Tag: aur

  • Isărescu: România a repatriat aurul Poloniei, dar tezaurul României nu a fost returnat de Rusia

    “În decembrie 1916, în timpul Primului Război Mondial, România a trimis aurul în Moscova către o ţară aliată, departe de linia frontului, printr-un teritoriu care era incomparabil mai prietenos decât cel străbătut de aurul polonez în anul 1939. Şi aurul nostru nu a fost returnat în România, după aproape 100 de ani”. În septembrie 1939, prin România a fost evacuat tezaurul Bank Polsky, banca cetrală poloneză, care avea în acel moment un statut similar cu cel al Băncii Naţionale a României. O mică parte din tezaurul polonez nu a mai reuşit să părăsească România şi a rămas în custodia BNR până în 1947.

    Mai multe pe zf.ro

  • Preţul aurului este în creştere de 12 ani. Soros şi Paulson investesc masiv, anticipând noi creşteri

    Cotaţiile internaţionale ale aurului vor creşte în fiecare trimestru al anului viitor şi vor ajunge, în ultimele trei luni din 2013, la o medie de 1.925 dolari pe uncie (aproximativ 62 dolari pe gram), potrivit analiştilor contactaţi de Bloomberg. Fondul Paulson & Co., controlat de miliardarul John Paulson, a acumulat o expunere de 3,62 miliarde de dolari pe aur, în timp ce Soros Fund Management LLC şi-a majorat în acest trimestru deţinerile de aur cu 49%, potrivit datelor raportate către Securities and Exchange Commission, comisia de reglementare a pieţelor de capital din SUA. Marile bănci centrale ale lumii, inclusiv Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Populară a Chinei, promit noi măsuri de stimulare a economiei, perspectivă care dă investitorilor motive de îngrijorare privind inflaţia şi devalorizarea valutelor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Turcii “ţin la saltea” 5.000 de tone de aur. Cea mai mare bancă din ţară vrea să atragă 5 tone până la finele lui 2013

    “Am dori să aducem aurul în sistemul financiar. Această iniţiativă ar putea deveni un bun instrument de a încuraja populaţia să economisească”, a declarat directorul general adjunct al Isbank, Erdal Acar, într-o conferinţă la Istanbul, transmite Bloomberg.

    Banca a iniţiat campania în colaborare cu reţeaua de magazine de bijuterii Gulaylar.

    Compania Istanbul Gold Refinery estimează că populaţia din Turcia “ţine la saltea” aproximativ 5.000 tone de aur, evaluate la 300 miliarde de dolari, reprezentând 37% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frauda cu aur care a şocat industria minieră din întreaga lume – GALERIE FOTO

    În următorii trei ani, de Guzman a produs mii de probe de rocă amestecate cu aur extrase prin foraj în vederea verificării proprietăţilor terenului.


    Consecinţa: în perioada imediat următoare, valorea de piaţă pentru angajatorul lui Guzman, Bre – X Minerals, a crescut de la zero la şase miliarde de dolari. Investiţii uriaşe au făcut ca valoarea acţiunilor companiei să crească la bursă, iar reprezentanţi ai industriei miniere din întreaga lume s-au luptat pentru obţinerea unei părţi din miraculoasa mină indoneziană.


    Singura problemă: nu exista nicio picătură de aur în Borneo. Pe măsură ce adevărul ieşea la iveală, dovezile au ars în mod misterios şi oameni implicaţi în proiect au murit pe neaşteptate lăsând o serie de întrebări fără răspuns, scrie Business Insider.

  • Conspiraţia lingourilor de aur false – GALERIE FOTO

    Cumpărătorii unui astfel de lingou suferă o pierdere considerabilă, având în vedere că un lingou de aur veritabil este estimat la aproximativ 1,755 dolari, în timp ce unul cu tungsten, la doar 360.
    Până în 2010, au fost înregistrate două astfel de cazuri care au fost considerate iniţial izolate, dar apariţia recentă a unui al treilea a dus la reînvierea speculaţiilor legate de conspiraţie.

    Iată cum arată un lingou de aur amestecat cu tungsten:

    Speculaţiile au fost întărite de găsirea unui lingou alcătuit în proporţie de 75% din tungsten, de către un bijutier din Manhattan, scrie Business Insider. Ibrahim Fadl a venit în New York din Egipt în mijlocul anilor 70 cu scopul de a-şi continua studiile în chimie. A ajuns probabil singurul personaj din Manhattan cu tabelul periodic atârnat în birou:

    Şi-a deschis magazinul din New York după 11 ani. La sfatul unui coleg de breaslă care s-a confruntat cu lingou de aur amestecat cu tungsten, a tăiat un lingou de aur pentru a-l verifica. Iată ce a găsit bijutierul :

    Fadl a spus că a cumpărat lingoul contrafăcut de la un negustor rus cu care mai făcuse afaceri până atunci şi care se întorsese deja în ţara lui.

    Razele X-ray standard folosite de dealeri nu detectează amestecul, cei care au condus operaţiunea, au realizat ceva extreme de sofisticat. FBI şi Serviciile Secrete investighează incidentul, dar Fadl se întreabă dacă este posibil să opreşti practica, luând în considerare interesele care ar putea fi implicate.

  • Cocaină, aur şi maşini germane

    Ambiţiile Columbiei de a deveni cel de-al doilea mare producător de cacao din America Latină după Brazilia şi de a-şi reduce cota de piaţă în domeniul ingredientelor pentru cocaină par dejucate, cel puţin pentru moment, de dilema pe care europenii încearcă de trei ani să o rezolve, fără prea mult succes.

    AURUL PORTUGHEZ, LA AMANET
    Între timp, în Portugalia, una dintre vechile puteri coloniale europene, comercianţii de bijuterii şi aur au trecut printr-un an mai puţin obişnuit. Pe de o parte, măsurile de austeritate şi recesiunea formează o spirală de toată frumuseţea care a redus veniturile populaţiei în ultimul an şi jumătate, de la startul programului convenit cu UE şi FMI. Pe de altă parte, preţul aurului a urcat anul trecut la noi recorduri, apropiindu-se în septembrie de pragul psihologic de 2.000 dolari pe uncie. Astfel, portughezii şi-au vândut bijuteriile. Buticurile care cumpără aur s-au înmulţit puternic anul trecut pentru a absorbi oferta din piaţă, iar exporturile de aur ale Portugaliei au crescut de la 100 milioane euro în 2009 la 520 milioane euro anul trecut. “Nu mai avem aur să ne salveze, luna viitoare vom fi daţi afară de proprietar. Toţi cunoscuţii mei au probleme, chiar şi magazinele de aur au probleme pentru că nimeni nu mai are bijuterii de vânzare”, comentează pentru Bloomberg Paulo Oliveira, locuitor al Lisabonei care şi-a pierdut în această vară locul de muncă la o firmă de construcţii, plătit cu 800 euro pe lună.

    Într-adevăr, în prima parte a acestui an, magazinele interesate de verighete au început să se închidă, nemaiavând ce cumpăra. O bună parte din populaţie şi-a epuizat deja zestrea, iar cei care mai au bijuterii nu vor să vândă la preţurile actuale, de sub 1.600 dolari pe uncie, cu peste 20% mai mici decât anul trecut.
    “Afacerile au trecut de la grozav la îngrozitor în numai câteva luni. Tristul adevăr este că majoritatea clienţilor mei şi-au vândut deja inelele din aur”, spune Luis Almeida, proprietarul unui magazin de bijuterii din centrul capitalei portugheze.

    Economia zonei euro este din nou în pragul recesiunii (tehnice), adică două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut faţă de trimestrul respectiv anterior. De fapt, condiţiile recesiunii sunt deja îndeplinite: şomaj la cote record, încrederea la pământ, inflaţie în scădere, investiţii absente în sectorul privat, scăderea veniturilor populaţiei şi a consumului. Europa nu şi-a revenit după recesiunea din 2009. Creşterea economică reuşită în 2010 şi 2011 poate fi calificată ca anemică, cu mult sub potenţial, iar şomajul nu a dat niciodată, în ultimii trei ani, semne că s-ar îndrepta către nivelul anterior crizei financiare mondiale.

    MERSUL ÎN DOUA VITEZE ŞI MAŞINILE GERMANE
    În acelaşi timp, economia europeană merge în două viteze – statele de la “periferie”, aflate în dificultate, se mişcă mai încet, în timp ce economiile stabile, performante din nordul continentului îşi văd de treabă. Teoria este valabilă în cazul Suediei şi Finlandei, poate şi al Olandei. Belgia a fost descrisă în repetate rânduri în presa internaţională drept un candidat la criză din cauza gradului ridicat de îndatorare a statului. Germania, economia-mamut a Europei, aparent imună la efectele crizei din jurul ei, face parte fără îndoială din “elita economică” a continentului, dar începe să dea semne de disconfort.

    Neplăcerile din sudul zonei euro încep să se facă simţite în viaţa de zi cu zi din Germania. Dealerii auto, obişnuiţi să vândă cu uşurinţă automobile de lux la preţuri de listă, se plâng că potenţialii clienţi vin puşi pe târguială, fluturând oferte găsite pe internet cu maşini de ultimă generaţie din Italia sau Grecia disponibile la preţuri cu peste 20% sub cele din showroom. Pentru a răspunde cererii, producătorii auto recurg la “preînmatriculare” – înmatricularea unui autoturism pe dealer şi vânzarea maşinii la mâna a doua, la un preţ mai mic, deşi are zero kilometri parcurşi.

    “În fiecare zi, clienţii vin la noi în showroom cu oferte de la alte mărci sau alţi dealeri BMW. A devenit parte din rutina zilnică. Profiturile merg în jos, iar discounturile erodează marjele”, se plânge Werner Entenmann, administratorul unui dealership BMW din Stuttgart. Situaţia inedită de pe piaţa auto germană este departe de a reprezenta un semnal de alarmă sau un indiciu al revărsării efectelor crizei către cea mai mare economie europeană, însă arată că, într-un orizont de timp suficient de extins, braţul lung al crizei îi poate altoi chiar şi pe cei mai puternici.

  • Roşia Montană Gold Corporation îi răspunde lui Ponta: Contractul de licenţă poate fi desecretizat doar dacă se schimbă legea

    “Compania Roşia Montană Gold Corporation respectă toate prevederile legale în vigoare. Contractul de asociere dintre statul român prin Minvest Deva şi Gabriel Resources, compania listată la Bursa din Toronto, precum şi actualizările acestuia, sunt documente publice, disponibile atât la Registrul Comerţului, cât şi pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, putând fi găsite la adresa http://www.minind.ro (Domenii/ Sectoare-Resurse minerale-Contracte-RMGC). În ceea ce priveşte contractul de licenţă, acesta reprezintă informaţie clasificată, conform legii. Dacă statul român modifică legea şi permite desecretizarea licenţelor miniere, noi vom respecta legea, ca şi până acum”, precizează RMGC într-o declaraţie remisă MEDIAFAX. Premierul Victor Ponta a anunţat că cere desecretizarea contractului de la Roşia Montană şi că va solicita direct companiei investitoare să accepte acest demers, spunând că nu ar fi nimic de ascuns dacă acel contract ajută România şi i s-a făcut lobby “de la cel mai înalt nivel”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    7,7%
    cu atât au crescut sumele colectate din CAS în primele 5 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,5 mld. lei

    17,56 mil.
    numărul şomerilor din zona euro în luna mai, cu 1,82 mil. persoane mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, corespunzător unei rate record de 11,1% a şomajului

    107.000
    numărul patronilor de firme în 2011, din care 74,5% erau patroni de firme cu 1-5 salariaţi, iar 44,2% îşi desfăşurau activitatea în comerţ

    12,4%
    contribuţia estimată pentru 2010 a energiei din surse regenerabile la consumul final brut de energie în UE, comparativ cu 11,7% în 2009 şi 10,5% în 2008

    4,6%
    creşterea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, ajustată sezonier, în primele cinci luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

  • Cel mai mare producător rus de aur vinde activele din România unei firme kazahe pentru 20 milioane de dolari

    Mihail Prohorov s-a clasat pe locul al treilea la alegerile prezidenţiale din Rusia, câştigate în luna martie de Vladimir Putin. Activele Polyus în România sunt deţinute prin firmele Romaltyn Mining şi Romaltyn Exploration, controlate prin intermediul holdingului Romaltyn Limited, înregistrat în Insula Man. Activele vor fi vândute către un alt holding, înregistrat în Insulele Virgine, controlat de SAT & Company, se arată într-un comunicat transmis vineri de Polyus. SAT & Company este un holding specializat în atragerea de finanţare şi dezvoltarea companiilor metalurgice şi miniere.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Înapoi la etalonul aur? (FOTO)

    Broderiile cu fir metalic prezentate de Dolce & Gabbana la Săptămâna modei de la Milano, rochia aurie purtată de către Meryl Streep la festivitatea de decernare a premiilor Oscar de la Los Angeles ori cea purtată de prietena lui George Clooney la acelaşi eveniment arată apariţia unei tendinţe care promovează culorile metalice în vestimentaţie, scrie Financial Times.

    Motivul creşterii în popularitate a culorilor metalice sau a broderiilor cu fir de argint ori aur îl constituie, aşa cum explică creatorul de modă britanic de origine italiană Antonio Berardi, sentimentul de speranţă pe care îl induce, precum şi faptul că fac o rochie, chiar şi pastelată, să pară mai frumoasă. Totodată, ar reprezenta o modalitate decorativă mai subtilă decât cristalele.

    Un alt creator, newyorkezul Thakoon Panichgul, foloseşte, de exemplu, gulere de mătase aurie pentru unele din ţinutele sale, care pot tine loc de bijuterii sau piele aurie pentru mânecile hainelor, ori combină auriul cu materiale sport. Designerul Manish Arora de la Paco Rabanne consideră că materialele cu tentă metalizată permit creatorilor să se joace cu lumina şi să creeze articole vestimentare cu aspect futurist. Culorile metalizate, în special auriul, au ajuns până şi la accesorii, cum ar fi huse pentru iPad: un iPad bine îmbrăcat înseamnă fie o husă aurie din piele de crocodil de la Marc Jacobs, ori una din piele cu sclipici de la Jimmy Choo.