BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Retailerul Altex testează un nou concept de magazin, unde la raft nu sunt electrocasnice

    Altex, liderul pieţei locale de electroIT, cu afaceri de 254 mil. euro anul trecut, a deschis ieri în cadrul noului mall Pro­menada din Capitală un magazin construit după un design şi un concept diferite, în care accentul este pus pe produsele IT&C şi serviciile de consiliere pentru achiziţie şi în care, spre exemplu, nu se regăsesc pe rafturi electrocasnice, dar în interiorul căruia se află şi un magazin al Orange – li­derul pieţei locale de telefonie mobilă.
     
    Ma­ga­zinul va putea fi utilizat şi ca un punct din care clienţii să ridice produse coman­date online, potrivit oficialilor companiei.
     
    „Deşi ca­tegorii importante precum electro­casnice mari sau mici nu se regăsesc la raft, ele vor putea fi achiziţionate în noul ma­gazin Altex. Serviciile din noul magazin vor oferi o experienţă de cumpărare omni­channel: clienţii Altex pot comanda online pro­du­sele dorite, pe care apoi le pot ridica din magazin în aceeaşi zi, pot returna produsele în 31 de zile“, a declarat Dan Ostahie, şeful Altex.
     
    Magazinul Altex a fost realizat cu o investiţie de 600.000 de euro şi are o supra­faţă de 600 de metri pătraţi.
     
    „Noul Altex Concept Store & Orange Store este rezultatul unui parteneriat stra­tegic care îşi propune alăturarea serviciilor Orange şi a echipamentelor IT&C din ma­gazin. Suprafaţa magazinului este una adaptată locaţiei“, a declarat Dan Ostahie, preşedinte şi CEO al Altex România.

  • Cel mai frumos magazin din lume se află pe Calea Victoriei. Brandul românesc a câştigat în faţa Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store

    Magazinul redeschis recent pe Calea Victoriei a primit Premiul pentru cel mai frumos magazin din lume dintr-un centru comercial, Premiul pentru inovaţie în pardoseala şi Premiul pentru expunere artistică în cadrul competiţiei internaţionale ARE Design Awards 2011. Pentru acest premiu, Sabion a concurat cu 500 de mari jucatori de pe piata internationala de retail, precum Tiffany’s, Macy’s  sau Apple Store. Magazinul, deschis iniţial în cadrul galeriilor comerciale Cocor, a fost relocat pe Calea Victoriei. Investiţia totală în amenajarea magazinului se ridică la circa 800.000 de euro.

    “Am aflat de existenţa acestei competiţii în anul 2007, în cadrul unei expoziţii de la Las Vegas la care a luat parte şi Casa de Bijuterii Sabion. Deschisesem de doar câteva luni un magazin la Cluj, însă termenul de înscriere expirase la vremea respectiva”, îşi aminteşte Claudiu Bologa, cel care a fondat afacerea în Târgu-Mureş, în urmă cu 15 ani.

    Casa de Bijuterii Sabion a luat nastere in anul 1998, ca o mica afacere de familie, din pasiunea lui Claudiu Bologa pentru arta realizarii bijuteriilor. Pasiunea a evoluat odata cu dezvoltarea afacerii, iar astazi, celor 16 magazine Sabion din ţară li se adaugă Galeriile Sabion deschise pe Calea Victoriei 68-70. 

    Unul dintre obiectivele Sabion a fost implicarea unui numar cat mai mare de artisti romani in realizarea bijuteriilor. Astfel, Casa de Bijuterii Sabion se mandreste cu o filozofie si o directie artistica unitara, un departament de design si creatie, artisti, maistrii bijutieri, cizelori, sculptori, gravori, emailori, toti acestia alcatuind echipa atelierului de creatie si productie Sabion, locul in care toate aceste bijuterii sunt schitate iar mai apoi, realizate manual.

    „Suntem mandri ca putem numi Sabion pe lista brandurilor 100% romanesti, a povestilor de succes cladite pe talentul si priceperea artistilor romani. In afara marcii Sabion, singurul brand pe care il veti regasi aici este Gianni Lazzaro. Dar sub acest nume creeaza tot un roman, unul care se inscrie intre cei mai apreciati designeri independenti de bijuterii din lume. Acest lucru il califica pentru a ni se alatura demersului de sustinere si reprezentare a artistilor romani, iar pe noi ne onoreaza prezenta domniei sale in cadrul Galeriilor”

    Pe numele sau adevarat Lazar Marcovici, Lazzaro a absolvit Academia de Arte din Dusseldorf in anul 1974 cand a si inceput sa creeze bijuterii. Tot in anul 1974 deschide o galerie de arta insa, dupa scurt timp, decide sa se dedice exclusiv bijuteriilor. La ora actuala  este prezent in cele mai mari expozitii de bijuterii din Leipzig, Basel, Hong Kong si Las Vegas. In plus, gasim bijuteriile sale in magazinele din Viena, Paris, Barcelona, Milano, Geneva, Moscova, Sydney, New York, Las Vegas, Kiev, Dusseldorf, Dubai. Printre clientele fidele ale lui Lazzaro se numara Sophia Loren si Heidi Klum.

     

     

     

  • Primele 10 ore de Black Friday au însemnat comenzi de peste 700.000 de euro pentru Oktal

    Cele mai cumpărate produse au fost laptop-urile, TV-urile şi tabletele. “Aşa cum am promis, avem stocuri consistente, astfel că puţine produse sunt epuizate până în acest moment”, adaugă oficialii magazinului online specializat în IT, electronice şi electrocasnice, care îşi dezvoltă permanent gama de produse.

    De Black Friday, oferta Oktal.ro include laptopuri, televizoare, tablete, aparate foto, imprimante şi alte produse, de la aparate de aer condiţionat şi până la hote sau media playere full HD, cuptoare electrice sau ebook readere.

  • BLACK FRIDAY 2013: eMAG a vândut patru maşini la începerea campaniei

    Magazinul condus de Iulian Stanciu are la vânzare 63 de maşini, în valoare totală de un milion de euro.

    Lista magazinelor participante la BLACK FRIDAY România 2013

    Site-ul a avut circa 160.000 de vizitatori simultan la startul campaniei şi a epuizat deja stocurile pentru un model de tabletă şi un telefon mobil.

    Până aproape de ora 10:00 vânzările eMAG totalizau 44 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Musette a deschis primul magazin din România dedicat bărbaţilor

    Acestea este al 18-lea magazin Musette din ţară deschis de Cristina Bâtlan şi al nouălea din Bucureşti. În magazinul Musettem MEN se comercializează pantofii şi genţile Giannini.

    Cristina Bâtlan, cunoscută şi drept „doamna Musette”, este unul dintre puţinii antreprenori români din domeniul încălţămintei care a reuşit să vândă în New York sau Paris pantofii făcuţi la Huşi. Produsele realizate în România sunt vândute atât pe piaţa locală, cât şi în străinătate, în SUA, Franţa, Ungaria, Luxemburg, Israel, Liban, Mongolia şi Bulgaria. Anul trecut businessul s-a extins în Mongolia, Liban şi Franţa.

    Centrul comercial Promenada Mall a fost construit de grupul austriac Strabag şi face parte din proiectul Floreasca City, dezvoltat de Raiffeisen evolution. Proiectul inaugurat în 17 octombrie 2013 este rezultatul unei investiţii totale de 300 de milioane de euro.

  • Lidl deschide săptămâna viitoare un nou magazin în Bucureşti

     Noul magazin este situat pe bulevardul Uverturii. Lidl are în prezent o reţea de 168 de magazine.

    De la începutul anului, retailerul a mai deschis magazine în Bucureşti, Bacău, Caracal, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Urziceni, Galaţi, Alba Iulia, Piteşti şi Iaşi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat, de la grupul Tengelmann, cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările de anul trecut, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lemet investeşte 1,7 milioane de lei în cel mai mare magazin de mobilă din Buzău

    Magazinul ocupă o suprafaţă de 1100 metri pătraţi şi este localizat în  Galeria Kaufland din Buzău. Este cel de-al doisprezecelea punct de vânzare LEM’s deschis în acest an şi cel mai mare magazin de mobilă din oraşul Buzău.

    “Am ales Buzăul pentru că este un oraş cu peste 130.000 de locuitori în care eram prezenţi cu un singur magazin. Cererea de mobilier este cu greu acoperită cu o singură unitate şi mai ales că odată cu lansarea de noi produse spaţiul devenise neîncăpător. Cu acest ultim magazin aproape că nu mai avem unde să ne ducem în ţară. Am reuşit să avem o bună acoperire naţională, să fim cât mai aproape de clientul final”, a declarat Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei de magazine.

    Compania Lemet, înfiinţată în anul 1991, în Câmpina, a dezvoltat brandul de magazine LEM’S pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 65.000 metri pătraţi de retail amenajaţi în toate judeţele ţării.

  • Românii preferă mărcile proprii ale magazinelor

    De asemenea, frecvenţa de achiziţionare a acestor este crescută, aproape jumătate dintre consumatorii de mărci proprii intervievaţi (45,4%) achiziţionând produse private label la fiecare vizită în magazin.

    În ultimul an, consumatorii au cumpărat pe lângă produsele alimentare (lactate, produse de panificaţie, brânzeturi, dulciuri etc.) şi produse non-alimentare (hârtie igienică, şerveţele, produse de menaj, detergenţi şi produse de curăţare a locuinţei, cosmetice, produse de îngrijire etc.). Cele mai căutate categorii de produse marcă proprie au fost lactatele: mai mult de jumătate dintre locuitorii din mediul urban (52,6%) au declarat că achiziţionează mărci private de lactate, aici fiind incluse produse precum laptele, iaurtul, smântâna etc.

    Pâinea şi produsele de panificaţie reprezintă o altă categorie de produse marcă proprie care a avut succes în ultimul an. Românii din mediul urban sunt atraşi şi de dulciurile produse sub marca proprie a retailerilor, 41,7% declarând, de asemenea, că, pe parcursul ultimului an, au cumpărat astfel de produse.

    Pe de altă parte, articolele de vestimentaţie şi băuturile alcoolice sunt printre produsele marcă proprie mai puţin căutate de către consumatorii români din mediul urban, obţinând procente de 16,3%, respectiv 8,0% din totalul consumatorilor de produse marcă privată.Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, urban, în perioada 17 – 24 septembrie 2013. Au fost intervievate 710 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 55 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,68%.

  • Noua tinereţe a pantofilor Guban. Cum poate reînvia un brand românesc vechi de peste 50 de ani

    Am făcut un pariu cu fabrica timişoreană, pentru că Guban este o marcă românească puternică. Şi am constatat că preferinţele românilor tind să se întoarcă spre brandurile româneşti, după ce au avut acces la piaţa internaţională„, spune Marius Ion, administratorul firmei. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors, iar Marius Ion se ocupă împreună cu colegii săi de şapte companii cu activităţi industriale.

    „Cele şapte firme au specific de industrie grea, cu excepţia Guban, care este partea frumoasă a «pachetului»„, spune mai în glumă, mai în serios Marius Ion. Are 32 de ani, a terminat Managementul Înteprinderilor la Paris şi de aproape doi ani a fost recrutat de NCH Advisors. Şi până atunci lucrase tot în zona industrială, povesteşte el, dar în domeniul deşeurilor periculoase, şi s-a ocupat de proiecte în domeniul energiilor regenerabile.

    Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore, explică Ion. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. Anul trecut, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfa-cerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. „Revânzătorul spune: «Eşti scump, nu-mi place, ia marfa înapoi, pe asta n-o plătesc».

    Întotdeauna lucrurile tind să se complice. Şi marjele sunt mici„, afirmă Marius Ion. Cifra de afaceri a Guban a ajuns anul trecut la 6,5 milioane de lei, cu o marjă de profit de până în 5%, iar previziunile pentru anul în curs se referă la o marjă care ar putea ajunge la 10%, cu o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei. „Rezultatele financiare, la fel ca în toate societăţile din grup, sunt pe trend crescător de trei ani„, precizează Ion.

    Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, administratorul a propus deschiderea de magazine proprii, iar de la idee până la inaugurarea primului spaţiu propriu, în Băneasa Shopping City, a trecut cam un an. Nu amenajarea a consumat mult timp, ci căutările, povesteşte el. Chiar lângă fabrica timişoreană, pe porţile căreia prima pereche de pantofi a ieşit în 1959, se află un spaţiu de vânzare, care va fi reamenajat anul viitor şi unde marfa „se vinde foarte bine, în jur de 10% din cifra de afaceri, având expuse în jur de 1.000 de modele„.

    Magazinul din Băneasa Shopping City are 82 mp, iar investiţia s-a plasat în jurul a 100.000 de euro, bani ce includ deopotrivă amenajarea şi stocul. „Ne aşteptăm să devină campion în termeni de vânzări„, spune Marius Ion, care precizează că acest lucru se traduce în rezultate echivalente cu „măcar zece procente din cifra de afaceri„.

    Este doar o estimare pe datele actuale, care însă ar putea să se schimbe mult, în cazul în care proiectele de export vor fi concretizate. Guban şi-a prezentat recent colecţiile în cadrul celui mai mare târg de încălţăminte, care se desfăşoară de două ori pe an la Milano, şi a înce-put deja colaborarea pentru magazine din Elveţia, Italia, Slovenia şi Nigeria. „Ne-au dat deja primele comenzi şi suntem în faza de reglare a contractelor pentru a putea începe livrările în primăvară.„

  • Capitalistul săptămânii: Alfred H. Peet, omul care a revoluţionat industria cafelei

     El a fost şi sursa de insipiraţie pentru o generaţie de antreprenori din domeniu, inclusiv pentru fondatorii reţelei de cafenele Starbucks. Alfred Peet s-a născut în Olanda, unde a învăţat tainele negoţului cu cafea în timp ce curăţa maşinăriile şi făcea comisioanele pentru tatăl său, care avea o mică afacere în domeniul prăjirii cafelei. În adolescenţă s-a mutat în Londra, unde a urmat un stagiu de ucenicie în cadrul unei companii producătoare de cafea şi ceai.

    A călătorit apoi în Indonezia, unde a lucrat ca degustător de ceai, iar în 1955 a imigrat în San Francisco. După mai mulţi ani în care a locuit în SUA, la 49 de ani, Peet a decis să înceapă propria afacere cu cafea. Banii de început i-a avut de pe urma moştenirii, la moartea tatălui. A cumpărat un prăjitor de cafea şi a început să vândă cafea prăjită în mod tradiţional şi ceai într-un magazin deschis în apropierea Universităţii din California. 

    A hotărât să deschidă magazinul pentru că ştia că există şi cafea de calitate, dar nimeni din State nu o cumpăra. Îşi conducea afacerea după filosofia conform căreia ar trebui să existe cea mai mică distanţă posibilă între cel care prăjeşte cafeaua şi client. Pentru a-i face şi pe consumatori să înţeleagă acest lucru, a deschis în cadrul magazinului şi o cafenea în care ei puteau să deguste băutura gata preparată. În plus, a angajat oameni care să lucreze în call centere şi care, în afară de misiunea de a supraveghea comenzile, erau atenţi la recomandările referitoare la sortimente noi. În 1979, Peet a vândut compania unui competitor, Sal Bonavita, căruia i-a rămas mentor şi i-a ghidat paşii până în 1984. Câţiva ani mai târziu, Peet a răscumpărat totuşi compania împreună cu alţi investitori, printre care şi Jerry Baldwin, unul dintre fondatorii Starbucks.

    În prezent, există circa 200 de magazine Peet‘s Coffee în SUA, dintre care o mare parte în zone cu trafic mare, ca aeroporturile şi campusurile universitare. Expansiunea reţelei a fost mai înceată decât în cazul Starbucks, afacerea fiind axată pe vânzarea de boabe de cafea şi ceai, mai puţin pe comercializarea băuturilor gata preparate. În 2012, Peet’s a fost cumpărat de compania germană Joh. A. Benckiser (care a cumpărat şi producătorul de cafea Caribou Coffee) pentru 974 mil. dolari.