BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • De ce a donat acest tânăr milioane de dolari pentru a face viaţa altor oameni mai bună

    Mazzi Dumato, un fost model Playboy în vârstă de 38 de ani din Damasc, Siria, care a crescut în Brazilia şi Dubai, a provocat un accident de maşină pentru care a fost închis. Acolo a cunoscut-o  pe soţia sa, Milena, alături de care a decis că este timpul să-şi reevalueze stilul de viaţă.

    Aşadar, a hotărât să-şi cheltuiască averea de 3 milioane de dolari pentru a plăti facturile medicale ale familiei sale şi a sponsoriza asociaţiile caritabile. De asemenea, cei doi s-au hotărât să investească mare parte din bani în călătorii.

    Acum, Dumato, care lucrează pentru diverse companii  de  web design, marketing şi imobiliare din Dubai, trăieşte în America de Sud, unde el şi Milena locuiesc în rulota cu care călătoresc şi, uneori, în restaurantul sau în magazinul pe care conduc. A cheltuit circa 1 milion de dolari pe proprietăţi pe care le-a dat spre chirie, dar banii obţinuţi îi donează cazurilor caritabile.

     

  • Cum cheltuieşte 900 mil. lei în 2017 Primăria Sectorului 3

    147,5 milioane de lei pentru anveloparea blocurilor sau 101 mi­lioa­ne de lei pentru întreţinerea parcurilor. Dacă adăugăm aici 100 de milioane de lei, cât costă salubritatea, bugetul aproape că s-a terminat. Mai rămân 23 de milioane de lei pentru poliţia locală, 24 de milioane de lei pentru întreţinerea străzilor şi 17 milioane de lei pentru plata dobânzilor la creditele contractate, în condiţiile în care gradul de îndatorare a administraţiei este undeva la 15% din buget – în jur de 75 de milioane de lei.

    În privinţa veniturilor, primăria sectorului 3 mizează în acest an pe venituri proprii de 870 de milioane de lei, la care se adaugă 53 de milioane de lei dintr-un împrumut.

  • Camera Deputaţilor: Copiii de până la 3 ani pot fi scutiţi de la cheltuielile de întreţinere

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege potrivit căruia copiii cu vârsta de până la trei ani pot fi scutiţi de la calculul chletuielor de întreţinere şi cheltuielile asociaţiei de proprietari.
     
    “Asociaţiile de proprietari pot hotărî exceptarea de la plata cheltuielilor prevăzute la alin.(1) lit.b) pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani. Termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice”, potrivit proiectului de lege pentru completarea art.47 din Legea nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.
     
    Proiectul de lege a fost aprobat cu 269 de voturi “pentru”.
     
    Iniţiativa legislativă a aparţinut fostului senator PNL Dragoş Luchian.
     
    Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“

     

  • Aproape jumătate dintre români preferă să stea în frig decât să plătească cheltuielile de încălzire

    Studiul Honeywell „Obiceiuri privind încălzirea locuinţei” a fost realizat pe un eşantion de peste 800 de proprietari de locuinţe din întreaga ţară şi arată că 40% dintre ei sunt nevoiţi să prioritizeze economiile în detrimentul menţinerii nivelului de confort, prin limitarea gradului şi frecvenţei cu care îşi încălzesc locuinţele. Aproape jumătate (46%) dintre respondenţi au declarat că energia pe care o utilizează este facturată în baza unui consum estimat. Dintre aceştia, majoritatea (53%) au spus că înregistrează în mod regulat datorii în conturile de energie şi sunt nevoiţi să realizeze plăţi suplimentare după sezonul de încălzire. Acest lucru reprezintă costul adiţional pe care consumatorii trebuie să îl achite pentru a menţine temperatura potrivită în locuinţă pe parcursul iernii.

    „Acest studiu ne arată că încălzirea locuinţei poate fi foarte costisitoare, în special pe timp de iarnă, iar pentru multe gospodării, nevoia de a reduce valoarea facturilor primează în faţa confortului familiei”, a declarat Gelu Olteanu, director vânzări Environmental & Energy Systems în cadrul Honeywell. „În timp ce mulţi proprietari de locuinţe depun eforturi pentru a-şi spori eficienţa energetică, un procent semnificativ de gospodării nu aplică bunele practici pentru a-şi gestiona obiceiurile referitoare la încălzire într-un mod mai eficient, pentru a reduce consumul de combustibil. De exemplu, prin utilizarea unui termostat modern, inteligent, oamenii pot menţine mai uşor temperatura ideală în locuinţă şi pot reduce facturile – cu până la 40%* în cazul sistemului nostru evohome.”

    Studiul Honeywell arată că peste un sfert (26%) dintre respondenţii români au fost nevoiţi în trecut să împrumute bani de la prieteni ori familie, să apeleze la un card de credit sau la un împrumut bancar pentru a-şi achita facturile de încălzire; dintre aceştia, unu din cinci (22%) spun că se află des în această situaţie.

    Cu toate acestea, 37% dintre respondenţi nu folosesc un termostat pentru a controla în mod eficient temperatura din locuinţe, în timp ce 59% nu au capacitatea de a controla temperatura separat în fiecare cameră. Printre cele mai frecvente cauze ale risipei de combustibil se numără fluctuaţiile de temperatură din locuinţă şi încălzirea unor părţi din casă care nu sunt folosite. Patru din zece respondenţi (40%) care pot controla temperatura din fiecare cameră aleg să nu facă acest lucru deoarece este prea dificil sau consumă prea mult timp. Acest lucru sugerează că unii proprietari de locuinţe au doar posibilitatea de a ajusta manual fiecare calorifer şi nu le pot controla centralizat, printr-un termostat inteligent.

    „Studiul Honeywell confirmă faptul că un număr mare de locuinţe din România dispun de tehnologii de control al încălzirii învechite sau minimale, şi subliniază nevoia proprietarilor de a-şi actualiza tehnologiile din locuinţe astfel încât să poată gestiona corect şi eficient programul de încălzire”, a spus Prof. Emilia Cerna Mladin, preşedinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România. „Termostatele conectate sunt uşor de instalat şi de utilizat, pot fi configurate pentru a controla temperatura din camere sau zone separate, şi pot fi asociate unor dispozitive personale, ca smartphone-ul sau tableta, pentru a permite utilizatorilor să îşi gestioneze încălzirea de la distanţă. Asocierea unui termostat de bună calitate cu alte bune practici, cum ar fi folosirea termopanelor moderne, a izolaţiilor corespunzătoare pentru clădiri şi mentenanţa constantă a centralelor termice, poate reduce semnificativ costurile şi asigura nivelul de confort în locuinţă pe timp de iarnă.”

    Studiul a dezvăluit, de asemenea, că probabilitatea ca proprietarii de locuinţe care nu utilizează un termostat să cunoască beneficiile de eficienţă energetică ale acestor tehnologii este mai mică. Aproape jumătate (47%) dintre respondenţii care nu utilizează un termostat nu au putut estima cu cât şi-ar reduce facturile la energie dacă ar folosi unul, comparativ cu 27% dintre cei care utilizează un termostat. Un sfert (25%) dintre utilizatorii de termostate au estimat că pot economisi între 21% şi 30% la facturile de încălzire prin folosirea unui astfel de dispozitiv.

     

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie


    Compania IKEA aniversează luna aceasta un deceniu de prezenţă pe piaţa locală, context în care compania a făcut publice câteva informaţii referitoare la activitatea companiei din România.

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie


    Compania IKEA aniversează luna aceasta un deceniu de prezenţă pe piaţa locală, context în care compania a făcut publice câteva informaţii referitoare la activitatea companiei din România.

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.