BusinessMagazin

Tag: firme

  • Creditul pentru populaţie şi firme a scăzut anul trecut cu 3,3% faţă de 2012

     “Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în luna decembrie 2013 cu 0,6% (-0,9% în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2013, până la nivelul de 218464,9 milioane lei. Creditul în lei s-a redus cu 0,6% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,5%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,1%, la 80,07 miliarde lei în decembrie, iar la finele anului au înregistrat o creştere de 7,1% (5,4% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2012.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat în decembrie cu 11,1%, la 61,97 miliarde lei, iar pe ansamblul întregului an au crescut cu 22,3% (20,5% în termeni reali) comparativ cu anul anterior

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele din România speră să se îmbogăţească exportând în Germania şi Rusia

    Directorii generali din România sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre aceştia declarându-se încrezători în creşterea acestora în următoarele 12 luni, iar dintre aceştia 39% sunt foarte încrezători. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanţi la sondaj cred în majorarea veniturilor companiilor lor în următorii 3 ani, iar 49% sunt foarte încrezători. Aceste tendinţe sunt similare celor înregistrate de studiul PwC la nivel global. 

     

    La nivel global, de două ori mai mulţi directori generali decât anul trecut mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei mondiale în următoarele 12 luni, iar 39% dintre aceştia declară că sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor în 2014, potrivit concluziilor celei de-a 17 ediţii a raportului PwC Global CEO Survey.

     

    Procentul directorilor generali care mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei globale în următoarele 12 luni a crescut la 44%, faţă de doar 18% anul trecut. De asemenea, numai 7% dintre respondenţi văd o deteriorare a situaţiei economice globale în acest an, faţă de 28% în 2013.

     

    In plan regional, directorii generali din Europa Occidentală sunt cei mai încrezători cu privire la perspectivele economiei globale pe termen scurt (50% mizând pe creşterea acesteia), pe măsură ce se înmulţesc semnele de redresare ale economiei zonei euro. Aceştia sunt urmaţi de directorii generali din Orientul Mijlociu (49%), regiunea Asia-Pacific (45%), America Latină (41%), America de Nord (41%), şi Africa (40%). în schimb, directorii generali din Europa Centrală şi de Est sunt mai puţin încrezători, doar 26% mizând pe îmbunătăţirea situaţiei economice globale.

     

    Românii fac  însă excepţie de la tendinţele regionale, 45% dintre aceştia cred că situaţia economiei globale se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, în comparaţie cu 13% anul trecut.

     

    „Sondajele care măsoară aşteptările jucătorilor din piaţă sunt foarte bune semnale ale tendinţelor economice. Creşterea semnificativă a numărului directorilor generali încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor ar putea indica intrarea într-un nou ciclu de creştere a economiei globale, care probabil că va dura mai mult timp (de obicei ciclurile de expansiune sunt mai lungi decât cele de recesiune), însă ritmul acestei creşteri ar putea fi unul lent. De exemplu, în Statele Unite, înainte de instalarea recesiunii în decembrie 2007, economia a crescut timp de 16 ani continuu (din 1991), cu singura excepţie a două trimestre din 2001, ca urmare a atentatelor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că viitorul ciclu de creştere va fi la fel de lung”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania.

     

    Oficialii din turism s-au declarat cei mai încrezători în perspectivele de creştere din următoarele 12 luni (46%), urmaţi de cei din sectorul bancar şi al pieţelor de capital (45%), retail (44%), servicii financiare (44%), asset management (44%), comunicaţii (44%), inginerie şi construcţii (41%). Directorii generali din industria metalurgică sunt cei mai pesimişti la nivel global, doar 19% dintre aceştia cred în creşterea veniturilor companiilor lor în următoarele 12 luni.

    în privinţa companiilor pe care le conduc, 39% dintre directorii generali din întreaga lume sunt „foarte încrezători” în perspectivele de creştere ale acestora în următoarele 12 luni. Acest lucru marchează o creştere faţă de procentul de 36% înregistrat anul trecut. încrederea în posibilitatea majorării veniturilor companiilor a atins nivelul minim de 21% în 2009.

     

    Perspectiva directorilor generali asupra economiei se îmbunătăţeşte, iar asta produce şi o schimbare în ceea ce priveşte principalele îngrijorări ale acestora. Acţiunile guvernamentale, sau absenţa acestora, sunt pe primul loc în privinţa îngrijorărilor directorilor generali. Nivelul de preocupare cu privire la supra-reglementare (72%) şi la deficitele bugetare (71%) este cel mai ridicat înregistrat de când PwC realizează rapoartele Global CEO Survey până în prezent. ţările în care directorii generali se declară foarte îngrijoraţi de supra-reglementare sunt Franţa (88%), Australia (85%), India (82%) şi Germania (77%). în Statele Unite, directorii generali sunt preocupaţi îndeosebi de deficitul bugetar (92%), urmaţi de cei din Argentina (90%) şi din Franţa (84%).

     

    În plus, directorii generali sunt preocupaţi aproape în egală măsură şi de o încetinire a creşterii în economiile emergente (65%), ca şi de creşterea lentă de pe pieţele dezvoltate (71%). Alte îngrijorări majore se referă la creşterea poverii fiscale (70%), disponibilitatea abilităţilor profesionale cheie (63%), volatilitatea ratei de schimb valutar (60%) şi instabilitatea pieţelor de capital (59%).

     

     

     

     

  • Studiu de caz: Planuri pentru o creştere de 300% din banii micilor întreprinzători

    CONTEXTUL: În 2013, deşi interesul clienţilor pentru sistemele de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) a crescut cu cel puţin 50%, nivelul vânzărilor a rămas constant; cei mai mulţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014, potrivit lui Călin Vlad, director general al Serra Software. Firma crede că în 2014 o cerere crescută pentru soluţii ERP ar putea veni din partea firmelelor din agricultură, producţie, servicii, precum şi din partea celor care accesează fonduri europene pentru informatizare.

    DECIZIA: Serra Software a conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM. Astfel, Călin Vlad spune că în 2014 firma va oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator. Într-o firmă cu cinci angajaţi aşadar, preţul depăşeşte 17.000 de euro.

    EFECTELE: Directorul general al Serra Software se aşteaptă pentru anul în curs la o creştere a cifrei de afaceri de aproape trei ori, de la circa 210.000 de euro în 2013 la aproape 600.000 de euro în 2014. Previziunile se bazează pe contractele semnate la finalul anului trecut, pe noul produs, dar şi pe semnarea de noi contracte cu clienţi cu care firma se află în „negocieri foarte avansate„.

    ANTREPRENORII ROMÂNI RĂMÂN ÎN CONTINUARE GREU DE CONVINS SĂ INVESTEASCĂ ÎN SOLUŢII IT PERFORMANTE. Cu o maşină scumpă te plimbi, te vede lumea, te admiră, în timp ce un soft este ceva virtual. Nu-l simţi, nu-l înţelegi, ci doar investeşti în el. Decizia de a renunţa la programul de contabilitate apare foarte târziu, în unele cazuri chiar şi după un an de raportări obţinute manual în Excel şi după pierderi materiale importante„, spune Călin Vlad, directorul general al Serra Software.

    Firma pe care o conduce integrează soluţii ERP, CRM, human resources, business intelligence şi helpdesk şi are zece angajaţi cu o experienţă de peste 17 ani în implementarea de software economic. „Numărul angajaţilor a crescut în fiecare an în medie cu o treime, creştere pe care o vom respecta şi în anii următori„, adaugă Vlad. Firma a fost fondată în ianuarie 2011, prin desprinderea de EVO Experience Software şi preluarea portofoliului de clienţi Soft1.

    O analiză realizată de Serra Software despre evoluţia pieţei de ERP în 2014 arată că firmele din agricultură, producţie, servicii, precum şi cele care accesează fonduri europene pentru informatizare vor fi în 2014 principalii clienţi ai furnizorilor de soluţii ERP. Sistemul de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) este instrumentul software care ajută la integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este dublu: să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul rapid la orice tip de informaţie utilă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

    „Am trimis şi vom continua să trimitem oferte personalizate tuturor companiilor targetate„, spune Vlad. De pildă, pentru firmele contractante de fonduri europene care au solicitat oferte, acestea sunt întocmite respectând cerinţele din caietele de sarcini. „Am conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM„, afirmă reprezentantul Serra Software.

    POTRIVIT ANALIZEI, PREŢURILE SOLUŢIILOR ERP VOR VARIA ANUL ACESTA ÎNTRE 12.000 EURO ŞI 200.000 EURO, IAR PROIECTELE DE PESTE 200.000 DE EURO VOR APĂREA DOAR SPORADIC. În funcţie de tendinţele pe care le-a identificat, compania şi-a construit un produs special. „În 2014 vom oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii, la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator„, adaugă Călin Vlad.

    El se aşteaptă ca în acest an cifra de afaceri a firmei să crească de aproape trei ori faţă de rezultatele anului trecut, până la circa 600.000 de euro, comparativ cu 210.000 de euro în 2013. „Ne bazăm pe contractele deja semnate la finalul anului 2013, pe noul produs, dar şi pe semnarea unor contracte cu clienţii cu care ne aflăm în negocieri foarte avansate. În plus, vrem să creştem ponderea serviciilor de consultanţă în totalul cifrei de afaceri.„

    VÂNZĂRILE NOI DE SOLUŢII ERP AR PUTEA ATINGE ÎN 2014 VALOAREA DE PESTE
    50 MILIOANE DE EURO, POTRIVIT ESTIMĂRILOR SERRA SOFTWARE, în timp ce piaţa totală, care include contractele de mentenanţă şi vânzările de module şi pentru utilizatori noi, în cazul clienţilor existenţi, se va plasa în jurul a 110 milioane de euro. Totuşi, subliniază Vlad, nevoile pieţei sunt de peste zece ori mai mari. În 2013, vânzările au fost la un nivel similar cu cel din anul anterior, deşi interesul manifestat a fost mai mare cu cel puţin 50%. „Cei mai mulţi clienţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014„, explică directorul general al Serra Software. Rezultatele firmei, care a avut anul trecut 40 de clienţi, au fost în concordanţă cu evoluţia pieţei, iar marja de profit, de la înfiinţare până în prezent, a fost în medie de 19%, conform reprezentanţilor companiei.

    2014 va fi un an de creştere la nivelul întregii pieţe, crede Călin Vlad, care într-un scenariu optimist indică un plus de 20% faţă de 2013. „Observăm în ultima vreme tendinţa clienţilor de a renunţa la soluţii «no name» şi de a opta pentru platforme consacrate. Motivul principal care «obligă» antreprenorii şi companiile medii şi mari să facă investiţii în IT rămâne presiunea competiţiei internaţionale„, spune reprezentantul Serra Software.
     

  • Criza cerne fără milă firmele din comerţ

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe anul trecut, cu 3.759 (în creştere cu 5,44% faţă de 2012), respectiv 1.826 (plus 39,5%), urmate de Galaţi cu 1.509 (plus 18%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 217 de cazuri – şi Olt – 244 de cazuri în acest an.

    Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, cu 10.436 intrate în insolvenţă, în creştere de la 9.329 în 2012, dar şi cele din construcţii – 3.889 (faţă de 6.152 în 2012), hoteluri şi restaurante – 3.418 (faţă de 3.168 în 2012) – şi industria prelucrătoare – 3.162 (faţă de 2.983 în 2012). De altfel, aceste domenii au fost cele mai afectate de problemele legate de lichidităţi de la declanşarea crizei financiare.

    În aceeaşi perioadă au fost înfiinţate 124.816 firme noi, cu 0,63% mai puţine comparativ cu intervalul similar al anului 2012. Cele mai multe firme au fost înfiinţate în comerţ (36.000) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (22.000). La sfârşitul lunii decembrie erau active circa un milion de firme.

  • Pierderea de informaţii, una dintre principalele probleme ale companiilor din Europa de Est

    Conform acestuia, cele mai întâlnite ameninţări interne sunt defecte ale sofware-ului existent, breşe de securitate cauzate de o eroare umană şi pierderea sau furtul dispozitivelor mobile.

    Cu toate ca majoritatea companiilor din întreaga lume pun în aplicare măsuri preventive de securitate IT, acestea consideră că măsurile disponibile nu sunt suficiente împotriva scurgerilor de informaţii. O altă problemă evidenţiată de raport este că angajaţii nu respectă întotdeauna politicile de securitate ale firmei, iar companiile nu au o grilă clară de sancţiuni pentru cei care încalcă respectivele politici.

    Din punct de vedere al categoriilor de companii, autorii studiului notează că întreprinderile mici şi mijlocii folosesc în mai mică măsură soluţiile de securitate existente pe piaţă.

  • Cel mai bun loc din România în care să deschizi o afacere

    Din punct de vedere al domeniilor de activitate, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata rămân cele mai căutate de către români. Aproape 45% din persoanele juridice constituite au declarat ca domeniu principal de activitate o formă de comerţ. Următoarele activităţi alese au fost agricultura şi consultanţa în afaceri.

    Comparativ cu anul 2012, nu s-au înregistrat schimbări anuale majore în numărul total al operaţiunilor desfăşurate la Registrul Comerţului. În luna decembrie, însă, creşterea faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 8%.

    Cconform datelor de la Registrul Comerţului, peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun angajat, iar ponderea lor a crescut semnificativ în perioada 2008-2011. Companiile cu zero angajaţi activează în special în comerţ, consultanţă, construcţii sau transport şi au avut în 2011 afaceri de 16 miliarde de lei (3,8 miliarde de euro), arată o analiză a Ziarului Financiar.

     

  • Dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro: Patroni ai unor firme care au contracte cu autorităţile din Prahova, urmăriţi penal

     Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au început urmărirea penală faţă de şase persoane, pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, potrivit unui comunicat dat publicităţii, miercuri seară, de instituţie.

    Conform sursei citate, cei şase sunt: Ionescu Dragoş Ioan, Onea Nicolae, Ţărîndă Marian Răducu, Soare Gheorghe, Ţărîndă Andrei Costin şi Muşat Costin Gabriel, ei fiind acuzaţi că, în perioada 2010 – 2013 au desfăşurat operaţiuni comerciale nereale cu societăţi de tip fantomă, operaţiuni pe care le-au înregistrat în contabilitatea societăţilor pe care le administrează, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului datorat bugetului consolidat al statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capcanele minimisului

    “Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce priveşte selecţia firmelor beneficiare, cât şi direct referitor la aplicanţi. Faptul că se va face o selecţie după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanţarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile”, a arătat Mirela Şerban, managing partner al companiei care oferă soluţii fiscale şi contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiţii, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obţin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărţit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obţin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producţie); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoţia 2013); locaţia proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menţinute timp de minimum trei ani ani.

    Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcţie de punctaj. “Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producţia, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în acelaşi timp, se “premiază” angajarea absolvenţilor de învăţământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, aşa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obţinerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele – nu îşi realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieşi pe pierdere cu un astfel de proiect”, a precizat Mirela Şerban.

    Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanţarea trebuie direcţionată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanşii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă şi are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele şi cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani şi jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajaţi, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci aceşti bani trebuie investiţi în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiţi pentru a achita obligaţii faţă de angajaţi şi nici cheltuieli curente); în consecinţă, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajaţi.

    “În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar şi despre profitul care poate fi obţinut în urma acestui efort… Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecţiile financiare şi să aprecieze foarte bine condiţiile de piaţă, de concurenţă etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Şerban.

    Pentru a obţine ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiţii pentru care se solicită finanţarea. “De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar “scenariul optimist” de business, din dorinţa de a obţine finanţarea şi fără a considera potenţialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluţie- companiile pot să apeleze la consultanţi; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist şi, respectiv, pesimist, cu analiza variaţiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligaţii financiare (către bănci şi furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea “tabloul complet” pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis”, a arătat Mirela Şerban.


     

  • Omar Hayssam a studiat mai multe ore dosarul “Volvo”, după ce a contestat decizia definitivă a ICCJ

     Sirianul, care a depus la instanţa supremă o contestaţie în anulare în dosarul de terorism, a făcut acelaşi demers şi în privinţa dosarului cunoscut ca “Volvo”, acţiunea având primul termen de judecată în 15 ianuarie.

    Omar a fost adus, în baza unui termen de grefă, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), unde a studiat timp de mai multe ore, sub pază, dosarul “Volvo”.

    Contestaţia în anulare privind dosarul “Volvo” a fost depusă, ca şi cea pentru dosarul de terorism, la 1 august 2013.

    Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.

    Contestaţia în anulare în dosarul de terorism are primul termen de judecată la 24 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vedete, firme şi ministere au cumpărat “Like”-uri false pe Facebook şi followers fictivi pe Twitter

     Angajaţii de la aceste “ferme de click-uri” sunt plătiţi pentru a apăsa de multe ori pe zi butonul “Like” de pe Facebook, pentru a viziona videoclipuri pe YouTube şi pentru a redistribui anumite comentarii publicate pe Twitter cu scopul de “a umfla” cifrele care descriu traficul de pe reţelele de socializare, informează dailymail.co.uk.

    De când platforma Facebook a fost lansată în urmă cu 10 ani, utilizatorii acesteia au folosit-o pentru a-şi spori câştigurile financiare, pentru a-şi face mai mulţi prieteni, pentru a se lăuda cu drepturile obţinute sau cu victoriile lor pe plan profesional. În tot acest timp, companiile de “social media” au citat fără încetare nivelurile de angajare ale utilizatorilor pe aceste platforme pentru a-şi lăuda valoarea.

    Însă o analiză realizată de Associated Press a descoperit existenţa unei pieţe globale a click-urilor false, aflată în creştere, pe care autorităţile din domeniul online încearcă să o îngrădească. Casele de discuri online şi companiile organizatoare de show-uri TV s-au folosit de posibilitatea de a face multe milioane de dolari prin “umflarea” cifrelor afiliate activităţilor lor de pe reţelele de socializare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro