Traian Băsescu, iar Radu Călin Cristea a fost la rândul său propus pentru un nou mandat, de Guvern. De asemenea, Guvernul l-a propus ca membru titular în CNA pe Gabriel Tufeanu. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor nu a trimis încă propunerea pentru un membru titular în CNA.

    În cazul Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, pe 16 iunie, plenul Parlamentului a aprobat noua componenţă a Consiliului, cu 332 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”, membrii CA depunând atunci şi jurământul pentru învestirea în funcţie, după ce mandatul fostului CA al SRR se încheiase la sfârşitul lunii iunie.

    Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a declarat atunci că, potrivit legii privind funcţionarea TVR şi a SRR, validarea membrilor CA ai SRR se face conform ponderii parlamentare. Scutaru preciza că liberalii trebuiau să aibă două locuri, însă au primit doar unul şi au anunţat că PNl va contesta la Curtea Constuţională numirea noului CA.

    Scutaru preciza atunci că la Curtea Constituţională va fi contestat modul în care PSD a decis ponderea în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, prin încălcarea legii.

    Noul Consiliu este format din membrii titulari Mirela Ioana Fugaru, Ilie Virgil Daniel, Ruxandra Săraru (propuşi de grupul parlamentar PSD), Alexandru Ducu Bertzi (propus de PNL), Ovidiu Miculescu (propus de Guvern), Radu F. Alexandru (din partea PDL), Maria Ţoghină (propusă de Administraţia Prezidenţială), Alina Stanciu (propusă de PC), Demeter Andras Istvan (UDMR), Alexandra Dumitraşcu (PPDD), Ana Florea (grupul minorităţilor naţionale), Nicoleta Viorica Balaci şi Adrian Doroş (din partea angajaţilor SRR).

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, pe 3 iulie, că hotărârea Parlamentului privind numirile în noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nu a fost constituţională, întrucât nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candidaţilor în funcţie de algoritmul politic şi de ponderea grupurilor parlamentare.

  • ALEGERI PARLAMENTARE în Republica Moldova: Peste 43.000 de oameni au votat în decurs de o oră. Coadă la o secţie de vot din Moscova – VIDEO, LIVE TEXT

    UPDATE 12:00 – Numeroşi moldoveni stau la coadă pentru a putea vota la o secţie din Moscova

    Un rând imens s-a format la secţia de votare de la Ambasada Republicii Moldova în Rusia, relatează PRO TV Chişinău, adăugând că într-o înregistrare video postată pe o reţea de socializare se poate vedea că zeci de oameni aşteaptă să-şi exercite dreptul la vot.

    “Ruşine. Cu fiecare minut rândul devine tot mai mare”, a scris Aleoshka Ciukin pe Facebook, informează Jurnal de Chişinău, care precizează că în Rusia au fost deschise în total cinci secţii de votare, dintre care două la Moscova şi celelalte trei la Sankt-Petersburg, Soci şi Novosibirsk.

    Potrivit preşedintelui Consiliului electoral de circumscripţie Chişinău, Iulian Bălan, peste 600 de moldoveni stau la coadă la cele două secţii din Moscova şi cam tot atâţia au votat deja. “Este un proces normal pentru că oamenii ies cam în acelaşi timp la vot”, a declarat Bălan, citat de site-ul ÎnProfunzime.md.

    PRO TV Chişinău informează de asemenea că şi la secţia de votare deschisă la Roma s-a format o coadă, însă aceasta nu este nici pe departe atât de mare ca la Moscova.

    Un moldovean, care a votat la secţia de la Ambasada Republicii Moldova în Italia, a postat o fotografie pe Facebook, unde arată că deja s-a format rând, însă oamenii trec destul de repede. “Am votat alături de basarabenii din Diaspora, la secţia de vot de la Ambasada Republicii Moldova de la Roma, Italia. Când am intrat, în faţa mea erau vreo 10 persoane. Peste 15 minute, la ieşire, coada era deja de peste 50 de persoane. Diaspora se mobilizează!”, scrie Dorin Dusciac pe Facebook.

    De asemenea, zeci de moldoveni aşteaptă în faţa secţiei amenajate la Timişoara ca să îţi exercite dreptul la vot, potrivit unei înregistrări video postate pe Facebook de Ghenadie Rudei. Câţiva dintre aceştia flutură drapelele, iar unii chiar au început să cânte piese patriotice.

    UPDATE 09:15 – Peste 43.000 de cetăţeni moldoveni au votat în decurs de o oră de la deschiderea urnelor

    Comisia Electorală Centrală a anunţat duminică dimineaţă că peste 43.000 de cetăţeni moldoveni şi-au exercitat dreptul la vot până la ora 08.00, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.

    Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a anunţat de asemenea că s-au înregistrat o serie de probleme tehnice la implementarea Registrului electronic al alegătorilor. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima încercare la sistem, însă procesul electoral nu a fost periclitat.

    “La sistem au fost conectate 93 la sută dintre birourile electorale. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima, dar ulterior s-a reuşit. Este vorba de câteva localităţi din raioanele Cimişlia şi Floreşti. Au fost unele defecţiuni ale computerelor sau pană de curent”, a declarat Iurie Ciocan. “Procesul electoral nu este periclitat”, a subliniat preşedintele Comisiei Electorale Centrale.

    El a mai anunţat că toate secţiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova s-au deschis, iar deocamdată nu a fost depusă nici o contestaţie cu privire la eventuale nereguli. “O parte dintre cele 95 de birouri electorale de peste hotare au fost deschise. Altele vor fi deschise în conformitate cu ora locală”, a pecizat Ciocan.

    Registrul electronic este implementat pentru prima dată în Republica Moldova, astfel că alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.

    Urnele s-au deschis la ora 07.00 şi se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunţate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00.

    Cei 3,2 milioane de alegători pot vota în una dintre cele 2.073 de secţii de votare, dintre care 95 se află în străinătate. Cetăţenii pot vota în baza buletinului de identitate, indiferent dacă este sau nu valabil, a actului de identitate provizoriu, precum şi a legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen. Alegătorii din străinătate îşi vor putea exprima dreptul la vot cu paşaportul sau livretul de marinar, dar nu înainte de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

    Alegerile parlamentare din Republica Moldova, în urma cărora vor fi desemnaţi 101 deputaţi pentru un mandat de patru ani, se desfăşoară în baza scrutinului proporţional, pe liste. Numărul participanţilor era, miercuri, de 20 de partide şi coaliţii şi patru candidaţi independenţi, dar o decizie a Curţii de Apel din Chişinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiţie, a exclus în ultimul moment din cursa electorală Partidul Patria al lui Renato Usatîi, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urmă a acuzat formaţiunea că a primit bani din străinătate.

    Scrutinul este monitorizat de circa 4.000 de observatori naţionali şi internaţionali. Observatorii internaţionali vor prezenta declaraţia preliminară post-electorală în cadrul unei conferinţe de presă luni, la ora 15.00. Misiunea internaţională de observare a alegerilor cuprinde aproximativ 420 de observatori din 43 de ţări, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.

    O noutate a acestui scrutin este registrul electronic, implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Astfel, alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.

    Aceste alegeri pot fi declarate valabile doar dacă la urne se vor prezenta cel puţin 33,3 la sută dintre alegători. Dacă în procesul alegerilor sau la numărarea voturilor vor fi comise încălcări ale Codului Electoral, alegerile pot fi declarate nule de Curtea Constituţională.

    Opinia publică din R.Moldova este împărţită între apropierea de Uniunea Europeană şi participarea la Uniunea Vamală susţinută de Rusia. O majoritate solidă continuă să susţină relaţii foarte bune cu Rusia, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, atât dintr-o teamă faţă de Rusia, cât mai ales din motive economice, consideră analiştii. Un număr mare de moldoveni aleg să meargă să muncească în Rusia, în condiţiile în care R.Moldova supravieţuieşte economic din banii pe care aceştia îi trimit acasă. Această diviziune se va reflecta, cel mai probabil, şi în noul Legislativ.

  • Noul Parlament ucrainean începe activitatea pe fondul conflictului din est şi al crizei economice. Arseni Iaţeniuk, reconfirmat în funcţia de premier – FOTO

    Parlamentul ucrainean l-a reconfirmat în funcţie pe premierul prooccidental Arseni Iaţeniuk

    Noul Parlament ucrainean l-a reconfirmat joi în funcţie pe premierul prooccidental Arseni Iaţeniuk, apreciat de creditorii internaţionali, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o gravă criză economică, relatează AFP.

    O vastă majoritate formată din 341 de deputaţi a votat în favoarea acestei decizii, care avea nevoie de minimum 226 de voturi. Decizia a fost adoptată la câteva ore după deschiderea primei sesiuni a noii legislaturi ucrainene, aleasă în urma scrutinului de la 26 octombrie.

    “Avem pe umerii noştri o sarcină istorică, aceea de a ne păstra statul şi de a ne apăra independenţa”, a afirmat Iaţeniuk, într-un scurt discurs susţinut înaintea votului privind nominalizarea sa.

    Ucraina a pierdut în martie Crimeea, anexată de Rusia, iar regiunile sale din est sunt din aprilie teatrul unui conflict mortal între armată şi rebelii proruşi, susţinuţi militar de Moscova, acuzată de Kiev şi Occident că a trimis trupe.

    “Ţara este în război (…). Invazia militară rusă nu este nimic altceva decât o atingere la adresa integrităţii noastre teritoriale şi a independenţei, o tentativă de a distruge Ucraina”, a continuat el.

    “Anul 2015 va fi şi mai dificil decât 2014. Haideţi, la lucru!”, a declarat premierul în faţa deputaţilor.

    Deputaţii aleşi în urma alegerilor legislative anticipate de la 26 octombrie, între care numeroşi combatanţi şi activişti ai societăţii civile, au intonat imnul naţional în deschiderea sesiunii.

    Ei au respectat apoi un moment de reculegere în memoria celor aproximativ 100 de manifestanţi ucişi în februarie în Piaţa Independenţei, epicentrul mişcării proeuropene de contestare care a determinat înlăturarea de la putere a regimului prorus, precum şi a soldaţilor şi civililor ucraineni morţi în conflictul cu separatiştii proruşi din est (4.300 de morţi începând din aprilie).

    Ceremonia tradiţională a fost însă modificată. Conform Constituţiei, prima sesiune a noii legislaturi trebuie deschisă de deputatul cel mai în vârstă, în acest caz Iuhim Zviaghilski, acuzat de presă că îi susţine pe separatişti şi că este un fost aliat al preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, destituit în februarie după ce a fugit în Rusia.

    Pentru a pune capăt controversei, această procedură a fost încredinţată preşedintelui legislaturii precedente, Oleksandr Turcinov.

    Deputaţii au citit jurământul împreună, iar textul, care a fost semnat de deputata Nadia Savcenko, pilot al armatei ucrainene arestată în iulie în Rusia şi plasată în detenţie, a fost proiectat pe un ecran gigantic.

    Savcenko, care a luptat împotriva separatiştilor proruşi, este acuzată în Rusia pentru moartea a doi jurnalişti de la televiziunea publică rusă în estul Ucrainei, în iunie.

    Ea a fost prima pe lista electorală a partidului Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko.

    După deschiderea solemnă a sesiunii, deputaţii au luat o “pauză tehnică”, după care urmau să îl aleagă pe preşedintele Parlamentului şi să îl reconfirme în funcţie pe premierul Arseni Iaţeniuk.

  • Noul Parlament ucrainean începe activitatea pe fondul conflictului din est şi al crizei economice. Arseni Iaţeniuk, reconfirmat în funcţia de premier – FOTO

    Parlamentul ucrainean l-a reconfirmat în funcţie pe premierul prooccidental Arseni Iaţeniuk

    Noul Parlament ucrainean l-a reconfirmat joi în funcţie pe premierul prooccidental Arseni Iaţeniuk, apreciat de creditorii internaţionali, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o gravă criză economică, relatează AFP.

    O vastă majoritate formată din 341 de deputaţi a votat în favoarea acestei decizii, care avea nevoie de minimum 226 de voturi. Decizia a fost adoptată la câteva ore după deschiderea primei sesiuni a noii legislaturi ucrainene, aleasă în urma scrutinului de la 26 octombrie.

    “Avem pe umerii noştri o sarcină istorică, aceea de a ne păstra statul şi de a ne apăra independenţa”, a afirmat Iaţeniuk, într-un scurt discurs susţinut înaintea votului privind nominalizarea sa.

    Ucraina a pierdut în martie Crimeea, anexată de Rusia, iar regiunile sale din est sunt din aprilie teatrul unui conflict mortal între armată şi rebelii proruşi, susţinuţi militar de Moscova, acuzată de Kiev şi Occident că a trimis trupe.

    “Ţara este în război (…). Invazia militară rusă nu este nimic altceva decât o atingere la adresa integrităţii noastre teritoriale şi a independenţei, o tentativă de a distruge Ucraina”, a continuat el.

    “Anul 2015 va fi şi mai dificil decât 2014. Haideţi, la lucru!”, a declarat premierul în faţa deputaţilor.

    Deputaţii aleşi în urma alegerilor legislative anticipate de la 26 octombrie, între care numeroşi combatanţi şi activişti ai societăţii civile, au intonat imnul naţional în deschiderea sesiunii.

    Ei au respectat apoi un moment de reculegere în memoria celor aproximativ 100 de manifestanţi ucişi în februarie în Piaţa Independenţei, epicentrul mişcării proeuropene de contestare care a determinat înlăturarea de la putere a regimului prorus, precum şi a soldaţilor şi civililor ucraineni morţi în conflictul cu separatiştii proruşi din est (4.300 de morţi începând din aprilie).

    Ceremonia tradiţională a fost însă modificată. Conform Constituţiei, prima sesiune a noii legislaturi trebuie deschisă de deputatul cel mai în vârstă, în acest caz Iuhim Zviaghilski, acuzat de presă că îi susţine pe separatişti şi că este un fost aliat al preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, destituit în februarie după ce a fugit în Rusia.

    Pentru a pune capăt controversei, această procedură a fost încredinţată preşedintelui legislaturii precedente, Oleksandr Turcinov.

    Deputaţii au citit jurământul împreună, iar textul, care a fost semnat de deputata Nadia Savcenko, pilot al armatei ucrainene arestată în iulie în Rusia şi plasată în detenţie, a fost proiectat pe un ecran gigantic.

    Savcenko, care a luptat împotriva separatiştilor proruşi, este acuzată în Rusia pentru moartea a doi jurnalişti de la televiziunea publică rusă în estul Ucrainei, în iunie.

    Ea a fost prima pe lista electorală a partidului Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko.

    După deschiderea solemnă a sesiunii, deputaţii au luat o “pauză tehnică”, după care urmau să îl aleagă pe preşedintele Parlamentului şi să îl reconfirme în funcţie pe premierul Arseni Iaţeniuk.

  • Zgonea: Votul în diaspora pentru alegerile prezidenţiale, prioritate pentru Comisia de cod electoral

    ”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discutat toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

    El a arătat că la şedinţa de miercuri a comisiei au participat reprezentanţii tuturor partidelor reprezentate în Parlament, cu excepţia reprezentantului grupului minorităţilor naţionale, şi că discuţiile au privit principiile de bază ale activităţii acestui for.

    ”Am stabilit ca partidele să propună membrilor comisiei principiile care stau la baza elaborării legilor. E o cutumă parlamentară. Principiile se votează cu două treimi, restul textelor se votează cu jumătate plus unu din numărul membrilor. Comunicarea publică se va face de către preşedinte sau unul din vicepreşedinţi iar discuţile se vor face prin consens pentru fiecare text”, a spus Zgonea.

    El a mai arătat că a cerut secretarului general al comisiei ca, în timp de două săptămâni, să elaboreze un raport comparativ pentru ţările din Europa, dar care să includă şi SUA, cu privire la votul cetăţenilor din diasporă.

    Zgonea a arătat că a rugat liderii partidelor să discute cu forurile de conducere ale partidelor despre prioritizarea celor trei texte de lege privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, astfel încât săptămâna viitoare, comisia să ştie cu ce text începe discuţiile.

    Totodată, Zgonea a precizat că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

    Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, în cadrul unei dezbateri, în plenul Camerei, pe tema organizării alegerilor prezidenţiale în străinătate, că regretă că cetăţeni din diaspora nu au putut vota, că a plătit preţul politic şi a făcut apel la partide să adopte cadrul legislativ necesar: votul electronic şi desemnarea unei instituţii nepolitice pentru organizarea votului.

    El a arătat că partidele politice trebuie să adopte legislaţia necesară pentru participarea la vot, arătând că votul electronic este soluţia tehnologică care trebui decisă.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului 2, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul 2, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.

  • Cât mai stă PSD la guvernare

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut guvernului să prezinte bugetul pentru 2015, sugerând astfel şi el că ar dori ca guvernul Ponta să se menţină la putere cel puţin până la predarea mandatului către noul preşedinte Klaus Iohannis, adică până la 21 decembrie. În acest sens, MFP a anunţat că o misiune a FMI şi CE vine la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie special pentru a discuta cu autorităţile proiectul legii bugetului, după care proiectul va fi supus dezbaterii publice şi transmis guvernului spre aprobare.

    Estomparea discuţiilor despre o demisie a cabinetului Ponta era cu atât mai previzibilă cu cât PNL nu are la ora actuală niciun interes să intre la guvernare cu un buget necunoscut pe care ar trebui să-l administreze şi înainte de o consolidare a fuziunii PNL-PDL ca forţă de opoziţie. În acelaşi timp, guvernul nu poate fi dat jos pe căi legale acum: o moţiune de cenzură contra guvernului nu se poate depune decât în noua sesiune care începe în februarie, întrucât în actuala sesiune a fost deja depusă una în luna septembrie.

    În aceste condiţii, singurele speranţe ale celor mai grăbiţi dintre penelişti şi pedelişti de a ajunge la putere rapid se pot lega doar de eventuale lupte pentru putere din PSD care ar determina demisia de bunăvoie a premierului Ponta ori, în cel mai rău caz, de alte proteste de stradă pentru demisia guvernului, organizate pe Facebook după tipicul celor din perioada alegerilor prezidenţiale.

    Deocamdată, primul efect al victoriei lui Klaus Iohannis s-a văzut în comportamentul parlamentarilor. Ca prin farmec, îndemnurile lui Klaus Iohannis şi Victor Ponta către parlamentari au făcut posibilă o rafală de decizii amânate în campanie. A fost respinsă rapid legea amnistiei şi graţierii şi a fost încuviinţată în ritm alert, atât în comisiile juridice, cât şi în plen, cererea DNA de arestarea preventivă în cazul a trei deputaţi – Ion Diniţă (PC), Ioan Adam (PSD) şi Mircea Roşca (PNL), a fost aprobată cererea DNA de începere a urmăririi penale a foştilor miniştri şi actuali senatori Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu (PSD), iar Akos Mora (PNL), căruia ANI i-a cerut revocarea pentru incompatibilitate, şi-a dat demisia din Senat.

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • Eşec al negocierilor cu privire la bugetul UE pentru 2015

    “În lipsa unui acord asupra bugetului european, Comisia Europeană (CE) va prezenta un nou proiect de buget pentru 2015”, a rezumat purtătoarea de cuvânt într-un mesaj postat pe Twitter.

    Negocierile între miniştrii europeni cu privire la buget, care urmează să atingă suma de 140 de miliarde de euro în 2015, au fost întrerupte vineri, din cauza unor dezacorduri între membri.

    Parlamentul European condiţionează – la fel ca în anii precedenţi – aprobarea bugetului pentru 2015 de ajungerea la un acord asupra ajustărilor bugetului din 2014, grevat cu aproape 30 de miliarde de euro reprezentând facturi neplătite.

    “Este necesar să dăm un răspuns concret problemei insuportabile a facturilor neplătite care se strâng pe birourile Comisiei”, a declarat deputatul francez Jean Arthuis.

    Aceste facturi neachitate “pun în pericol credibilitatea autorităţii europene şi alimentează argumentele eurofobilor”, a adăugat el.

    Suma plăţilor prevăzute, de 140 de miliarde de euro, este mai mare cu 3,3% decât cea prevăzută în bugetul iniţial pentru 2014, cu o creştere de 24,5% la Cercetare şi Educaţie. În schimb, PE reclamă 146,1 miliarde de euro, cu 8,1% mai mult decât în 2014.

    După eşecul ajungerii la un acord până la termenul limită din nopatea de luni spre marţi (1.00, ora României), CE urmează să prezinte un nou proiect de buget, care va fi negociat din nou, în vederea unui vot al deputaţilor în sesiune plenară pe 17 decembrie. În cazul în care nici atunci nu va exista un acord, ar putea fi declanşată procedura de plată lună de lună.

    Delegaţia PE însărcinată cu negocierile cere plata imediată a 4,7 miliarde de euro reprezentând “facturi urgente”.

    Anumite state membre şi CE ar vrea să poată să recurgă la un fond “pentru situaţii neprevăzute”, de aproape cinci miliarde de euro, însă alte state membre – în principal cele care contribuie cel mai mult la buget, ca Franţa şi Germania – se opun categoric, invocând ortodoxia bugetară.

  • Preda: ACL cere Birourilor Permanente la Cameră şi Senat pentru plen pe legea amnistiei şi cereri privind parlamentari

    “Cerem convocarea Biroului Permanent al Camerei şi a Biroului Permanent al Senatului pentru ca vineri să avem plen în Camera Deputaţilor şi să respingem definitiv legea amnistiei şi graţierii şi să votăm toate propunerile privind declanşarea urmăririi penale, inclusiv a arestării pereventive pentru deputaţii în cauză. Şi la Senat, la fel, pentru a se vota toate cererile de încuviinţare a urmăririi penale”, a precizat deputatul PDL Cezar Preda.

    Klaus Iohannis i-a cerut, miercuri, în confruntarea electorală de la B1 TV, lui Victor Ponta să facă o “treabă între bărbaţi”, respectiv să convoace, ca şefi de partide, Parlamentul pentru a pica Legea amnistierii şi graţierii, Ponta răspunzând că e atributul şefilor Camerelor.