BusinessMagazin

Tag: bloomberg

  • Bloomberg: Salvarea Greciei nu a eliminat riscul de default din Europa

    La capătul a şapte luni de negocieri, Grecia a primit acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro pentru pachetul de ajutor de 130 de miliarde de euro necesar evitării intrării în faliment, în martie, când trebuie răscumpărate obligaţiun ide 14,5 miliarde de euro, relatează Bloomberg. Păsuirea obţinută de Grecia ar putea fi numai temporară, după ce a aprobat un program de austeritate şi reforme economice menite să reducă datoria publică de la 160% la sfârşitul anului trecut la 120,5% în 2020. În timp ce investitorii privaţi şi băncile centrale lucrează la reducerea datoriilor Greciei, analişti ai Citigroup şi Commerzbank au avertizat deja că statul elen ar putea din nou să nu îşi respecte angajamentele, din cauza celui de-al cincilea an de recesiune, a apropierii alegerilor şi a mişcărilor sociale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bloomberg: Marile companii au anunţat de trei ori mai multe concedieri la începutul anului

    Concedierile anunţate au crescut, până vineri 10 februarie, la 94.369 de locuri de muncă, faţă de 26.561 în aceeaşi perioadă din 2011, potrivit datelor Bloomberg. Companiile din Europa de Vest sunt responsabile de cea mai mare parte dintre aceste concedieri, în timp ce rata şomajului din zona euro persistă la maximul ultimilor 13 ani, de aproximativ 10%. Concedierile anunţate la început de an au atins astfel cel mai ridicat nivel după recordul atins în 2009, când SUA şi Europa înregistrau cele mai abrupte contracţii economice după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bloomberg: Economiile est-europene riscă să rămână fără credite din cauza recapitalizării băncilor occidentale

    Cu circa trei sferturi din industria bancară din regiune deţinută de bănci occidentale precum UniCredit şi Erste Group Bank, este probabil ca diviziile locale să primească un sprijin mai mic, “cu impact asupra creşterii creditării”, estimează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Instituţiile de credit care au finanţat boom-ul economic est-european înainte de criza financiară din 2008 sunt deja strâmtorate de înrăutăţirea calităţii portofoliilor de împrumuturi şi încetinirea creşterii economice. Regiunea a fost cel mai grav afectată, la nivel mondial, după prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers în urmă cu trei ani şi este în pericol să aibă aceeaşi soartă, odată cu extinderea problemelor din zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: În căutare de capital, băncile europene ar putea fi boicotate de investitori

    Liderii Uniunii Europene lucrează la un plan care ar putea obliga băncile să atragă capital suplimentar de 100-300 miliarde euro, potrivit estimărilor analiştilor Bloomberg. Banii ar trebui să vină fie de la investitorii privaţi, fie din fonduri publice. A doua variantă ar putea presupune însă condiţii greu de acceptat pentru bănci şi pentru acţionarii lor. Companii precum Schroders Plc şi Swisscanto Asset Management, care deţin acţiuni bancare europene, au arătat că ar dori să evite o investiţie, deoarece eşecul politicienilor de a rezolva criza datoriilor de stat ar putea reduce şi mai mult cotaţiile bursiere ale instituţiilor de credit, care au scăzut abrupt în ultima perioadă. “Băncile trebuie să recâştige încrederea investitorilor şi să demonstreze că pot face performanţă înainte să atragă capital. Piaţa aşteaptă o soluţie bună la criza datoriilor de stat”, a declarat un analist al Swisscanto, care administrează active de 52 miliarde de franci elveţieni, inclusiv un volum substanţial de acţiuni Deutsche Bank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: Eşecul european de a rezolva criza bancară din regiune revine să bântuie pieţele

    Măsurile de urgenţă, precum accesul nelimitat la împrumuturile Băncii Centrale Europene (BCE), menţin solvabilitatea multor bănci din Grecia, Portugalia, Italia şi Spania şi facilitează finanţarea altora, în timp ce dobânzile scăzute şi achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ţin sub control costurile creditelor. Acest sprijin este necesar în condiţiile în care temerile legate de încetinirea creşterii economice şi datoriile suverane determină băncile să restrângă operaţiunile de creditare şi să facă rezerve de dolari şi lichidităţi. “Nu pot dormi noaptea. Am intrat într-o nouă fază a crizei”, a declarat Charles Wyplosz, director la Centrul Internaţional pentru Studii Monetare şi Bancare din Geneva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce vrea sa faca primaria din New York cu pisicile fara stapan

    Acordul, care va sta la baza legislatiei ce va fi adoptata in
    toamna de consiliul municipal, este vazut drept un mod de a reduce
    populatia de pisici fara stapan din oras si de a creste sansele ca
    felinele aflate in adaposturile municipalitatii sa fie adoptate,
    scris The New York Times.

    Reducerile de bugete din ultimii ani au redus posibilitatile
    municipalitatii de a prinde si gazdui pisicile vagabonde, iar
    organizatiile de voluntari au preluat tot mai multe animale – caini
    si pisici – care inainte cadeau in sarcina adaposturilor publice.
    Din iunie 2010 si pana in mai 2011, totusi, nu mai putin de 21.086
    de pisici au fost preluate de adaposturile municipale de animale,
    conform Departamentului Sanatatii si al Igienei Mintale. Pisicile
    au reprezentat 59% din toate animalele preluate de adaposturi si
    doua treimi dintre cele eutanasiate din motive de boala.

    Oficialii din New York spera sa rezolve problema pisicilor
    vagabonde prin strategia de prindere, sterilizare, marcare si
    eliberare inapoi in mediul urban, care ar urma sa reduca numarul
    animalelor ce raman multa vreme in adaposturi pentru ca nu sunt
    adoptate de nimeni.

    Strategia, cunoscuta sub initialele TNR (trapping, neutering and
    releasing), este combatuta de unii activisti pentru drepturile
    animalelor, care considera ca ar fi mai bine ca animalele sa fie
    eutanasiate si nu abandonate inapoi in mediul lor dupa ce au fost
    sterilizate. “Ar trebui sa-i spunem de fapt TNA (trap, neuter and
    abandon)”, a declarat Ingrid Newkirk, presedinta fundatiei
    Cetatenii pentru un Tratament Etic al Animalelor.

    Bugetul alocat adaposturilor municipale ar urma sa creasca pana in
    2014 cu 77%, la peste 12 milioane de dolari, si va fi destinat
    imbunatatirii conditiilor in cele trei sedii existente. Daca nu ar
    fi existat noul acord, municipalitatea ar fi trebuit sa
    construiasca adaposturi in Queens si Bronx, singurele cartiere unde
    pana acum nu a functionat niciun adapost pentru animale fara
    stapan.

    Acordul a fost semnat si de primarul Michael Bloomberg, care a
    aprobat deja din ianuarie cresterea cheltuielilor de personal, in
    virtutea faptului ca bugetul alocat de municipalitate a fost
    suplimentat cu un milion de dolari in anul fiscal curent.

  • Facebook ar putea inregistra venituri de 2 miliarde de dolari in 2010

    Cel mai mare site de socializare, cu aproape 500 de milioane de
    utilizatori, Facebook a anuntat ca in 2009 a avut venituri de 800
    de milioane de dolai.Economistii intervievati de Bloomberg estimau
    venituri de 1,5 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ca sa scape de stres, bancherii de pe Wall Street se intalnesc seara sa se lupte

    “Vin multi baieti din finante. E un mod bun de a se relaxa dupa
    munca. Daca ai pierdut sute de mii de dolari, e bine sa vii sa te
    descarci”, spune Max McGarr, luptator profesionist si instructor la
    o sala de fitness preferata de bancheri.

    Unii dintre acestia, precum John Cholish de la Merrill Lynch, au
    trecut deja la nivelul de luptatori profesionisti, atrasi de stilul
    “artelor martiale mixte” promovat de competitia Ultimate Fighting
    Championship, care a castigat in ultimii ani popularitate in
    intreaga lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lectiile lui Keynes

    Agentia Bloomberg a publicat saptamana trecuta un material unde era citat un fost economist al Trezoreriei SUA, in varsta de 97 de ani, care comenta vizita la Washington a englezului John Maynard Keynes, in 1934, menita sa-l convinga pe presedintele Franklin Roosevelt sa dea drumul la cheltuieli pentru a relansa economia Americii. Thomas Worsley, care atunci avea 23 de ani, isi aminteste ca presedintele nu i-a dat prea multa atentie economistului britanic si ca n-a fost incantat de ideea unei stimulari a economiei cu bani publici, dar spera ca Barack Obama nu va repeta acum greseala lui Roosevelt. “Criza actuala valideaza argumentele lui Keynes. Trebuie sa angajezi, ca stat, suficiente cheltuieli ca sa atragi interesul firmelor private pentru riscul de a investi”, spune Worsley.

    Desi un interviu cu un economist care l-a cunoscut pe Roosevelt e o raritate, apar frecvent in presa americana si europeana articole unde e invocat, laudat sau infierat numele lui Keynes, a carui viziune despre posibilitatea de a relansa o economie afectata de depresiune cu ajutorul cheltuielilor publice a revenit puternic in actualitate, atat in SUA, cat si in Europa. Evident, cei ce cred ca nu sunt asemanari intre criza de acum si cea din anii ‘30, sau cei tentati sa judece o teorie economica doar printr-o anumita grila ideologica vor sustine ca au dreptate Milton Friedman si scoala austriaca si ca Keynes s-a inselat. Cu alte cuvinte, ca piata poate rezolva natural de una singura toate problemele economiei, iar interventia statului trebuie intotdeauna limitata la minim.

    Sumele deja alocate de administratia Obama pentru stimulente economice sau pledoaria unora din liderii europeni pentru reglementarea pietelor financiare dovedesc insa ca deja e prea tarziu ca ortodoxia pietei sa mai fie considerata singura teorie viabila pe piata ideilor economice. Si mai mult inca, nici macar nu era nevoie de actuala criza pentru a demonstra aceasta. Paul Krugman, laureatul Nobel ale carui articole le cititi periodic in BUSINESS Magazin, scria in 1998 un eseu intitulat “De ce nu suntem deja cu totii keynesieni”, unde afirma ca “adevarul esential al ideii lui Keynes, ca pana si cea mai productiva economie poate esua daca investitorii si consumatorii cheltuiesc prea putin si ca urmarirea exclusiva a disciplinei fiscale si a unui buget echilibrat poate fi uneori (nu intotdeauna!) o eroare, nu o dovada de intelepciune, este la fel de evident in lumea de azi ca si in anii ‘30”.

    Articolul de fata nu e o pledoarie pentru teoria lui Keynes, ci un indemn de a o cunoaste de la sursa. BUSINESS Magazin s-a asociat la ideea editurii Publica de a lansa o colectie de carti fundamentale de economie, colectie care incepe in aceasta luna cu “Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a banilor”, opera fundamentala a economistului britanic, publicata in 1936 si tradusa in Romania pentru prima data abia in 1970. “In Romania, Keynes nu a mai fost editat de peste 20 de ani si, implicit, n-a mai existat in librarii de peste 20 de ani. Cu alte cuvinte, daca un medic si-ar fi dorit sa afle cum a propus Keynes interventia guvernului in perioade de crize sau de boom economic, fie ar fi comandat cartea intr-o limba straina, fie ar fi renuntat”, spune Bogdan Ungureanu, director executiv al editurii Publica.

    Sugestia lui Ungureanu este ca si in afara perioadelor de criza cum e cea de fata, este necesar ca publicul sa poata avea acces la teoriile economice: “ma refer la publicul larg care vrea sa fie informat si sa poata citi carti de economie fara un abonament la biblioteca ASE”. Colectia lansata de Publica va continua cu lucrari de Paul Krugman, Thorstein Veblen, George Akerlof si Milton Friedman, acesta din urma fiind singurul din care s-a tradus la noi dupa 1989. “Aceste carti trebuie sa existe in librarii. Ele nu vor inregistra neaparat recorduri la vanzari, dar editurile au obligatia morala sa le puna la dispozitia publicului si sa le promoveze”, afirma Ungureanu.

    “Teoria…” lui Keynes nu e simplu de citit; autorul insusi, in prefata la editia franceza din 1936, scria ca e o carte adresata in principal colegilor lui economisti. Pentru cititorul roman, faptul ca are acces la teoria lui Keynes in romaneste e insa o arma in plus in lupta cu confuzia de idei care il intampina la tot pasul. Lectura lui Keynes nu-i poate da un raspuns la intrebarea daca Obama sau Boc au solutiile cele mai bune de iesire din criza, dar cu siguranta il ajuta sa caute raspunsul in cunostinta de cauza.