BusinessMagazin

Tag: credite

  • Volksbank va acorda IMM-urilor credite cu garanţii reduse

    Banca estimează că circa 150 de firme mici şi mijlocii vor putea atrage astfel de împrumuturi, cu dobândă de 6,9% pe an, compusă din indicele Robor la trei luni şi o marjă de 3,5%. “Una din principalele probleme întâmpinate de IMM-uri în obţinerea finanţării este legată de garanţii. Sectorul privat din România este încă unul tânăr şi nu a avut timp şi nici contextul favorabil, dacă ne gândim la ultimii ani de criză, pentru a acumula capital. Garanţia oferită prin FNGCIMM, de până la 50% din valoarea creditului, rezolvă această problemă pentru mare parte din antreprenori”, a declarat Anca Bălaşu, şeful departamentului Dezvoltare produse Persoane Juridice în cadrul Volksbank România.

    Oamenii de afaceri pot contracta finanţarea pe maxim trei ani, care poate fi utilizată în regim revolving în primii doi ani, urmând ca în ultimul an rambursarea să se facă în rate constante. O firmă poate accesa în cadrul programului un împrumut de maximum cinci milioane lei, jumătate din sumă fiind garantată de FNGCIMM, care percepe un comision de gestiune de 0,49% anual şi un comision de risc aferent garanţiei de stat de 1,5% pe an.

  • Provident a făcut un profit de 6,8 milioane de euro în 2013

    În luna septembrie a anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria, folosind infrastructura şi resursele de management deja existente în România. Compania are în prezent patru sucursale în Bulgaria şi aproape 200 de angajaţi şi de agenţi care deservesc circa 2.400 de clienţi.Valoarea totală a împrumuturilor emise în 2013 în România şi Bulgaria s-a apropiat de 105 milioane de lire sterline (127,5 milioane de euro), în timp ce veniturile au crescut la 67 de milioane de lire sterline (peste 81 de milioane de euro). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 5,6 milioane de lire sterline (circa 6,8 milioane de euro). Investiţiile în lansarea şi extinderea operaţiunilor în Bulgaria s-au ridicat la 2,5 milioane de lire sterline (peste 3 milioane de euro).

    Compania acordă împrumuturi cu valori între 500 şi 3.500 de lei pe o perioadă de până la 56 de săptămâni, dobânda anuală efectivă putând depăşi 100% pe an. Spre exemplu, la 1.000 de lei împrumutaţi pe o perioadă de 46 de săptămâni, rata săptămânală este de 29 de lei (115 lei/lună) dacă plata se face prin transfer bancar şi urcă la 38 de lei (152 lei/lună) în cazul în care clientul optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu a creditului. În 2013, compania a deschis puncte noi de lucru în judeţele Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Caraş-Severin, Tulcea şi Sălaj. În cei opt ani de prezenţă în România, Provident a investit peste 205 milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 30 de milioane de euro.

    Filiala locală a grupului britanic International Personal Finance (IPF), a depăşit pragul de 300.000 de clienţi activi în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 17% comparativ cu nivelul raportat în decembrie 2012.

     

  • ING: Un guvern condus de PSD ar fi mai predispus la experimente fiscale

     Alianţa neobişnuită între liberali şi socialişti nu era destinată să reziste, însă destrămarea unei majorităţi parlamentare de 74% va conduce la creşterea incertitudinilor politice dincolo de viitorul apropiat, se arată într-o analiză a băncii.

    “Mai mult, un guvern condus de socialişti ar putea fi mai predispus spre experimente fiscale (precum creditul fiscal acordat persoanelor îndatorate care au venituri sub medie), mai ales în condiţiile în care riscurile unei încetări a acordului de finanţare cu FMI/Comisia Europeană/Banca Mondială par tot mai ridicate”, notează ING.

    Analiştii amintesc de reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, situaţie care face aproape sigură ratarea de către executiv a listării companiei până la termenul convenit cu FMI, respectiv 30 iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Reintroducem certificatele de depozit la cereale, de care să beneficieze toţi fermierii

     “Săptămâna viitoare vom avea o iniţiativă guvernamentală, o Ordonanţă de urgenţă sau proiect de lege pentru reintroducerea certificatului de depozit. Într-un an în care producţia este mare avem nevoie de acel certificat de depozit care ajută fermierii să îşi ducă producţia într-un siloz şi beneficiază de un certificat pe baza căruia pot lua credit”, a spus ministrul.

    El spune că aşa cum este în prezent legislaţia favorizează un număr redus de persoane, în special marii fermieri.

    Schema de garantare a certificatelor de depozit pentru seminţe de consum a fost operaţionalizată începând cu anul 2009 şi a funcţionat până în aprilie 2013, când a fost suspendată.

    “Noua formă a legii favorizează toţi fermierii. E un proiect discutat cu fondurile de garantare şi cu băncile. Săptămâna viitoare sper să intre pe ordinea de zi a guvernului”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen anunţă ieftinirea creditelor în lei, la câteva ore după o decizie similară luată de BCR

    Raiffeisen Bank a lansat o campanie promotionala la creditele pentru nevoi personale in lei,  scazand dobanzile cu 3,25%, a anunţat creditorul.

    Astfel, dobanda creditelor de nevoi personale in lei coboara pana la 9,75% pe an.

    BCR reduce cu 1,25% dobânda la creditele de consum garantate cu ipotecă în lei

    „Creditam din ce in ce mai mult in moneda nationala, iar creditele pentru nevoi personale sunt 100% acordate in lei. Acum venim in intampinarea nevoilor clientilor cu o varianta avantajoasa de creditare in lei pe o perioada de cinci ani cu o dobanda de 9,75% pe an. In plus, pentru clientii de casa oferim sansa de a castiga premii atractive, prin tragere la sorti, in fiecare zi pana in 16 mai 2014” a spus Vladimir Kalinov, Vicepresedinte Retail, Raiffeisen Bank.

    Acordarea unui astfel de credit dureaza 24 de ore, pe baza urmatoarelor documente: adeverinta de venit, cartea de identitate si o factura de utilitati.

  • Florin Georgescu îşi apără “electorata”, criticată dur de Băsescu

     “În opinia mea relansarea creditării se poate face, în prezent, pe segmentul populaţiei prin refinanţare ca instrument de majorare fără consecinţe negative a venitului disponibil. Dacă în perioada de boom economic s-a practicat, uneori, refinanţarea destinată unor cheltuieli, în multe cazuri fără o necesitate stringentă, acum, în perioada de convalescenţă de după criză, se impune practicarea unei «refinanţări de necesitate»”, a spus Florin Georgescu, într-o opinie legată de acest subiect transmisă Ziarului Financiar.

    El a arătat că refinanţarea debitorilor bun-platnici, în condiţiile lipsei de încredere a mediului bancar faţă de noii clienţi persoane fizice şi juridice, precum şi a supraîndatorării acestora din urmă, constituie o soluţie pentru relansarea creditării pe baze sănătoase, implicit majorarea venitului disponibil al consumatorilor şi dinamizarea creşterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Horia Ciorcilă: Ultimul trimestru din 2013, printre cele mai bune pentru creditarea BT

    Soldul creditelor acordate a crescut cu 9% în 2013, iar totalul resurselor atrase de bancă de la clienţi a crescut cu 11% în 2013, faţă de sfârşitul anului 2012, creşterile fiind, în ambele cazuri, peste nivelul bugetat.

    “2013 a fost un an foarte bun pentru Banca Transilvania, cu atât mai mult cu cât perioada septembrie – decembrie reprezintă unul dintre cele mai bune trimestre din ultimii ani privind creditarea BT”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Adminsitraţie al Băncii Transilvania.

    Trimestrul al patrulea a adus recorduri pentru creditarea persoanelor fizice, cu credite în valoare de 425 mil.lei. În ceea ce priveşte companiile, în aceeaşi perioadă, banca a acordat aproximativ 6.000 de credite noi, cu o expunere medie pe client de 464.000 lei.

    Banca a înregistrat în 2013 un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.

    “Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele noastre, dar mai ales pentru că am continuat să fim finanţatorii activi ai economiei româneşti şi ne-am atins toate obiectivele asumate”, a spus Ciorcilă.

    Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 12,57% din totalul portofoliului de credite al Băncii Transilvania, la sfârşitul anului 2013, fiind sub media sistemului bancar din România. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizion aferent şi garanţii ipotecare reprezintă 122,4%, având un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor doi ani.

    În ceea ce priveşte cheltuielile nete cu provizioanele pentru active şi angajamente de creditare, acestea sunt de 407 milioane lei, cu 9% mai mari decât anul trecut, dar încadrându-se în ţinta de buget pentru anul 2013. Soldul total al provizioanelor este de 2.493 milioane lei, la data de 31 decembrie 2013, faţă de 2.111 milioane lei, la sfârşitul anului 2012.

    “Obiectivul major al băncii, pentru 2014, este creşterea veniturilor şi eficientizarea proceselor. Focusul nostru este creşterea responsabilă, vânzările, menţinerea creşterii bazei de clienţi, creşterea volumului de operaţiuni, respectiv creşterea sinergiilor atât persoane juridice – persoane fizice, cât şi dintre bancă şi subsidiarele sale”, a precizat Ömer Tetik, Directorul General al Băncii Transilvania.

    Banca Transilvania a încheiat 2013 cu un portofoliu de 2,1 milioane carduri, generând tranzacţii cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cota de piaţă a băncii privind volumul tranzacţiilor a depăşit 17%.

    Banca Transilvania a emis în 2013 obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 milioane euro şi a încheiat două noi contracte de împrumut subordonat, în sumă totală de 40 milioane euro. De asemenea, BT a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru o facilitate de garantare a microcreditelor. La începutul acestei săptămâni, banca a inaugurat oficial sucursala de la Roma, devenind singura bancă din România cu prezenţă în Italia.

    Solvabilitatea băncii este de 13,78%, luând în considerare profitul cumulat al anului.

  • Revenirea la profit se amână pentru BRD

    Pentru BRD a fost al doilea an încheiat pe minus, după pierderea de 332 mil. lei din 2012, în condiţiile în care reorganizarea internă şi efortul de a controla costul riscului au împiedicat banca să-şi atingă obiectivul de a reveni pe profit.

    După primele nouă luni ale anului trecut, BRD avea un profit net de 51 milioane lei (11,5 milioane euro). Creditele acordate clientelei de persoane fizice crescuseră cu 1,4% faţă de finele lui septembrie 2012, iar cele acordate persoanelor juridice scăzuseră cu 10,9%. În ultimul trimestru din 2013, BRD a constituit însă provizioane suplimentare de peste 900 mil. lei, ceea ce a dus la o pierdere totală de circa 436 mil. lei în perioada octombrie-decembrie, anihilând profitul consemnat în primele nouă luni ale anului.

    Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, declara în decembrie 2013 pentru Mediafax că băncile vor înregistra în noiembrie şi decembrie o creştere foarte mare a provizioanelor pentru credite neperformante, pe de o parte ca urmare a controalelor BNR făcute la jumătate din instituţiile de credit, iar pe de altă parte ca o anticipare a reevaluării colateralului dispusă de BCE.

    “În anul 2013, sistemul bancar românesc a continuat să parcurgă o fază de consolidare. În ultimele 12 luni, la nivelul sistemului a avut loc o scădere a volumului creditelor (-4,2%), determinată de evoluţia sectorului corporate, în paralel cu o creştere dinamică a depozitelor (plus 7,4%), în special pe piaţa clienţilor companii (plus10,1%)”, arată un comunicat al BRD.

    În acelaşi timp, ceilalţi indicatori ai băncii arată acum mai bine: gradul de provizionare a creditelor neperformante a crescut la 69%, de la 52% la sfârşitul lui 2012, depozitele au crescut cu 12,8%, iar raportul credite/depozite s-a ameliorat până la 76,8%, ceea ce permite acum conducerii băncii să anticipeze revenirea la profit în 2014.

  • Avem un guvern stabil. Ce e de făcut?

    Fiindcă mai sunt doar câteva luni până la europarlamentare, timp nu e prea mult, aşa că trei lovituri într-o singură săptămână din partea preşedintelui au fost tocmai bune: prevestirea că Renault va pleca din România dacă Guvernul nu finalizează Coridorul IV paneuropean de transport, chemarea populaţiei la proteste de stradă contra majorării accizei la combustibili şi atacul fără precedent la adresa BNR pentru că susţine măsura de reducere a ratelor la credite pentru debitorii cu venituri mici.

    La prima lovitură a răspuns cu o dezminţire Renault, obişnuită deja de mult cu zvonurile că mută producţia în Maroc. La a doua lovitură a răspuns, din nefericire, vicepremierul Liviu Dragnea, care a ameninţat direct cu contramanifestaţii useliste. La a treia lovitură a răspuns BNR, explicând că reducerea ratelor la credite a fost dezvoltată de ministrul bugetului, Liviu Voinea, şi că BNR colaborează curent cu Ministerul Finanţelor (aşa cum a colaborat, de altfel, fără proteste din partea preşedintelui, cu toate guvernele).

    Dacă primele două lovituri băsesciene pot fi taxate drept fumigene electorale curente, a treia vădeşte un populism mult mai subtil. Pe la începutul lui 2011, pe vremea când BNR colabora cu guvernul Boc, susţinătorii preşedintelui mai că nu-l somau, când cu laude, când cu ameninţări, pe guvernatorul Mugur Isărescu să se sacrifice pentru PDL, devenind premier într-un guvern “tehnocrat”, iar varianta cooptării lui Isărescu într-un guvern de dreapta a subzistat până de curând, deşi fără succes, în scenariile opoziţiei PDL şi non-PDL, graţie cotei constant înalte a guvernatorului în sondaje.

    Or, singura cale de a-i mai scădea lui Mugur Isărescu cota în sondaje rămâne stimularea acelei părţi din opinia publică dispusă să creadă în teoriile conspiraţiei despre oculta financiară mondială care sapă ţara, printre altele, cu concursul BNR. Aceiaşi susţinători prezidenţiali care nu făceau deloc economie de superlative când îl curtau pe Isărescu pentru funcţia de premier “tehnocrat” al PDL reproşează acum BNR totul, de la limbajul folosit în textele emise de instituţie, pe care surprinzător de brusc nu-l mai înţeleg, şi până la “funcţia consultativă” a BNR în raport cu Guvernul cu ocazia întocmirii diverselor proiecte de legi cu impact economic, pe care la fel de surprinzător de brusc nu o mai înţeleg.