BusinessMagazin

Tag: obtinere

  • Rezultate Evaluare Naţională 2015. Ce au făcut candidaţii la probele de la examen în Bucureşti şi în toate judeţele din ţară

    Contestaţiile depuse după aflarea rezultatelor de la Evaluare Naţională 2015 se rezolvă în perioada 27-29 iunie, iar rezultatele finale de la Evaluare Naţională se afişează marţi, 20 iunie.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că 79,3 la sută dintre candidaţii la Evaluarea Naţională au obţinut medii peste 5, cu aproape 10 puncte procentuale mai mulţi decât anul trecut, când ponderea celor cu medii peste 5 a fost puţin peste 70 la sută.

    Dintre absolvenţii clasei a VIII-a care au fost prezenţi la Evaluarea Naţională, 158.568 au obţinut medii peste 5, număr aproximativ egal cu cel de anul trecut, a precizat ministrul Educaţiei.

    Medii peste 5 au obţinut la proba de limba şi litearatura română 85,4 la sută dintre candidaţi şi la matematică – 73,5 la sută.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că 409 elevi au obţinut medii de 10, faţă de 225 anul trecut.

    În toate judeţele, mai puţin în Teleorman, a crescut ponderea candidaţilor cu medii peste 5. În Teleorman, ponderea acestora a scăzut de la aproximativ 70 la sută la 67 la sută.

    În Bucureşti, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 89 la sută, faţă de 82,8 la sută anul trecut.

    SITUAŢIA PE JUDEŢE

    Cluj: Număr dublu de medii de 10 la Evaluarea Naţională, faţă de anul trecut

    Un număr de 43 de elevi care au absolvit clasa a VIII-a din judeţul Cluj au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, dublu faţă de anul trecut, când au fost înregistrate 20 de astfel de medii, proporţia celor care au obţinut media peste 5 fiind, la nivel judeţean, de 91,50 la sută.

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că au fost trei unităţi de învăţământ în municipiu cu câte şapte elevi care au obţinut media 10, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Ceea ce ne-am aşteptat s-a întâmplat, ne aşteptam la rezultate bune, se vede efectul simulărilor, pentru că în acest an rezultatele la simulări au fost mai mari decât anul trecut. Astfel, la nivel de judeţ, procentul elevilor de clasa a VIII-a din judeţul Cluj care au obţinut media peste 5 este în acest an de 91,50%, faţă de 82,82 cât a fost anul trecut. De asemenea, avem un număr de 43 de elevi care au avut media 10, faţă de 20 câţi au fost anul trecut. Avem trei unităţi şcolare cu câte 7 elevi care au avut media 10 – Colegiul Racoviţă, Liceul Bălcescu şi Şcoala Bob, toate din Cluj-Napoca. Celelalte medii de 10 s-au înregistrat în alte şcoli. Ne aşteptăm la medii mari de intrare în liceu”, a spus Cuibus.

    Potrivit acestuia, au fost obţinute 313 note de 10 la Matematică, 88 la Limba română şi 7 la Limba maternă.

    Evaluarea Naţională în judeţul Cluj s-a desfăşurat în 119 centre de examen, probele fiind susţinute de un număr de 4.393 de elevi.

    Contestaţii se pot depune în cursul zilei de vineri, iar rezultatele după contestaţii vor fi afişate marţi.

    Anul trecut, la Evaluarea Naţională s-au înregistrat în Cluj 20 de medii de 10.

    Constanţa: Peste trei sferturi dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională au note peste 5

    Peste trei sferturi dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională la Constanţa au obţinut note peste 5, indică rezultatele iniţiale prezentate, vineri, de Inspectoratul Şcolar Judeţean, ponderea fiind cu aproape 10 la sută mai mare decât anul trecut.

    Astfel, potrivit datelor făcute publice, vineri, de ISJ Constanţa, 77,29 la sută dintre absolvenţii de clasa a VIII-a au obţinut note peste 5 la Evaluarea Naţională – 85,00 la sută la Limba şi literatura română şi 70,78 la sută la Matematică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dintre absolvenţii care au luat note peste 5, un număr de 259 au obţinut nota 10 la Matematică şi 18 au fost evaluaţi cu nota maximă la Limba şi literatura română, înregistrându-se astfel, în total, 12 medii de 10.

    Contestaţiile vor putea fi depuse vineri, în intervalul 16.00 – 20.00, la unitatea de învăţământ unde au fost susţinute probele, urmând ca rezultatele finale să fie afişate pe 30 iunie.

    Comparativ cu rezultatele Evaluării Naţionale din 2014, în acest an s-a înregistrat o creştere cu 8,88 la sută, mai precizează reprezentanţii ISJ Constanţa.

    Anul trecut, în judeţul Constanţa, 68,41 la sută dintre absolvenţi au obţinut note peste 5 la Evaluarea Naţională.

    La Evaluarea Naţională din acest an s-au înscris 6.562 de absolvenţi de clasa a VIII-a, care au susţinut probele în 152 de centre de examen.

    Trei medii de 10 la Evaluarea Naţională din Timiş, faţă de patru anul trecut

    Doar trei elevi care au absolvit clasa a VIII-a din judeţul Timiş au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, faţă de patru, câţi au fost anul trecut, în timp ce 1.163 de elevi au luat medii sub cinci, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, 4.533 de elevi, absolvenţi de clasa a VIII-a din judeţ, au participat la examenul de Evaluare Naţională, în urma căruia doar trei elevi au luat medii generale de 10.

    În total, 1.163 de elevi au obţinut medii sub 5.00, din care 51 de elevi au obţinut medii între 1 şi 1,99, alţi 201 elevi au obţinut medii între 2 – 2,99, iar alţi 360 de elevi – medii între 3- 3,99. Totodată, 551 de elevi au obţinut medii între 4 – 4,99.

    De asemenea, 3.370 de absolvenţi de clasa a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut medii peste 5.

    În total, au fost 12 note de 10 la Limba si literatura română şi 144 de note de 10 la Matematică. Nu a fost obţinută nicio notă de 10 la Limba maternă.

    La Evaluarea Naţională din Timiş au participat în total, 4.533 elevi.

    Anul acesta, 74,35 la sută dintre absolvenţii de clasa a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut medii peste cinci la acest examen. Comparativ, anul trecut, în judeţul Timiş, 61,20 la sută dintre elevii care au susţinut acest examen au obţinut medii peste 5.

    De asemenea, anul trecut au fost patru medii generale de 10.

    Admiterea în liceu, prin repartizare computerizată, în trei etape

    Portalul Ministerului Educaţiei, edu.ro, va publica ierarhia la nivelul ţării a elevilor care au susţinut examenul de Capacitate, după afişarea rezultatelor finale, după contestaţii.

    Admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională 2015 (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

    Repartizarea computerizată în liceu va avea loc în trei etape. În prima etapă de admitere, din 3 până în 7 iulie vor fi completate opţiunile în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi părinţii acestora, iar în 14 iulie va avea loc repartizarea computerizată.

    A doua etapă de admitere va avea loc în perioada 15-30 iulie, repartizarea computerizată fiind programată în 23 iulie.

    În etapa a treia de admitere în licee, repartizarea computerizată va avea loc în 3-4 septembrie.

    Subiectele date la Evaluare Naţională 2015

    Subiectele date la limba şi literatura română

    Baremul de la limba şi literatura română

    Subiectele şi baremele de la limba şi literatura maternă

    Subiectele de la matematică

    Baremul de la matematică

    Ce trebuiau să facă elevii la subiectele de la limba şi literatura română, de la Evaluare Naţională 2015

    La primul subiect, notat în total cu 42 de puncte, elevii au primit un fragment din “Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos”, text cules de Petre Ispirescu, legat de care au avut de îndeplinit cinci cerinţe: să noteze câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor “frumoasă”, “bucurie”, “venea” (6 puncte); să explice rolul cratimei în secvenţa “încât p-aci era” (6 puncte); să transcrie două cuvinte sau grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acţiunii (6 puncte); să formuleze două idei principale/secundare din textul dat (6 puncte); să prezinte în 30-50 de cuvinte semnificaţia secvenţei “Atunci îi mai veni nima la loc şi se mulţumi a aştepta până a doua zi. În ziua următoare, ia merele de unde nu-s. S-a supărat împăratul, nevoie mare, şi porunci ca paznici să se puie să prinză pe hoţi. Dară aşi! unde e pomana aia! (6 puncte).

    Tot la primul subiect, elevii au avut de redactat o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motiveze apartenenţa la specie a basmului popular “Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos”. Pentru rezolvarea corectă a acestei cerinţe au fost acordate 12 puncte.

    La subiectul al doilea, notat cu 36 de puncte, elevii au primit un text dintr-un articol publicat în presă, cu titul “Este ziua iei româneşti: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată”, scris de Oana Antonescu, şi au avut de rezolvat două subpuncte.

    La subpunctul A, elevii au avut de rezolvat mai multe cerinţe, dintre care într-una se cerea formularea câte unui enunţ în care să fie precizate data la care se sărbătoreşte Ziua Universală a Iei şi numele tabloului pictat de Constantin Daniel Rosenthal. De asemenea, elevii trebuiau: să scrie numele autoarei şi titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat; să menţioneze ce parte de vorbire sunt cuvintele din text “românească”, “în”, “garderoba”; să precizează funcţia sintactică a cuvintelor “patru” şi “ia”;  să transcrie propoziţia principală şi cea subordonată din fragmentul “Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată”, precizând felul subordonatei; să construiască o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ “care”. Fiecare cerinţă a fost notată cu 4 puncte.

    La subpunctul B, elevii au avut de redactat, în 80-150 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinte o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o zi de sărbătoare. Pentru rezolvarea corectă a acestei cerinţe, elevii pot primi 12 puncte.

    Cum se rezolvau subiectele de la matematică, de la Evaluare Naţională 2015

    La sfârşitul lunii februarie, elevii de clasa a VIII-a au susţinut simularea Evaluării Naţionale 2015, la limba şi literatura română, matematică şi limba şi literatura maternă. Atunci au fost prezenţi 180.442 de elevi de clasa a VIII-a, cu 1,46 la sută mai mulţi decât în 2014. Dintre aceştia, 91.445 de elevi, respectiv 50,68 la sută, au obţinut medii de promovare, fiind cu 1,85 la sută mai mulţi faţă de 2014.

    La examenele de la Evaluarea Naţională din iunie 2014, 71,12% la sută dintre participanţi au obţinut medii peste 5, faţă de 75,91% în 2013. Dintre cei 165.188 de candidaţi înscrişi atunci, la Evaluarea Naţională au participat 159.953 (96,8%).

  • Povestea românului care câştigă milioane de dolari în “oraşul păcatelor”: Las Vegas

    Un român născut în Canada câştigă milioane de dolari jucându-se. “După o lună, am văzut că întotdeauna aceiaşi băieţi câştigă şi cei care pierd, pierd întotdeauna. Şi mi-am zis, ok, nu e un joc de noroc, e un joc de cap. Am învăţat şi eu şi după vreo lună şi eu am câştigat”.

    Are 40 de ani, a abandonat şcoala la 16, iar acum locuieşte în Las Vegas şi câştigă bani dintr-o activitate pe care alţii o fac pentru a se relaxa.

    Citeşte aici povestea românului care a a obţinut nu mai puţin de 14,5 milioane de dolari din turneele la care a participa

     

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Cât câştigau actorii din “Seinfeld” pentru fiecare replică rostită

    O analiză realizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la primul episod al popularului serial de comedie “Seinfeld” scoate la iveală sumele fabuloase câştigate de protagoniştii sitcom-ului, în frunte cu Jerry Seinfeld.

    În ciuda profitului de circa 200 de milioane de dolari obţinut de “Seinfeld” pentru fiecare sezon în parte, costurile pentru producerea episoadelor se situau la cel mai ridicat nivel din televiziune la vremea respectivă.

    Potrivit unor surse citate de presa americană mai multe companii se află în negocieri avansate ce vizează posibilitatea de a difuza toate cele 180 de episoade ale serialului “Seinfeld” pe un serviciu de streaming online. În urma acestei tranzacţii, producătorii serialului ar putea obţine alte câteva sute de milioane de dolari.

    CÂT AU CÂŞTIGAT, PENTRU FIECARE REPLICĂ ÎN PARTE, ACTORII DIN SEINFELD

  • A plecat la 18 ani din ţară şi a reuşit să se impună în Silicon Valley

    Anda Gânscă a plecat la 18 ani din Cluj-Npoca pentru a studia la Stanford. După absolvire, a creat o aplicaţie de analiză statistică despre care presa internaţională spune că va revoluţiona pieţele globale ale publicităţii şi ale media online.

    Voiam să studiez în străinătate, am găsit prin Google Search 15 universităţi din toată lumea şi am aplicat la toate“, îşi aminteşte Anda Gânscă, CEO – ul platformei sociale pentru opinii Knotch, modalitatea prin care şi-a hotărât destinul, în Cluj-Napoca, la 18 ani. Opt ani mai târziu, tânăra îşi conduce maşina spre biroul ei din Silicon Valley, acordând în acelaşi timp la telefon interviul pentru Business Magazin în română, cu o combinaţie de accent ardelenesc şi american.

    Este una dintre zilele ei aglomerate, în care seara pleacă spre New York, unde se află cel de-al doilea birou al companiei. Gânscă este CEO-ul Knotch, start-up pe care l-a fondat în 2012 împreună cu o prietenă şi care a revoluţionat modalităţile de măsurare a efectului generat în rândul publicului de conţinutul media. Veniturile companiei nu sunt publice, iar Gânscă este discretă în ce priveşte cifrele legate de aceasta, din cauza clauzelor de confidenţialitate convenite împreună cu partenerii implicaţi, însă publicaţiile internaţionale vorbesc despre o finanţare de 1,5 milioane de dolari de la Universitatea Stanford şi  companiile de investiţii Great Oaks Venture Capital şi Greylock Partners obţinută în 2013.

    Anul acesta, platforma a mai obţinut o finanţare de 4 milioane de dolari de la aceiaşi investitori, la care s-a adăugat şi banca de investiţii Allen & Company, potrivit Crunch Base. Tânăra povesteşte că, în urma aplicaţiilor sale din 2007 (anul când a absolvit liceul în Cluj-Napoca), a fost acceptată la mai multe universităţi din Statele Unite ale Americii, însă prima sa opţiune era studiul filosofiei în cadrul universităţii Brown. Un telefon primit de la o profesoară a universităţii Stanford din California a determinat-o să îşi schimbe alegerea iniţială.

    „Asta este o şcoală de antreprenori, tu eşti antreprenor, trebuie să vii aici”, îşi aminteşte ea discuţia avută cu profesoara, de la care primise de altfel primul telefon din SUA. Pasionată de informatică şi de matematică de când se ştie, la Stanford a descoperit o nouă disciplină: statistica. „Când m-am dus la primul curs avansat de statistică, eram singura studentă din sală pasionată de ce ne povestea profesorul, aşa că am hotărât că trebuie să fac ceva în sensul acesta”. A început cu Stanford U.S. – Russia Forum, un forum la conceperea căruia a lucrat în timpul unui semestru de studii la Moscova şi care avea scopul de a găzdui schimbul de idei dintre ruşi şi americani. Nu a durat mult timp pentru ca ideea Knotch să se materializeze, iar după absolvire, în 2011, Gânscă era pregătită de antreprenoriat, după cum anticipase şi profesoarea ce o invitase.

    A început să se uite la piaţă „cu ochiul unui investitor” şi a realizat că în acel moment nu există modalităţi eficiente de a strânge date, în contextul în care discuţiile despre big data sunt din ce în ce mai populare. Cu ajutorul unui avocat, dar şi după ce a scris un plan de afaceri de 150 de pagini şi a zburat în România pentru a discuta cu ambasada, a reuşit să îşi obţină viza E2 necesară şi statutul de antreprenor în SUA.

  • Compania care a câştigat 15 miliarde de dolari într-o singură săptămână. Cât de greşită este logica investitorilor?

    Este vorba de Uber, care a devenit cea mai valoroasă companie privată din tehnologie, pe plan mondial: compania a obţinut recent o finanţare de 5,9 miliarde dolari, finanţare care aduce valoarea companiei la 41 miliarde de dolari şi plănuieşte o a doua rundă de finanţare, de 1,5 – 2 miliarde de dolari, caz în care ar valoarea ar urca la peste 50 de miliarde de dolari.

    Mike Novogratz, preşedintele fondului Fortress Investment, care administrează 70 de miliarde de dolari, spune că valoarea Uber a crescut cu 15 miliarde de dolari în doar o săptămână, în momentul în care a început demersurile pentru runda recentă de finanţare. La o emisiune televizată Novogratz a spus că a avut o întâlnire interesantă cu fostul CFO al Uber Brent Callinicos, în timpul căreia acesta i-a oferit un motiv pentru valoarea de 50 de miliarde şi creşterea de 15 miliarde înregistrate; în prezent Uber primeşte între 20 şi 25% din tariful pe care îl încasează şoferii, dar în viitor procentul ar putea creşte până la 30%. “Dacă invesitorul caută creştere şi compania oferă câştig pur, poţi face o mulţime de bani şi poţi justifica evaluari de zeci de miliarde”, a spus Novogratz.

    Interesat este că Novogratz şi Fortress au invertit în Lyft, principalul competitor al celor de la Uber.

    Un aspect pe care investitorii par a-l ignora este recţia pe care şoferii Uber ar putea să o aibă în momentul în care va creşte procentul din încasări perceput de companie şi va scădea suma pe care ei o câştigă.

    Uber, cu sediul în San Francisco, a întâmpinat în general dificultăţi în Europa. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Platforma Uber este disponibilă din luna februarie şi în România, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul.

    Autorităţile de reglementare europene analizează din luna aprilie reclamaţiile făcute de Uber Technologies împotriva legislaţiei din mai multe state europene şi, pentru a clarifica problema, au pus o întrebare serioasă referitoare la companie şi anume dacă este o aplicaţie web sau un serviciu de taximetrie. Executivul UE analizează problema în urma reclamaţiilor făcute de compania din San Francisco împotriva Spaniei, Germaniei şi Franţei.

  • Povestea lui David Filo, cofondator al Yahoo şi unul dintre pionierii motoarelor de căutare

    David Filo s-a născut în 1966 în Wisconsin, Statele Unite. La vârsta de 6 ani s-a mutat într-o suburbie de lângă Louisiana, unde a urmat cursurile liceului Sam Houston şi apoi cele ale Universităţii Tulane, unde a obţinut o diplomă în informatică.

    David Filo şi Jerry Yang, colegi la Universitatea Stanford în cadrul programului doctoral, îşi petreceau o mare parte a timpului pe internet, descoperind o serie de probleme ale sistemului. Deşi existau numeroase site-uri utile, acestea nu erau organizate în niciun fel. Astfel, atunci când cineva voia să reviziteze un site, era extrem de greu să îl mai găsească. Împreună, ei au dezvoltat un sistem de tip hartă pentru utilizatorii de internet şi au creat un motor de căutare care să permită găsirea unui site prin introducerea unor cuvinte-cheie.

    În februarie 1994, ”Ghidul lui Jerry şi David pentru World Wide Web„ a devenit operaţional, iar în luna noiembrie avea deja peste 170.000 de utilizatori pe zi. Mai multe nume importante precum AOL, Microsoft sau Prodigy au încercat să cumpere site-ul, redenumit între timp Yahoo!, dar Filo şi Yang au refuzat toate ofertele.

    Succesul site-ului a adus şi o serie de probleme: reţeaua celor de la Stanford cădea în mod regulat din cauza celor care foloseau Yahoo!, astfel că Filo şi Yang au fost obligaţi să plece din campus. Acela a fost momentul în care cei doi au decis să pună bazele companiei Yahoo! Inc.

    Deşi a început ca un portal ce oferea diverse servicii şi produse destinate activităţilor online, Yahoo! a devenit astăzi una dintre cele mai mari companii din lume şi unul dintre cele mai folosite motoare de căutare la nivel global. Compania a avut în 2014 venituri de 4,6 miliarde dolari şi un profit de aproape 600 de milioane dolari. Yahoo! Inc. are 11.400 de angajaţi şi este condusă de Marissa Mayer.

    Din 1996, Filo ocupă postul de ”şef al Yahoo!”, conducând operaţiunile tehnice ale portalului la sediul din Sunny-vale, California. El este cel mai mare acţionar individual al companiei, cu un pachet de 7% din acţiuni.
    Filo a pus bazele K12 Start Fund, o organizaţie care are rolul de a obţine finanţări pentru companiile din domeniul educaţiei. În 2005, el a donat 30 de milioane dolari Universităţii Tulane pentru a moderniza laboratorul de inginerie. Averea omului de afaceri, care este căsătorit cu Angela Buenning, este estimată la 3,8 miliarde dolari.

  • Povestea lui Sam Walton, fondatorul lanţului de magazine Walmart

    Samuel Moore ”Sam„ Walton s-a născut în 1918 în Kingfisher, Oklahoma. În 1923 familia Walton s-a mutat în Or-lando, Florida, unde a locuit timp de cinci ani. Crescând în timpul marii crize de la finalul anilor ’20, Walton a avut diverse slujbe în adolescenţă pentru a se putea întreţine. A fost văcar, distribuitor de ziare sau vânzător de abona-mente, reuşind în acelaşi timp să urmeze cursurile liceului David H. Hickman din Missouri.

    A intrat apoi la Universi-tatea din Missouri, sperând să poată obţine astfel o slujbă mai bine plătită. S-a angajat la JC Penney la doar trei zile de la absolvire şi a rămas timp de un an şi jumătate. În această perioadă, a primit un salariu lunar de 75 de dolari. Odată cu începerea celui de-al doilea război mondial, Sam Walton a fost chemat în armată, obţinând gradul de căpitan.

    La doar 26 de ani, în 1945, Walton a devenit manager al unui magazin de tip supermarket, cumpărat cu un îm-prumut de 20.000 de dolari de la tatăl său. În cadrul acestui magazin, omul de afaceri a dezvoltat mai multe tehnici de vânzare care aveau să fie regăsite, ani mai târziu, în filosofia Walmart.

    După ce a cumpărat o a doua unitate, volumul vânzărilor a ajuns la 225.000 de dolari în mai puţin de trei ani. Acest lucru a atras atenţia unui alt om de afaceri, P.K. Holmes, de la care Walton cumpărase franciza pentru magazinele sale. Holmes a refuzat să prelungească dreptul de utilizare a numelui, obligându-l pe Sam Walton să îi vândă magazinele pentru suma de 50.000 de dolari. Cu banii primiţi, omul de afaceri a deschis un nou magazin în Arkansas în luna mai a anului 1950.

    Primul Walmart s-a deschis 12 ani mai târziu, în iulie 1962. Numit iniţial Wal-mart Discount City Store, acesta a fost primul dintr-o reţea care numără astăzi peste 11.400 de magazine.

    Sam Walton a încurajat vânzarea de produse realizate în America şi a renunţat la o parte din profitul său în acest sens. El a ales de asemenea să dezvolte reţeaua Walmart în oraşe mici, lucru ce era considerat la acea vreme periculos pentru un astfel de business. Pentru a face sistemul profitabil, Walton a creat chiar şi o firmă de distribuţie pentru a se asigura că toate magazinele au stocul complet. Acest lucru a dus la o creştere susţinută, iar în perioada 1977-1985 Walmart şi-a crescut numărul de unităţi de la 190 la peste 800.

    Sam Walton s-a căsătorit cu Helen Robson pe 14 februarie 1943 şi au avut patru copii. Omul de afaceri a susţinut numeroase cauze caritabile, fiind membru activ al bisericii presbitariene din Bentonville. La momentul mor-ţii sale, în 1992, reţeaua Walmart deţinea aproape 2.000 de magazine şi avea 380.000 de angajaţi. Walton a lăsat acţiunile companiei soţiei şi celor patru copii, aceştia ocupând cinci poziţii în topul celor mai bogaţi zece americani până în anul 2005.

    Compania Walmart a generat în anul 2014 venituri de 485 de miliarde dolari. Lanţul numără 11.400 de maga-zine şi are 2,2 milioane de angajaţi.
     

  • A fost concediată de 11 ori, dar s-a întors de fiecare dată să lucreze

    Una dintre cele mai periculoase meserii din Statele Unite este, în mod surprinzător, vânzarea directă a revistelor şi abonamentelor. Deşi pare ceva extrem de banal, oamenii care trăiesc din comisioanele obţinute sunt supuşi de multe ori unor tratamente extrem de dure de către companiile care îi contractează, notează The Atlantic.

    Aceste companii, care se află în vizorul autorităţilor americane de peste 30 de ani, organizează vânzătorii în echipe şi îi trimit să parcurgă trasee de mii de kilometri pentru a convinge oamenii să semneze contracte la suprapreţ.

    “Am lucrat în cadrul echipelor timp de trei ani şi am fost concediată de 11 ori”, povesteşte Stephanie Dobbs, mamă a trei copii care a fost angajată a companiei Young People Working, LLC. “M-am întors de fiecare dată, pentru că trebuie să fac ceva pentru a-mi susţine familia. Dacă eşti un bun vânzător, poţi face bani repede din asta.”

    Dobbs a avut o relaţie cu Aaron Harvey, un alt angajat al companiei, în perioada în care acesta a avansat de la poziţia de junior manager la cea de manager. Femeia nu crede însă că va avea răbdare să urmeze acelaşi traseu profesional. “Genul ăsta de muncă presupune să fii plecat săptămâni întregi, să nu-ţi vezi familia, chiar dacă auzeam copiii în fiecare seară la telefon. Este greu şi nu ştiu cât de mult voi mai rezista.”

    Anul trecut, Stephanie Dobbs a fost implicată într-un accident care a obligat-o să stea la pat câteva săptămâni. Echipa a lăsat-o în spital, la mii de kilometri de casă, şi a continuat traseul. Acest eveniment nu este ieşit din comun, fiind depuse zeci de plângeri referitoare la comportamentul şefilor de echipă faţă de angajaţii care întâmpină anumite probleme.

    60% dintre oamenii de vânzări din România rezistă mai puţin de un an. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”.

    Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta.

    “Un om ajunge întâmplător în vânzări; se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, susţin specialiştii.