BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • GDF Suez Energy România a avut afaceri de 4 miliarde de lei în 2013

    In 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de 4,04 miliarde lei. Anul trecut, cifra de afaceri aferentă vânzărilor de gaze ale GDF SUEZ Energy România a stagnat la 3,7 miliarde lei, în timp ce afacerile generate de sectorul de energie electrică au urcat cu 13%, la 209,6 milioane lei. În 2013, compania a obţinut un profit net de 447,1 milioane lei (101,3 milioane euro), cu 24% mai mare comparativ cu 360,1 milioane lei în 2012, potrivit datelor GDF SUEZ Energy România.

    Compania menţioneză că livrările în creştere de electricitate s-au datorat celor două parcuri eoliene ale companiei. Compania are un parc eolian de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi, şi un altul, de 48 MW, în comuna Gemenele, judeţul Brăila.

    Compania a primit anul trecut subvenţii sub formă de certificate verzi în valoare de 42 milioane lei (9,5 milioane euro) pentru energia regenerabilă produsă şi livrată de cele două parcuri eoliene. Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
    Compania a primit anul trecut aproximativ 198.000 certificate verzi, echivalentul a 42 milioane lei, potrivit datelor producătorului de energie. În acelasi timp, companiei i-au fost amânate aproape 49.000 de certificate verzi, a căror valoare este de 9,2 milioane lei.

    GDF Suez Energy România, fosta Distrigaz Sud, are 1,44 milioane de clienţi în Bucureşti şi 18 judeţe

  • GDF Suez Energy România a avut afaceri de 4 miliarde de lei în 2013

    In 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de 4,04 miliarde lei. Anul trecut, cifra de afaceri aferentă vânzărilor de gaze ale GDF SUEZ Energy România a stagnat la 3,7 miliarde lei, în timp ce afacerile generate de sectorul de energie electrică au urcat cu 13%, la 209,6 milioane lei. În 2013, compania a obţinut un profit net de 447,1 milioane lei (101,3 milioane euro), cu 24% mai mare comparativ cu 360,1 milioane lei în 2012, potrivit datelor GDF SUEZ Energy România.

    Compania menţioneză că livrările în creştere de electricitate s-au datorat celor două parcuri eoliene ale companiei. Compania are un parc eolian de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi, şi un altul, de 48 MW, în comuna Gemenele, judeţul Brăila.

    Compania a primit anul trecut subvenţii sub formă de certificate verzi în valoare de 42 milioane lei (9,5 milioane euro) pentru energia regenerabilă produsă şi livrată de cele două parcuri eoliene. Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
    Compania a primit anul trecut aproximativ 198.000 certificate verzi, echivalentul a 42 milioane lei, potrivit datelor producătorului de energie. În acelasi timp, companiei i-au fost amânate aproape 49.000 de certificate verzi, a căror valoare este de 9,2 milioane lei.

    GDF Suez Energy România, fosta Distrigaz Sud, are 1,44 milioane de clienţi în Bucureşti şi 18 judeţe

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

  • Nicolescu va propune CE să sprijine consumatorii vulnerabili la plata facturilor la energie şi gaze

     El a făcut această declaraţie după o întâlnire cu comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.

    România s-a angajat în faţa FMI să liberalizeze preţurile la energia electrică şi gaze în mod etapizat pe durata mai multor ani.

    Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara în toamna anului trecut, la conferinţa “Mediafax Talks about Energy”, că proiectul guvernului de liberalizare a tarifelor va putea fi considerat un succes atunci când vor putea fi identificaţi consumatorii vulnerabili, cu venituri mici, şi se vor găsi modalităţi de sprijinire a acestora la plata facturii la energie.

    Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, în al doilea semestru din 2012, Bulgaria şi România aveau cele mai mici preţuri medii la electricitate dintre statele membre UE, de 9,6 euro pentru 100kWh şi, respectiv, 10,8 euro per 100 kWh, iar cele mai mari s-au regăsit în Danemarca (29,7 euro) şi Cipru (29,1 euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia cere Ucrainei penalităţi de 11,4 miliarde dolari pentru încălcarea contractului de livrare de gaze

     Naftogaz avea obligaţia, conform termenilor contractului cu Gazprom, să importe anul trecut 41,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, însă a cumpărat doar 12,9 miliarde de metri cubi, scrie agenţia Interfax, citată de Reuters.

    Suma de 11,4 miliarde de dolari se adaugă datoriilor de 2,2 miliarde de dolari pentru gaze importate dar neachitate încă, a afirmat o sursă apropiată situaţiei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Ucraina datorează Rusiei penalităţi totale de 18,4 miliarde de dolari pentru că nu a cumpărat gaze naturale conform obligaţiilor asumate prin contract.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu, despre conflictul Rusia-Ucraina: România nu este expusă la riscuri economice semnificative

     Eventuale restricţii economice sau perturbarea schimburilor comerciale ar putea afecta exporturile României sau aprovizionarea cu gaze, însă riscurile generate de tensiunile Rusia-Ucraina în ceea ce priveşte România “par gestionabile”, potrivit prezentării “Romania: Recent Macroeconomic & Banking System Developments” a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, susţinută săptămâna trecută la întâlnirea grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice la invitaţia ambasadorului Malaeziei, Dato’Nik Mustafa Kamal Nik Ahmad.

    Exporturile României către Rusia şi Ucraina reprezintă numai 4,7% din exporturile totale, astfel că o scădere de 10% a acestor schimburi ar reduce cu 0,16 puncte procentuale rata de creştere a Produsului Intern Brut, se spune în prezentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de gaze ale OMV Petrom au scăzut în primul trimestru cu 18%

     În primele trei luni ale anului trecut, vânzările de gaze naturale ale Petrom au totalizat 16,38 TWh.

    Cererea mai scăzută de gaze şi nivelul mai redus al retragerilor din depozite au determinat scăderea marjelor de profit la Petrom şi la EconGas, divizie austriacă a OMV. Volumul vânzărilor de gaze ale EconGas a coborât cu 23% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La nivel de grup, volumul gazului vândut şi tranzacţionat de OMV în primul trimestru a scăzut cu 2,9% faţă de perioada corespunzătoare din 2013, la 131,82 TWh, de la 135,78 TWh, pe fondul scăderii cererii. Activităţile de trading au reprezentat 71% din afacerile cu gaze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul UE pentru Energie: Nu există riscul ca aproivizionarea cu gaze a Europei să fie afectată de sancţiunile care ar putea fi impuse Rusiei

    Oettinger a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild am Sonntag că este împotriva unui scenariu de restricţionare sau întrerupere a legăturilor cu Rusia în domeniul gazelor în următorii câţiva ani. El a adăugat că UE trebuie să continue eforturile de diversificare a surselor de energie.

    Întrebat dacă criza din Ucraina impune o reevaluare a politicii energetice a Germaniei, Oettinger a spus că la un summit al liderilor europeni din luna iunie se aşteaptă la răspunsuri referitoare la strategia energetică a Uniunii pentru următoarele decenii.

    Oficialul a explicat că obiectivul pe termen scurt este evitarea unei crize a gazelor şi garantarea securităţii livrărilor pentru iarna viitoare.

    El a declarat că nenumăratele negocieri cu Gazprom, care livrează circa 25% din necesarul de gaze al Europei, i-au lăsat impresia că grupul rus îşi va respecta obligaţiile.

    Oettinger a susţinut totodată că există un acord potrivit căruia în cazul unor posibile sancţiuni economice, din partea UE sau a Rusiei, sectorul gazelor să nu fie prioritar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine poate apăra Ucraina de haos

    Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susţinerea balanţei de plăţi a Ucrainei şi a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenţei Ucrainei de livările ruseşti de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (faţă de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) şi care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

    În acelaşi timp însă, statul ucrainean trebuie să facă faţă ieşirilor de capital şi retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condiţiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne şi 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din ţară.

    Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iaţeniuk încearcă să se menţină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorităţi de la Kiev nu sunt nişte monştri extremişti care oprimă minorităţile, aşa cum îi prezintă mediile de informare ruseşti. În efortul lui Iaţeniuk contează atât reuşitele sale retorice (“Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului”), cât şi încercările de a rezolva situaţia din teren altfel decât prin reprimarea separatiştilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iaţeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiştii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituţionale menită să satisfacă revendicările minorităţii rusofone.

    Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatişti, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituţionale, o descentralizare “care va conferi largi prerogative regiunilor”, va acorda un statut special limbii ruse şi garanţii pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziţia Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal – de unde şi referirile în presa rusă la separatiştii rusofoni drept “federalişti”.