Tag: consum

  • Ministrul pentru Energie avertizează producătorii de gaze că suprataxarea ar putea ajunge până la 97%

     “Sperăm ca mesajul transmis săptămâna trecută de Guvern, prin decizia de revizuire a OUG nr. 7/2013 şi eliminarea interferenţelor între piaţa reglementată şi piaţa concurenţială de gaze naturale, să fie corect înţeles de toţi participanţii la piaţă. Ne dorim încheierea unor contracte corecte, care să reflecte principiile cererii şi ofertei. Nu vom interveni în niciun fel în procesul de negociere. Este însă nevoie să păstrăm consumul de gaze naturale la nivelul actual şi locurile de muncă. Dacă producătorii nu vor înţelege corect mesajul transmis de Executiv şi decizia luată săptămâna trecută, Guvernul nu exclude ideea de a suprataxa veniturile suplimentare într-o proporţie de 95-96 sau chiar 97%”, se arată într-o declaraţie de presă transmisă luni de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a încetinit în martie la 0,5%, minimul ultimilor patru ani

     În februarie, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,7%, potrivit datelor Eurostat.

    Inflaţia din zona euro se menţine astfel sub pragul de 1% de şase luni consecutive, potrivit Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a asumat o ţintă de inflaţie pe termen mediu de puţin sub 2%.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1%, iar pentru anul viitor de 1,3%, cu mult sub ţinta pe termen mediu.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Şoferii vor merge anual cu 1.100 km mai puţin după introducerea accizei, dacă îşi păstrează bugetul

     “Un bărbat posesor al unei maşini cu motor de 1,6 L pe benzină şi consum de 5,9 L/100 km (extraurban) şi 10 L/100 km (urban) consumă anual 1.245 de litri, pentru care plăteşte la preţul/litru din prezent circa 7.400 lei. Cu acest buget, bărbatul parcurge în jur de 15.300 de km, dintre care 56% în interiorul oraşului. De la 1 aprilie însă, deşi dispune de acelaşi buget, şoferul în cauză va putea merge doar 14.200 km, cu circa 1.100 km mai puţin într-un an”, potrivit sursei citate.

    Studiul arată că românii parcurg cu maşina, în medie, 14.700 km anual, dintre care 57% în oraş, iar costul mediu va creşte 505 lei pentru benzină şi cu 415 lei pentru motorină după introducerea accizei.

    Cu bugetul actual, la fiecare plin în valoare de 300 lei şoferii vor alimenta cu circa 3,5 litri mai puţin, acest lucru însemnând că un român cu o maşină din clasa compactă va circula cu circa 50 de km mai puţin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O victorie de etapă a Unchiului Sam

    Exporturile au reprezentat un alt motor de creştere, cu o majorare de 9,5%, în timp ce investiţiile în locuinţe au scăzut cu 7,9%, pentru prima dată în ultimii trei ani.

    Deşi una peste alta datele arată mulţumitor, economiştii atrag atenţia că este vorba de o încetinire a creşterii (în T3 PIB a crescut cu 4,1%), iar performanţa în T1 2014 ar putea să fie chiar mai slabă, între 1,5% şi 2%, inclusiv din cauza condiţiilor meteo grele din iarnă, urmând însă ca relansarea să se producă în următoarele trimestre, astfel încât creşterea economică pe tot anul să atingă 3%, cea mai bună din 2005 încoace.

  • Românii au băut cu 10% mai puţină bere anul trecut. Tot mai mulţi dintre consumatori preferă berea la PET

     Un român a consumat, în medie, anul trecut, 81 de litri de bere, faţă de 90 de litri în 2012.

    “În ciuda eforturilor producătorilor locali de a menţine trendul pozitiv din 2012, piaţa berii a înregistrat o contracţie semnificativă anul trecut. Nivelul scăzut al veniturilor consumatorilor şi neîncrederea lor în starea economiei, presiunea fiscală şi vremea nefavorabilă din vară au reprezentat factorii cheie care au condus la declinul pieţei berii în 2013”, a declarat Onno Rombouts, Preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Contracţia pieţei de bere din 2013 a condus la o scădere cu 10 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând la 62 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PDL propune, printr-un proiect de lege, reducerea treptată a TVA de la 24% la 19%

    “Pin această propunere legislativă dorim ca politica de relaxare fiscală să se realizeze cu ajutorul componentei TVA, prin reducerea cotei standard a acestei taxe în două etape, distinct: cu 2 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2015 şi cu 3 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016. Mai mult, pentru că cea mai mare parte a consumului este orientat către produsele de bază, agro-alimentare, propunem ca această categorie de consum să intre în categoria cotelor reduse de TVA, tot în două etape: cu 7 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2015 şi cu 8 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016, până la atingerea cotei reduse a TVA de 9%”, a precizat Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, într-o conferinţă de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul respinge exceptarea de la plata accizei pentru palincă, ţuică, rachiu pentru consum propriu

     Potrivit iniţiativei legislative, Codul Fiscal ar fi fost modificat astfel încât palinca, ţuica, horinca, turţul, coniacul, rachiul de drojdie de vin, cel de tescovină şi cel de fructe să fie exceptate de la plata accizelor dacă ar fi fost produse pentru consumul propriu al gospodăriilor individuale în limita unei cantităţi de cel mult 100 litri de produs/gospodărie individuală, cu o concentraţie alcoolică de 100% în volum sau în cantitate de 200 litri de distilat din fructe la 50 de grade.

    Iniţiatorii subliniază în expunerea de motive la proiect că prepararea distilatelor din fructe are o veche tradiţie în România, pălinca este una dintre “cărţile de vizită” ale României şi “unul dintre cei mai buni ambasadori care a trecut de mult graniţele României în posesia diplomaţilor cutreierând toate meridianele lumii”.

    Aceştia au mai menţionat că palinca, alături de alte băuturi tradiţionale româneşti, “este în pericol de dispariţie sau pe cale de a deveni doar un produs exclusivist de lux”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mersul dezinflaţiei şi acciza la carburanţi

    Analiştii ING Bank conchid că perioada de dezinflaţie s-a cam terminat şi se aşteaptă în lunile următoare la o majorare a preţurilor de consum cu cca 1,2% în martie şi cu aproape 2% în aprilie, în principal din cauza introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de carburant de la 1 aprilie.

    Economiştii BCR văd inflaţia la finele anului la 3,6% (aproape de limita superioară a ţintei BNR, respectiv 3,5%), cu o influenţă a accizei la carburant de 0,4%-0,5% în plus la preţurile de consum.

  • Ştiţi să vă alegeţi şampania?

    Cei care au ceva de sărbătorit pot astfel să aleagă dintre vinurile spumante de la mărci renumite sau din cele de la producători mai mici. Primele au avantajul constanţei în privinţa gustului la nivelul producţiei dintr-un an. Spumantele de la cel de-al doilea grup de producători se remarcă prin cantitatea mare de informaţii oferită pe etichetă, pentru ca orice cumpărător să ştie din ce recoltă provin strugurii, unde au fost cultivaţi aceştia ori când s-a efectuat degorjarea (îndepărtarea drojdiilor la a doua fermentare din sticlă).

    Tendinţa nu a trecut neobservată în rândul marilor producători, care au început şi ei să ofere mai multe informaţii despre spumantele lor, chiar dacă nu sunt la fel de uşor de citit, deoarece unii preferă să le prezinte sub forma unui cod.

    Cu asemenea ofertă bogată, consumatorii au început să fie mai pretenţioşi, căutând în prezent spumante mai “în etate” şi cât mai seci. Acestea sunt mai uşor de obţinut în prezent, în unele cazuri graţie schimbării climatice care permite strugurilor să se coacă mai bine, ceea ce înseamnă că producătorii nu mai trebuie să introducă o cantitate de zahăr la fel de mare ca în trecut pentru a compensa aciditatea băuturii.

  • PIB şi consumul energetic: unde s-a produs ruptura?

    Într-un 2013 neaşteptat de bun pentru economie, consumul de energie a scăzut cu 4,5%, cel de gaze a fost cu 6,5% mai mic, iar apetitul pentru benzină şi motorină al românilor s-a redus cu circa 2-8%. Tot anul trecut, exporturile au ajuns la un maxim istoric, la 50 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul a crescut cu 3,5%, luându-i pe nepregătite chiar şi pe cei mai optimişti  dintre analişti. O întrebare poate părea firească: cu ce funcţionează fabricile care au dus exporturile României la recorduri istorice?

    POTRIVIT DATELOR PUBLICATE DE INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea a fost agricultura. Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008.

    Dacă în 2003 industria avea o pondere în PIB de 25%, în 2008 a coborât la 23%, pentru ca în 2012 să ajungă la 28,4% din PIB. Anul trecut ponderea industriei în PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu crescând cu 8,1%.  Astfel, industria a avut o contribuţie de 2,3 puncte procentuale la ascensiunea economiei în 2013. Pe de altă parte, agricultura a adus 1,1% din creşterea economică din 2013, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.


    Exporturile au ajuns anul trecut la un maxim istoric, de aproape 50 de miliarde de euro, iar analiştii apreciază că ele vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro.

    Dacă aşa stau lucrurile iar motoarele industriei au duduit anul trecut, cum se face totuşi că în 2013 consumul de energie şi de gaze naturale s-a redus? Dacă ponderea industriei tot creşte în PIB, de ce nu se vede acest lucru şi în cererea de energie? Cu ce merg fabricile care au dus exporturile României la recorduri istorice?

    RĂSPUNSUL ESTE DESTUL DE SIMPLU. Industria care a generat această creştere a PIB-ului este sectorul auto, al componentelor auto, industria textilă şi alimentară. De exemplu, producţia record de maşini asamblate la Mioveni şi Craiova a propulsat anul trecut România pe locul opt în topul celor mai mari ţări producătoare din Europa, depăşind în premieră Italia şi Belgia. România a înregistrat în 2013 o producţie de 410.997 de autoturisme, în creştere cu 26% comparativ cu anul anterior, urcând în premieră pe locul opt în Europa. Astfel a depăşit Italia, unde s-au asamblat aproape 388.500 de maşini, cu 2% mai puţin decât în 2012.

    Industriile care au adus creşterea economică anul trecut nu consumă multă energie. De altfel, cele mai recente rapoarte publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în primele nouă luni ale anului trecut, cererea venită din partea consumatorilor alimentaţi din piaţa concurenţială a scăzut cu 3%, scăderea fiind şi mai dramatică în rândul micilor consumatori care încă mai beneficiază de tarife reglementate.

    În timp ce sectorul auto înfloreşte, industriile care consumă cantităţi mari de energie o duc din ce în ce mai rău. „Nu este o criză, ci o schimbare completă de paradigmă. Era o lume complet diferită înainte de 2008. Toate deciziile din energie au fost luate înainte de 2008, mai mult sau mai puţin. S-au schimbat lucrurile pentru industrii ca a noastră„, spune Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, al doilea consumator de energie din România ca mărime, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2014.

    „Piaţa nu mai susţine nivelul de producţie pe care îl puteam livra, astfel că ne-am redus amprenta la jumătate. Producţia a scăzut de la 4 milioane de tone la 2 milioane de tone de oţel pe an. Am investit în eficienţa energetică 200 milioane de euro din 2009. Am avut 100 de proiecte pentru creşterea eficienţei energetice şi am scăzut consumul de energie cu aproximativ 15%„, mai
    spune Ribo.