În contextul retragerilor masive şi continue efectuate în ultimii ani de clienţii din Vest, după ce autorităţile din ţări ca Statele Unite sau Germania au început un veritabil război împotriva evaziunii fiscale, activele clienţilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord administrate de bănci elveţiene au crescut cu 14% numai anul trecut, la 560 miliarde franci elveţieni (peste 460 miliarde euro). Geneva a devenit cel mai mare centru financiar offshore pentru bogaţii din Orientul Mijlociu după ce regele Fahd al Arabiei Saudite a construit în oraş un palat, reşedinţă de vară, în urmă cu 35 de ani.
Tag: capital
-
Băncile europene au atras capital suplimentar de 94,4 miliarde euro în urma testelor de stres
Instituţiile de credit au strâns aproxpimativ 72 miliarde euro prin vânzarea de acţiuni, reţinerea profiturilor şi conversia capitalului, potrivit unui comunicat transmis miercuri de instituţia de la Londra, citat de Bloomberg. Restul sumei a venit din ajustarea metodologiilor folosite de bănci pentru măsurarea riscurilor şi obligaţiilor financiare. “Nu este vorba despre un glonţ din argint. Situaţia este încă fragilă. Însă băncile aveau nevoie de capital suplimentar şi am oferit un stimulent destul de puternic cu acest exerciţiu”, a declarat preşedintele ABE, Andrea Enria, într-un interviu acordat Bloomberg.
-
ZF Summit – Gheţea: Băncile care au apucat să facă bani în România vor ţine cu dinţii să rămână, inclusiv grecii
“Anul ăsta şi anul viitor, dacă vor exista schimbări de acţionariat în băncile din România vor fi mai mult ca urmare a unor decizii din afara ţării, ale acţionarilor unor bănci din străinătate. Dar nu mă aştept ca bănci străine să părăsească sistemul bancar. Poate o bancă mai mică, deschisă în ultimii 7-8 ani, şi care n-a reuşit să facă cotă de piaţă ar putea zice că mă retrag în alte pieţe unde am reuşit….”, a spus Gheţea la ZF Bankers Summit12. Preşedintele CEC, care este şi preşedintele CA al Asociaţiei Române a Băncilor, este sigur că băncile poziţionate bine, care au o istorie şi au realizat profituri, cunosc oportunităţile pieţei şi nu vor părăsi sub nicio formă România.
-
Bursele europene au deschis luni în scădere, la minimul ultimelor cinci luni
Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a coborât cu 0,5% în debutul şedinţei de tranzacţionare şi a atins cel mai redus nivel din decembrie 2011. Săptămâna trecută, indicele pieţelor europene a pierdut peste 5% din valoare. Incertitudinile din pieţe sunt centrate pe capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro şi de situaţia din sistemul bancar spaniol, care continuă să se lupte cu pierderile masive declanşate în 2008 de spargerea balonului speculativ de pe piaţa imobiliară.
-
România a atras 750 mil. dolari din plasarea de obligaţiuni pe piaţa SUA
Subscrierile au totalizat 3,2 miliarde de dolari. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75% şi, luând în calcul prima, randamentul este de 6,45%. Emisiunea este scadentă la 7 februarie 2022. “Încrederea investitorilor în măsurile economice adoptate de România şi în angajamentele de continuare a politicilor sustenabile se vede din scăderea randamentului faţă de emisiunea trecută, din valoarea mare a ofertelor primite, peste nivelul altor ţări din regiune, precum şi din faptul că ne împrumutăm pe termen lung. Am redeschis emisiunea pentru că exista încă cerere pe piaţă pentru bondurile româneşti, investitorii doreau expunere pe România, astfel că am decis să profităm de oportunitatea de a ne finanţa la un cost în scădere”, a declarat într-un comunicat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.
-
Capital străin vs. capital românesc
“În vara asta eram la Paris şi, într-o piaţă de pe lângă Operă, am auzit tangouri celebre şi oameni de toate vârstele dansau. Şi am zis, iată, oamenii sunt în criză, criza e prezentă la Paris, peste tot în magazine, în restaurante, dar oamenii încep să caute o nouă normalitate. Va trebui să ne trezim şi noi şi va trebui să căutăm o altă normalitate.” Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, vorbea la finele anului trecut despre noul stil de viaţă a parizienilor, odată cu referirile băncii centrale la banii străini care “aşteaptă terminarea ciclului economic actual pentru a veni din nou către România”. În cifre, intrările anuale de capital însumau în medie circa 16 miliarde de euro între 2004-2008, dar odată cu începutul crizei acest flux de bani s-a oprit, şi, după cum spune Vasilescu, România trebuie să accepte că nu mai poate avea bunăstare din economisirea altor ţări.
Investiţiile străine au ajuns în 2011 la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani, iar pragul de circa 1,5 miliarde de euro este similar celui din perioada 2000-2002. Evoluţia este catalogată de bancheri drept îngrijorătoare, nivelul reuşind să acopere doar o treime din deficitul de cont curent, situându-se cu aproape jumătate sub pragul anului 2010, când investiţiile au totalizat 2,22 miliarde de euro, şi fiind numai o mică parte din vârful de 9,5 miliarde de euro înregistrat în 2008. “Evoluţia slabă a investiţiilor străine este urmarea deteriorării percepţiei investitorilor faţă de România, tergiversării eficientizării şi restructurării sectorului public şi infrastructurii deficitare”, declara recent Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, citată de Ziarul Financiar. La toate acestea se adaugă contracţia consumului intern care a diminuat atractivitatea ţării ca piaţă de desfacere.
Problema se manifestă la nivelul întregii regiuni a Europei Centrale şi de Est, unde valoarea investiţiilor străine este în picaj, ca urmare a reducerii apetitului pentru investiţii. Soluţia atragerii fondurilor europene, cea mai bună pentru a avea intrări de capitaluri care să nu amplifice datoria externă şi pentru a genera creştere economică, este catalogată de oficialii europeni drept “dramatică”. Pe lângă riscul de a pierde din banii alocaţi pentru perioada următoare, economia românească întârzie să recupereze decalajul faţă de celelalte state din UE, după cum spune Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene. Potrivit CE, rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar 3,5%: “Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economică, România nu are mecanisme de creştere economică. Astfel, România îşi va pierde din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene”. Printre motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor UE este atât de redus, reprezentantul CE a menţionat procedurile licitaţiilor tehnice, capacitatea redusă a beneficiarilor, dar şi problemele de la nivelul autorităţilor de management. În cazul beneficiarilor, avansurile sunt mari, deci ei nu se grăbesc să obţină banii, iar la nivelul autorităţilor de management experţii constată probleme de personal şi de competenţă. “Toate aceste dificultăţi împiedică firmele serioase să facă afaceri în România. Primim în fiecare zi la Bruxelles plângeri de la companii despre lipsa de transparenţă din România la licitaţiile publice”, spune Nadler.
-
Băsescu: Băncile austriece nu-şi vor reduce anul acesta expunerea în România
“Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.
În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.
Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.
-
Volksbank România îşi majorează fondurile proprii cu 220 mil. euro
Măsurile includ majorarea capitalului social cu 84 de milioane de euro, prin emiterea a 3.628.548.000 de acţiuni noi, prelungirea unor împrumuturi subordonate ce va determina creşterea fondurilor proprii ale băncii cu 91 milioane de euro şi acordarea unui nou credit subordonat în valoare de 45 de milioane de euro. Impactul cumulat al celor trei măsuri asupra fondurilor proprii ale Volksbank România este de 220 de milioane de euro.
“Deciziile aprobate în ultima adunare a acţionarilor demonstrează disponibilitatea acţionarilor de a sprijini consolidarea activităţilor din România”, a declarat Johann Lurf, preşedintele băncii.
Volksbank România este a şaptea bancă din sistem după valoarea activelor, cu active de 4,7 miliarde de euro şi o reţea de 135 de unităţi. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire, cât şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companiei, cât şi clienţilor persoane fizice.
Începând din octombrie 2011, controlul asupra Volksbank România a fost transferat de Österreichische Volksbanken, acţionarul majoritar, către vehiculul VBI Beteiligungs GmbH, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank din Rusia.
-
Oficiali japonezi: Europa trebuie să majoreze capacitatea fondului de salvare pentru combaterea crizei
Autorităţile din Japonia şi-au exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a ajuta Europa să rezolve criza datoriilor, dar au subliniat că vor să vadă un plan convingător de acţiune înainte de a face angajamente ferme. “Japonia, ca şi alte ţări din afara zonei euro, este pregătită să facă ceva, dar dacă ţările europene nu iau măsuri decisive este greu să punem în practică aceşti paşi” , a spus un oficial guvernamental japonez.
-
Volksbank România va continua să opereze pe piaţa locală. Acţionarii vor face o majorare de capital de peste 200 de milioane euro
“Volksbank Romania va continua să opereze în România, posibilitatea întreruperii activităţii fiind exclusă! De asemenea, deocamdată nu există discuţii pe tema vânzării băncii în perioada imediat urmatoare”, a spus Lurf pentru MEDIAFAX. Grupul austriac Volksbank a anunţat că Volksbank România va fi transferată într-o nouă divizie, formată din afacerile non-core, alături de Volksbank Leasing International şi Volksbank Malta, active pe care va încerca să le vândă în funcţie de condiţiile din pieţe.