Tag: firma

  • China extinde ancheta în cazul GlaxoSmithKline. Cel puţin patru multinaţionale farmaceutice, investigate

     Investigaţia arată atenţia sporită acordată de autorităţile chineze anchetelor referitoare la corupţia din industria farmaceutică, China, cea mai populată ţară a lumii, fiind confruntată cu creşterea preţurilor medicamentelor, transmite Bloomberg.

    Producătorii de medicamente sunt anchetaţi de autorităţile de reglementare locale, iar rezultatele ar putea atrage noi întrebări din partea oficialilor de la Beijing şi analize din partea guvernului SUA, potrivit legii practicilor de corupţie în străinătate (Foreign Corrupt Practices Act).

    “Avem cunoştină de patru companii farmaceutice care sunt investigate de autorităţi locale anti-corupţie”, a declarat Wendy Wysong, şef de departament la firma de avocatură Cliffors Chanse. Ea a refuzat să precizeze numele companiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O firmă din grupul Rompetrol va furniza servicii pentru un proiect de 6 miliarde de dolari în Kazhastan

     Complexul petrochimic va fi amplasat în vestul Kazahstanului, lângă o rafinărie a acţionarului Rompetrol, grupul kazah de petrol şi gaze a KazMunayGas, şi lângă două zăcăminte petrolifere, potrivit unui comunicat al Rompetrol.

    Investiţia de 6 miliarde de dolari vizează crearea unui centru petrochimic şi urmează să aibă, la finalizare, o capacitate de producţie de 800.000 tone etilenă şi 500.000 de tone polipropilenă.

    Partenerii care dezvoltă complexul petrochimic sunt United Chemical Company din Kazahstan, care controlează 51% din proiect, şi holdingul metalurgic SAT&Company JSC, tot din Kazahstan,, care deţine 49%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laserul de la Măgurele: Firma franceză Thales va furniza, pentru 60 milioane de euro, sistemul de lasere de mare putere

     Contractul a fost semnat de către directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Ingineri Nucleară “Horia Hulubei” şi preşedintele Thales Optronique SAS, Gil Michielin.

    Potrivit companiei franceze, este vorba de cel mai mare contract acordat vreodată unei industrii de către un institut naţional de cerectare în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Valoarea totală a proiectului de la Măgurele este de 293 milioane euro.

    Sistemul de lasere furnizat de Thales va genera un nivel de putere fără precedent, de circa 2×10 petawatts (10 la puterea 15 watts) în pulsaţii ultrascurte. Acest tip de laser va deschide drumul către o nouă generaţie de acceleratori de particule extrem de puternici, care vor fi mai mici şi mai puţin costisitori şi vor fi destinaţi cercetării fundamentale din fizică, precum şi aplicaţiilor medicale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va angaja o firmă care să realizeze cadastrul în zona urbană. Ponta: E un lucru bun ce a vrut să facă doamna Udrea. Îl facem noi acum, ei nu au fost în stare

     “E un lucru bun ce a vrut să facă doamna Udrea, îl facem noi acum, nu au fost ei în stare să îl facă, şi anume: în zona rurală, unde oamenii nu au bani să îşi facă cadastru, am pus, în programul 2014-2020, 500 milioane euro pentru ca să cadastrăm practic tot teritoriul rural, iar în zona urbană, acolo unde sunt alte venituri – şi în general e vorba de firme, de investiţii imobiliare – într-un parteneriat, nu se privatizează, ci vine o firmă privată, prin licitaţie publică face cadastru acolo unde nu s-a făcut, şi din taxa pe care o încasează statul o parte plăteşte datoria la firma respectivă”, a spus Ponta la RTV.

    În ultima şedinţă de guvern, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, condus de Dan Şova (PSD), a fost desemnat de Guvern ca unitate de achiziţii centralizată pentru produsele, serviciile şi lucrările aferente proiectului privind sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară pentru mediul urban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un student la foraje din Ploieşti şi-a vândut de două ori afacerea unor olandezi

    11 MILIOANE DE LEI POMPAŢI ÎN INVESTIŢII, adică un sfert din cifra de afaceri a companiei, este o sumă curajoasă. Acesta este bugetul investit anul trecut de Wim Bosman România, care are activităţi de logistică, transporturi şi comisionare vamală. Investiţiile au vizat extinderea centrului logistic (9 milioane de lei) şi mărirea parcului auto (2,2 milioane de lei). Compania estimează pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 45,5 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de cea din 2012; în primul trimestru al anului firma a bifat un plus de 8% faţă de perioada similară a anului trecut. Toate aceste cifre sunt însă la mare distanţă de începuturile afacerii.

    CU PESTE 21 DE ANI ÎN URMĂ, EMIL ION ERA STUDENT AL FACULTĂŢII DE FORAJE DIN PLOIEŞTI, dar s-a transferat apoi la secţia de Transporturi, la întoarcerea din Olanda, unde a efectuat un stagiu de zece luni, la o firmă de logistică. Tatăl avea un bun prieten stabilit în Olanda, care l-a introdus în firma Dijkman, o afacere de familie.

    „Îmi doream şi eu să văd cum este peste hotare“, îşi aminteşte Ion. Despre cele zece luni petrecute în Olanda spune că a fost o perioadă de training, nu o slujbă propriu zisă, dar impactul a fost puternic, „a fost ca o excursie în viitor“. După cele zece luni, proprietarul firmei Dijkman a decis să investească în România. Firma avea deja activităţi de transport de volum – mobilă şi haine pe umeraşe – iar acum, spune Ion, înţelege că invitaţia pe care i-au făcut-o pentru training „n-a fost doar de curtoazie, aveau nevoie de o persoană care să le reprezinte interesele aici“.

    Dar n-a ştiut acest lucru de la bun început iar după o săptămână de training a fost întrebat dacă vrea să înveţe limba olandeză. I-a luat numai şase luni, devreme ce cursul a fost intensiv; pretutindeni în jurul său se vorbea limba. În primăvara anului 1992 îşi încheia stagiul iar în toamnă Emil Ion punea bazele firmei Dijkman Ion Transport, cu sediul în locuinţa părinţilor săi.

    Partenerul olandez a finanţat achiziţia în leasing a patru camioane, conduse de şoferi români, preluând activitatea de transport de mobilă şi haine, operând pe ruta România – Olanda sau nordul Germaniei. Tot partenerul olandez, care deţinea 85% din acţiuni, a finanţat cu aproape 11 milioane de guldeni (circa jumătate de milion de euro) cumpărarea unui teren, în 1996, an în care cifra de afaceri a companiei depăşise 500.000 de dolari iar profitabilitatea se plasa la 15%. „Nu era plăcut nici pentru părinţii mei să aibă mereu 2-3 şoferi în sufragerie“, glumeşte Emil Ion; drept urmare a cumpărat un teren de 24.000 mp la marginea oraşului, pe care a fost ridicat un depozit de 1.000 mp şi 150 mp spaţiu de birouri. La acea vreme, firma avea trei angajaţi, dintre care unul era Emil Ion; numărul lor a crescut până la 124 de oameni în prezent.

    La acea vreme „afacerea creştea, pentru că piaţa era oarecum asigurată“; firma preluase activitatea de transport şi avea, ocazional, şi clienţi locali pentru că sediul era impunător – o clădire nouă, atipică pentru perioada 1996-1997. După şansa avută în 1992, când a fost creditat cu încredere şi bani de olandez, în 1999, „a venit cumva reversul medaliei, pentru că partenerul a decis să vândă afacerea unui alt olandez, care avea o firmă de logistică mult mai mare – Wim Bosman“.

    Noul partener căuta tocmai o variantă de a se extinde pe piaţa românească, în dezvoltarea căreia avea mare încredere, povesteşte Ion. Wim Bosman, despre care românul punctează în repetate rânduri că „a avut o încredere fantastică în România“, era tipul antreprenorului pur, care pornise ca şofer şi clădise o afacere care ajunsese la 600 de camioane, spaţii de depozitare de 80.000 mp şi un rulaj de 160 de milioane de euro.

  • Coşmarul angajaţilor din România: „Birourile open space sunt pentru productivitate ca frâna de mână pentru maşina în mers

    ÎNCERCAREA COMPANIILOR DE A ÎNCURAJA MUNCA ÎN ECHIPĂ ŞI, DECI, stimularea creativităţii angajaţilor prin „obligarea” acestora să lucreze în birouri de tip open space a afectat negativ capacitatea de concentrare a angajaţilor – arată un studiu recent realizat de compania de design Gensler. Cercetarea, realizată pe un eşantion de peste 2.000 de angajaţi din companii cu domenii de activitate diferite, arată că locuri de muncă eficiente includ atât spaţiile închise, liniştite, cât şi zonele „de colaborare„, în care angajaţii au posibilitatea să lucreze împreună, dar numai dacă doresc, scrie The Wall Street Journal.

    „Căştile wireless pe care le-am primit cadou recent au fost un lux pentru productivitate. Am un coleg care rezolvă toate problemele prin telefon, de zici că nu ştie să folosească e-mailul, iar alţi colegi vorbesc prea multe lucruri personale, mi-a ajuns”, spune Laura, angajată într-o firmă de IT de pe piaţa locală. Mai în glumă, mai în serios, specialiştii vorbesc deja despre faptul că „noii pereţi” din birourile de tip open space au devenit căştile, fără de care unii angajaţi nu se pot concentra deloc pe sarcinile de la serviciu, preferând muzica în locul discuţiilor.

    UN REZULTAT SURPRINZĂTOR AL CERCETĂRII GENSLER ARATĂ CĂ ANGAJAŢII DEDICĂ MAI MULT TIMP ACTIVITĂŢILOR CARE LE SOLICITĂ CONCENTRAREA, cum ar fi cititul mail-urilor sau scrierea de linii de cod, mai mult decât în anii precedenţi, deşi, paradoxal, noile modalităţi de organizare a birourilor erau menite să stimuleze munca în echipă şi, astfel, activităţile să se fie făcute mai rapid. Cercetătorii au constat însă că scăderea puterii de concentrare conduce la o creştere a perioadei în care angajaţii duc la bun sfârşit sarcinile complexe.

    „Birourile open space pentru productivitate sunt ca frâna de mână pentru maşina în mers. Principala problemă a birourilor de tip open space este că timpul petrecut de un angajat neîntre-rupt pe un subiect anume este fărâmiţat. Acest fapt duce la întârzieri în încheierea unor sarcini ce necesită concentrare: bugete, rapoarte, planuri, rezolvări de probleme, pregătirea unor prezentări, şi generează adeseori rezultate mai slabe decât dacă oamenii s-ar fi putut concentra în linişte pe subiectele respective„, explică Octavian Pantiş, managing director al firmei de training TMI Training&Consulting.

    De asemenea, studiul Gensler arată că şi angajaţii suficient de norocoşi încât să aibă propriile birouri, „închise„, trebuie să se confrunte cu momente de întrerupere „digitale„. Studiul mai arată că doar 54% dintre angajaţii cu birouri private au spus că lucrează într-un mediu propice pentru activităţi care presupun concentrare efectivă, în timp de 38% dintre aceştia spun că adesea momentele lor de concentrare sunt întrerupte de ceilalţi.

    DACĂ VOR SĂ FACĂ O MUNCĂ DE CALITATE, OAMENII VIN MAI DEVREME, stau mai târziu sau vin sâmbăta, pentru a putea lucra în linişte. Unii dintre clienţii noştri au grupat oamenii în open space nu după departamente, ci după «cine cu cine are treabă»  – adică unii dintr-un departament stau lângă unii din alt departament şi lângă alţii din altă parte pentru a putea comunica mai uşor pe proiectele comune pe care le desfăşoară. Este un mod de a direcţiona zgomotul de fond spre ceva util„, mai spune Pantiş.

    Angajaţii tineri, în special cei din generaţia Y, născuţi după 1980, sunt mai interesaţi să înveţe de la colegii lor şi să acumuleze mai multe cunoştinţe de la cei mai experimentaţi prin comparaţie cu angajaţii mai în vârstă, arată alte cercetări. Astfel, spaţiile deschise ar trebui să fie o modalitate de a sprijini învăţarea şi oportunităţile de mentorat.
    „Tinerii angajaţi vor performa cel mai bine într-un spaţiu care le va reflecta valorile şi unde se vor simţi liberi în a interacţiona şi a se exprima. Nevoia de socializare este puternică, de aceea locurile informale de întâlnire vor fi locul de naştere a celor mai creative idei, dar şi o oportunitate de a realiza un «teambuilding de 5 minute»„, spune Oana Sîrbu, associate în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

  • Compania sârbă NIS vrea să caute petrol în România

     “În viitor, procesarea şi analizarea acestor date ar permite determinarea exactă a posibilelor structuri de foraj de sonde de explorare în perimetrul Tria şi a rezervelor de petrol şi gaze. Toate lucrările de teren au ca scop căutarea şi explorarea rezervelor de petrol şi gaze tradiţionale şi vor fi efectuate folosind tehnologii recunoscute la nivel global şi în strictă conformitate cu legea română şi regulile şi reglementările din industrie”, se arată într-un comunicat al NIS.

    Conform planurilor, forajul primului puţ experimental din perimetrul Tria va fi lansat la începutul anului viitor, iar până la finalul anului 2014 vor fi forate cel puţin trei astfel de puţuri. Investiţia totală va fi de aproximativ 21,2 milioane euro în această fază de implementare a proiectului, arată NIS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doru Boştină devine director de dezvoltare, tatăl preia în acte conducerea firmei

    Avocatul Doru Boştină, cel care conducea Boştină & Asociaţii, una dintre cele mai mari firme din piaţa locală a avocaturii de business, a trecut pe poziţia de director de dezvoltare al firmei, în timp ce tatăl său Gheorghe Boştină preia poziţia de managing partner.
     
    Prin această mutare, cel care a condus firma de avocatură timp de aproape 20 de ani face un pas în spate şi îl trece în acte pe tatăl său, în vârstă de 64 de ani, lider peste o echipă de 130 de avocaţi şi consultanţi.
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     
  • ACCIDENTUL DIN MUNTENEGRU: Şoferul autocarului nu avea contract de muncă şi aviz psihologic

     Inspectorul Adrian Kritikos a spus că imediat după producerea accidentului a fost în control la sediul firmei Gregory Tour, căreia îi aparţinea autocarul implicat în accident, iar patronul acesteia nu a putut prezenta contractul de muncă, avizul medical şi cel psihologic pentru George Ciobanu.

    Patronul firmei avea opt şoferi angajaţi, dintre care şapte aveau acte în regulă, a precizat Adrian Kritikos.

    În urma verificărilor, inspectorul ISCTR a anunţat că s-au găsit mai multe nereguli, motiv pentru care patronul firmei Gregory Tour, Ştefan Grigore, a primit dublul amenzii maxime.

    “Chiar eu i-am scris procesul verbal de amendă, pe care mărturisesc că l-am completat cu satisfacţie”, a mai spus Kritikos, fără a preciza cuantumul amenzii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Distribuitorul german de bunuri de larg consum Lekkerland a închis firma din România

     La sfârşitul anului 2012, Lekkerland a decis să închidă compania din România în aprilie 2013 şi să separe activităţile din Cehia şi Polonia, se arată într-un comunicat al companiei.

    “În prezent analizăm diferite variante pentru această separare. Scopul nostru este să asigurăm Lekkerland Group o poziţie solidă pentru viitor, prin concentrarea consecventă pe operaţiunile de bază ale grupului. Acest lucru nu este posibil în aceste trei ţări”, a declarat Michael Hoffmann, directorul executiv al Lekkerland AG & Co.

    Lekkerland a intrat în România la începutul anului 2006 prin achiziţia distribuitorului local de profil Macromex Convenience.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro