BusinessMagazin

Tag: ajutor

  • Hobby-urile care te ajută să obţii mai uşor un job şi ce hobby popular nu ar trebui să menţionezi în CV

    Companiile ar putea aprecia un hobby al unui candidat dacă este legat într-un fel de jobul pentru care aplică, este de părere Ana Recio, vicepreşedinte al diviziei de recrutare a Salesforce. Alyssa Gelbard, fondatorul firmei de consultanţă Resume Strategist, este de părere că hobby-urile publicate in CV dezvălui personalitatea individului, cunoştiinţele sale din domeniu.

    Yoga demonstrează abilitatea de a sta calm şi a fi în control. Arată că poţi să faci faţă presiunii.

    Sporturile extreme precum ultramaratoanele sau saltul cu paraşuta îi arată angajatorul faptul că eşti capabil să-ţi depăşeşti limitele, să ieşi din zona de confort, că eşti disciplinat şi că nu-ţi este frică de necunoscut.

    Producţia video poate fi un hobby de dorit pentru joburi în producţie, organizare de evenimente care acum au şi o componentă de transmisii live. De asemenea, arată că eşti precis, atent la detalii.

    Bloggingul poate fi util pentru slujbele în marketing sau comunicare. Prin intermediul unui blog arăţi că poţi scrie corect, că poţi comunica eficient.

    Voluntariatul este văzut bine de multe companii. “Dacă vedem pe cineva care face voluntariat ştim că s-ar potrivi culturii noastre din companie. Echipa mea caută oameni pasionaţi şi care dau dovadă de compasiune”, este de părere Ana Recio de la Salesforce

    Fotografia este un hobby valoros pentru cei care caută un job într-un domeniu creativ – fie marketing, publicitate. Fotografia îţi arată creativitatea şi faptul că ai destul de multă răbdare să surprinzi cadrul perfect.

    Ce NU ar trebui să apară pe CV ca hobby este cititul. Oamenii care citesc tind să fie mai deştepţi şi tind să aibă un succes mai mare decât oamenii care nu fac asta. Dar asta nu înseamnă că ar trebui să pui cititul în lista de hobby-ury. În primul rând, majoritatea oamenilor de pe glob ştiu să citească, iar notând faptul că ai citit multe cărţi poate arăta că ai o cultură generală bună, dar Vicky Oliver, autoarea a cărţii “301 Smart Answers to Tough Interview Questions”, atenţionează asupra faptului că dacă spui că petreci foarte mult citind ai putea sugera angajatorului că eşti singuratic.

  • Hobby-urile care te ajută să obţii mai uşor un job şi ce hobby popular nu ar trebui să menţionezi în CV

    Companiile ar putea aprecia un hobby al unui candidat dacă este legat într-un fel de jobul pentru care aplică, este de părere Ana Recio, vicepreşedinte al diviziei de recrutare a Salesforce. Alyssa Gelbard, fondatorul firmei de consultanţă Resume Strategist, este de părere că hobby-urile publicate in CV dezvălui personalitatea individului, cunoştiinţele sale din domeniu.

    Yoga demonstrează abilitatea de a sta calm şi a fi în control. Arată că poţi să faci faţă presiunii.

    Sporturile extreme precum ultramaratoanele sau saltul cu paraşuta îi arată angajatorul faptul că eşti capabil să-ţi depăşeşti limitele, să ieşi din zona de confort, că eşti disciplinat şi că nu-ţi este frică de necunoscut.

    Producţia video poate fi un hobby de dorit pentru joburi în producţie, organizare de evenimente care acum au şi o componentă de transmisii live. De asemenea, arată că eşti precis, atent la detalii.

    Bloggingul poate fi util pentru slujbele în marketing sau comunicare. Prin intermediul unui blog arăţi că poţi scrie corect, că poţi comunica eficient.

    Voluntariatul este văzut bine de multe companii. “Dacă vedem pe cineva care face voluntariat ştim că s-ar potrivi culturii noastre din companie. Echipa mea caută oameni pasionaţi şi care dau dovadă de compasiune”, este de părere Ana Recio de la Salesforce

    Fotografia este un hobby valoros pentru cei care caută un job într-un domeniu creativ – fie marketing, publicitate. Fotografia îţi arată creativitatea şi faptul că ai destul de multă răbdare să surprinzi cadrul perfect.

    Ce NU ar trebui să apară pe CV ca hobby este cititul. Oamenii care citesc tind să fie mai deştepţi şi tind să aibă un succes mai mare decât oamenii care nu fac asta. Dar asta nu înseamnă că ar trebui să pui cititul în lista de hobby-ury. În primul rând, majoritatea oamenilor de pe glob ştiu să citească, iar notând faptul că ai citit multe cărţi poate arăta că ai o cultură generală bună, dar Vicky Oliver, autoarea a cărţii “301 Smart Answers to Tough Interview Questions”, atenţionează asupra faptului că dacă spui că petreci foarte mult citind ai putea sugera angajatorului că eşti singuratic.

  • Studiu eJobs: 1 din 2 români a avut o relaţie la birou

    Relaţiile amoroase la birou sunt mult mai frecvente decât ar putea crede mulţi dintre noi. În condiţiile în care petrecem în interes de serviciu o parte semnificativă din viaţă, şansele de a ne găsi jumătatea în timpul orelor de program sunt, din punct de vedere statistic, extrem de mari. Acest lucru este confirmat şi de către cel mai recent studiu eJobs derulat în luna februarie şi care arată că 56% dintre români au avut o relaţie la birou – pentru 45% a fost o relaţie serioasă, de lungă durată, în timp ce pentru 11% dintre ei a fost doar o aventură.

    Oarecum surprinzător, în segmentul de vârstă 18-25 de ani ponderea celor care nu au avut o relaţie de dragoste la job are nivelul cel mai ridicat (60%), pondere egală cu cea a respondenţilor cu vârste între 25-55 ani care au confirmat astfel de relaţii.

    În ceea ce priveşte partenerul, 25% dintre respondenţi spun că au avut o relaţie cu un coleg sau cu o colegă, 12% au avut o relaţie cu un furnizor sau partener extern, iar 19% este ponderea celor care au recunoscut că au avut o relaţie cu superiorul direct.

    Marea majoritate a celor implicaţi într-o relaţie amoroasă la locul de muncă erau singuri la acel moment (62%), 18% erau deja într-o relaţie, iar 20% au recunoscut că erau căsătoriţi.

    25% dintre cei care au avut o relaţie la locul de muncă au ajuns la altar de mână cu colegul sau colega de birou, ponderea fiind mai mare în rândul femeilor (28% femei vs. 20% bărbaţi).

    La întrebarea “Ce influenţă a avut relaţia la locul de muncă asupra carierei tale”, 17% au spus că unul dintre parteneri a trebuit să părăsească compania în următorul an. Cu o pondere apropiată – 16%, sunt cei care au afirmat că relaţia de la locul de muncă i-a ajutat să se dedice şi mai mult jobului, în timp ce doar 7% dintre respondenţi afirmă că relaţia i-a ajutat să avanseze în carieră. În restul cazurilor, relaţia nu a influenţat evoluţia profesională a respondenţilor.

    Sondajul eJobs a fost efectuat la nivel naţional, în perioada 1-12 februarie 2017, pe un eşantion de 1.242 de respondenţi, cu vârste curprinse între 18 şi 55 de ani. 2 din 3 respondenţi sunt femei şi mai mult de jumătate dintre aceştia au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani.
     

  • Studiu eJobs: 1 din 2 români a avut o relaţie la birou

    Relaţiile amoroase la birou sunt mult mai frecvente decât ar putea crede mulţi dintre noi. În condiţiile în care petrecem în interes de serviciu o parte semnificativă din viaţă, şansele de a ne găsi jumătatea în timpul orelor de program sunt, din punct de vedere statistic, extrem de mari. Acest lucru este confirmat şi de către cel mai recent studiu eJobs derulat în luna februarie şi care arată că 56% dintre români au avut o relaţie la birou – pentru 45% a fost o relaţie serioasă, de lungă durată, în timp ce pentru 11% dintre ei a fost doar o aventură.

    Oarecum surprinzător, în segmentul de vârstă 18-25 de ani ponderea celor care nu au avut o relaţie de dragoste la job are nivelul cel mai ridicat (60%), pondere egală cu cea a respondenţilor cu vârste între 25-55 ani care au confirmat astfel de relaţii.

    În ceea ce priveşte partenerul, 25% dintre respondenţi spun că au avut o relaţie cu un coleg sau cu o colegă, 12% au avut o relaţie cu un furnizor sau partener extern, iar 19% este ponderea celor care au recunoscut că au avut o relaţie cu superiorul direct.

    Marea majoritate a celor implicaţi într-o relaţie amoroasă la locul de muncă erau singuri la acel moment (62%), 18% erau deja într-o relaţie, iar 20% au recunoscut că erau căsătoriţi.

    25% dintre cei care au avut o relaţie la locul de muncă au ajuns la altar de mână cu colegul sau colega de birou, ponderea fiind mai mare în rândul femeilor (28% femei vs. 20% bărbaţi).

    La întrebarea “Ce influenţă a avut relaţia la locul de muncă asupra carierei tale”, 17% au spus că unul dintre parteneri a trebuit să părăsească compania în următorul an. Cu o pondere apropiată – 16%, sunt cei care au afirmat că relaţia de la locul de muncă i-a ajutat să se dedice şi mai mult jobului, în timp ce doar 7% dintre respondenţi afirmă că relaţia i-a ajutat să avanseze în carieră. În restul cazurilor, relaţia nu a influenţat evoluţia profesională a respondenţilor.

    Sondajul eJobs a fost efectuat la nivel naţional, în perioada 1-12 februarie 2017, pe un eşantion de 1.242 de respondenţi, cu vârste curprinse între 18 şi 55 de ani. 2 din 3 respondenţi sunt femei şi mai mult de jumătate dintre aceştia au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani.
     

  • Cum îţi poţi înfiinţa în 2017 o pensiune turistică, folosindu-te de bani nerambursabili de la stat

    Programele de finanţare aflate în derulare în prezent, dar şi cele anunţate pentru perioada următoare, permit înfiinţarea unor pensiuni turistice sau agroturistice, indiferent de viitorul amplasament al afacerii (rural sau urban).
     
    Aceste programe de finanţare nu sunt, însă, destinate exclusiv investiţiilor în domeniul turistic, fiind acceptate solicitări de finanţare pentru domenii de activitate dintre cele mai diverse. Cu alte cuvinte, întreprinzătorii care vor dori să obţină finanţare pentru o pensiune (agro)turistică vor intra în concurenţă cu cei care doresc să înfiinţeze sau să modernizeze fabrici, cabinete medicale, activităţi de IT, activităţi de prestări servicii, etc.
     
    Pensiunea turistică este “o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 40 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei”, conform Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) nr. 65/2013, ce stabileşte regulile de clasificare a structurilor de primire turistică.
     
    Conform aceluiaşi ordin, pensiunea agroturistică este “o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti sau meşteşugăreşti”.
     
    Ordinul ANT nr. 65/2013 reglementează, printre altele, următoarele aspecte:
     
    atât pensiunile turistice, cât şi cele agro-turistice pot avea între una şi cinci margarete, în funcţie de suprafeţele şi dotarea camerelor, dar şi alte criterii menţionate în ordin;
    amplasarea pensiunii turistice şi agro-turistice din mediul rural trebuie realizată pe un teren de cel puţin 1.000 mp (suprafaţa construită + suprafaţa terenului din jurul construcţiei).
    Cum se poate înfiinţa o pensiune agroturistică la ţară
     
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) pune la dispoziţia celor interesaţi două tipuri de finanţări nerambursabile pentru înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice. Este vorba de submăsurile 6.2 şi 6.4. Nu au fost anunţate termene pentru lansarea acestor măsuri de finanţare,  termenul aşteptat fiind în prima jumătate a anului.
     
    Prin intermediul PNDR 6.2, solicitanţii pot solicita o finanţare de 70.000 de euro pentru înfiinţarea unei pensiuni agro-turistice, cu respectarea următoarelor condiţii:
     
    solicitantul de sprijin financiar trebuie să fie organizat cel puţin ca persoană fizică autorizată, fiind acceptate inclusiv întreprinderile înfiinţate în anul depunerii cererilor de finanţare;
    fiind o măsură de finanţare destinată spaţiului rural, agricultorii sunt încurajaţi să îţi diversifice activitatea desfăşurată, astfel că ei vor primi un punctaj superior;
    sunt sprijinite investiţiile în acele comune în care există un potenţial turistic ridicat, conform unui tabel disponibil pe site-ul finanţatorului;
    în cadrul acestei măsuri, nu se acordă sprijin nerambursabil acelor solicitanţi care deja desfăşoară această activitate. Sunt acceptate la finanţare doar activităţile noi, pe care solicitantul nu le-a mai desfăşurat în trecut;
    orice cheltuială pe care solicitantul o consideră necesară proiectului său este eligibilă. Astfel, ajutorul nerambursabil poate fi folosit pentru: realizarea clădirii, dotarea cu mobilier şi echipamente, plata salariilor şi a contribuţiilor sociale, participarea la târguri de profil, realizarea unui site de prezentare, achiziţia de mărfuri şi materii prime, etc;
    cheltuielile făcute în scop personal nu sunt considerate cheltuieli eligibile;
    doar 10% din buget poate fi folosit pentru achiziţia de teren, în cazul în care este necesară o extindere viitoare a activităţii;
     
     

  • (P) Bursele Telekom susţin anual zece studenţi de excepţie pentru o carieră de succes

    Unul dintre cele mai longevive programe de susţinerea educaţiei şi a performanţei, „Bursele Telekom”, a ajuns în 2016 la a şaptea ediţie. În fiecare anTelekom Romania aacordat burse unui număr de zece studenţi cu rezultate şcolare foarte bune şi obiective de carieră bine stabilite şi care, în plus, s-au remarcat prin proiecte extracurriculare şi activităţi de voluntariat. Peste 100 de studenţi au beneficiat până în prezent de burse de excelenţă prin programele derulate de Telekom Romania.

    În 2016 programul „Bursele Telekom” a fost deschis studenţilor din anul I la universităţile de stat, indiferent de profilul acestora. Din cele 360 de înscrieri, juriul a selectat 20 de finalişti, dintre care au fost aleşi zece câştigători.

    Cei zece câştigători ai ediţiei 2016 sunt studenţi ai universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj- Napoca. Fiecare studentprimeşte din partea Telekom Romania o bursă anuală în valoare totală de 11.250 de lei, pe durata anului universitar 2016-2017.
    Fie că se pregătesc să devină medici, profesori sau cercetători, tinerii bursieri ne vorbesc despre parcursul lor educaţional, despre valorile care îi animă şi despre visul pe care speră să-l transforme într-o carieră de succes.

    Mihaela – Alexandra Roman este pasionată de medicină încă din anii copilăriei, atunci când o însoţea pe mama sa în cabinetul medical în care aceasta profesa. Pasiunea s-a transformat în destin, iar acum studiază medicina, convinsă de faptul că poate face performanţă pentru a-i putea  ajuta pe oameni. Pentru aceasta are nevoie de sprijin în demersul asumat,pentru a putea participa la conferinţe şi congrese care presupun o taxă de participare cedepăşeşte bugetul de care Alexandra dispune. De asemenea, bursa de la Telekom o va ajuta să împlinească un proiect convergent, ”Happy steps”, care constă în organizarea unor cursuri gratuite de dans pentru copiii bolnavilor de cancer de la Hospice Romania.

    Mihai Gherman a fost pasionat din copilărie de universul ştiinţific. Era atras de felul în care funcţionează lucrurile din jurul său. Informatica a devenit un ingredient zilnic al vieţii sale. În timp, apetitul nestăvilit pentru cunoaştere a început să se manifeste în special în direcţia tainelor corpului uman. Prin urmare, a început să studieze medicina şi să înţeleagă faptul că dorinţa sa este aceea de a-şi folosi cunoştinţele în folosul sănătăţii oamenilor. Întâlnirea dintre informatică şi medicină s-a manifestat sub cupola unor teme precum deep-learning şi cea a reţelelor neuronale virtuale. Bursa Telekom îl va ajuta să aprofundeze aceste teme oferindu-i accesul de care are nevoie la surse suplimentare de informaţie, precum cărţi de specialitate şi abonamente la reviste de cerecetare.

    Visul Cristianei Maria Popescu, olimpică medaliată cu aur la matematică, este de a avea un impact în societatea românească. Pas cu pas a contribuit la progres. A salvat în 19 ani peste cincizeci de animale ale străzii. Şi-a deschis inima si curtea pentru pisicile şi câinii înfometaţi, abandonaţi şi răniţi, oferindu-le o viaţă fără griji. Cristiana aspiră la o carieră în neurologie şi îşi doreşte să descopere tratamente eficiente pentru accidentul vascular cerebral, boala care i-a răpit tatăl. Bursa Telekom îi oferă acces la resurse de studiu si sprijin în proiectul de a înfiinţa un ONG.

    Bogdan – Viorel Vîlceleanu aspiră la o carieră în cercetarea biomedicală, o specializare ce necesită acces necontenit la cele mai recente informaţii din domeniu. Ţelul lui Bogdan poate fi îndeplinit prin acces la materiale didactice corespunzătoare, precum manuale şi atlase specifice, acces la reviste şi platforme digitale de învăţare ale unor universităţi internaţionale de prestigiu, participarea la numeroase congrese de specialitate din ţară şi nu numai.

    Sergiu – Andrei Dinu este un student special, cu rezultate extraordinare la nivel naţional şi internaţional în informatică, matematică, fizică şi şah. Sergiu îşi doreşte să-şi continue activitatea academică în ţara sa natală, scopul său fiind acela de a deveni un ambasador al excelenţei academice din România. Bursa Telekom îl va aduce mai aproape de împlinirea propriei chemării, aceea de a transforma performanţa academică în condiţie de posibilitate a unei vieţi mai bune pentru comunitatea în care trăieşte.

  • Cum a ajutat spamul Airbnb să ajungă o afacere de miliarde de dolari

    În ianuarie 2009, cei trei fondatori ai unui site mai puţin cunoscut numit Airbedandbreakfast.com (în traducere Aerpatşimicdejun.com) au decis în ultimul moment să participe la investirea preşedintelui Barack Obama. Brian Chesky, Joe Gebbia şi Nathan Blecharczyk erau toţi trecuţi de 20 de ani, nu avea niciunul bilet la festivităţi sau haine de iarnă potrivite şi nici măcar o idee clară despre programul săptămânii. Însă au văzut o oportunitate. Afacerea lor de servicii online de home-sharing şchiopăta de mai mult de un an, fără să aducă prea mare satisfacţie. Acum ochii lumii aveau să fie îndreptaţi spre capitala ţării. Iar ei au vrut să profite.

    Au găsit un apartament ieftin în Washington, într-o casă dărăpănată cu trei etaje lângă Universitatea Howard, care, la fel ca atât de multe alte case în acele vremuri disperate, era în executare silită. Camerele erau nemobilate. Aveau doar o canapea extensibilă, pe care cei trei antreprenori au cedat-o prietenului şi consilierului lor Michael Seibel, care deţinea site-ul de streaming video Justin.tv. Noaptea s-au înghesuit pe podeaua din lemn tare pe saltele gonflabile.

    Gazda lor era un chiriaş care aştepta evacuarea. Locuia în apartamentul de la subsol şi a folosit site-ul AirBed & Breakfast pentru a închiria primul etaj, gol, şi, celor trei oaspeţi, propriul său dormitor, living-ul şi garderoaba. Simţind o oportunitate de promovare, Chesky a trimis un e-mail personalului de la Good Morning America cu garderoba şi un producător a inclus-o într-o trecere în revistă a cazărilor neobişnuite pentru cei care doreau să participe la investirea preşedintelui.

    Ziua, cei trei, însoţiţi de Seibel, au împărţit fluturaşi cu AirBed & Breakfast de la staţia de metrou Dupont Circle. „Închiriaţi-vă camera! Închiriaţi-vă camera!”, strigau către navetiştii înghesuiţi. Cei mai mulţi îi ignorau. În timpul nopţii s-au întâlnit cu alte gazde AirBed & Breakfast în oraş, din vorbă în vorbă au descoperit cum să intre la petrecerile inaugurale, şi au răspuns la mai multe e-mail-uri de la un client nemulţumit – oaspetele din dormitorul de la subsol. Femeia venise cu o dubiţă Volkswagen tocmai din Arizona, cu câinele ei de ajutor, un chihuahua, şi nu era încântată de cazarea aglomerată. Într-o suită de plângeri, ea s-a declarat nemulţumită de mirosul de marijuana, că sucul pe care l-a lăsat în frigider i-a fost luat; în plus, clădirea nu respecta normele privind persoanele cu dizabilităţi. La un moment dat, chiar ameninţa că sună la poliţie. Chesky, Gebbia şi Blecharczyk stăteau la doar câţiva metri deasupra capului ei, în camera de sus, desigur, tastând scuzele de rigoare.

    În ziua inaugurării, s-au trezit la ora 3 dimineaţa pentru a ocupa un loc cu perspectivă bună spre National Mall. Au mers peste 2 mile pentru a ajunge acolo, şi şi-au cumpărat de la un magazin de pe drum pălării şi măşti. La ora 4 îşi găsiseră deja loc pe spaţiul verde în zona deschisă publicului, la o depărtare de câteva terenuri de fotbal de podium prezidenţial.

    „Stăteam spate în spate şi încercam să ne încălzim”, spune Chesky, directorul executiv al afacerii numite acum Airbnb. „A fost cea mai rece dimineaţă din viaţa mea. Toată lumea a aplaudat atunci când a apărut soarele”.

    Acestea se petreceau în urmă cu opt ani. De atunci, multe s-au schimbat – preşedintele, întreprinzătorii. Însă puţine companii au schimbat viaţa de oraş la fel de profund şi la fel de repede cum a făcut-o compania lansată de antreprenorii care tremurau anonimi în mulţime în acea zi. Airbnb nu este singura în acest pionierat. Uber a avut, de asemenea, o contribuţie uriaşă. Cele două companii sunt printre start-up-urile cu cea mai rapidă creştere din istorie în funcţie de vânzări, valoarea de piaţă şi numărul de angajaţi. Împreună, ele întruchipează cea de-a treia fază a istoriei internetului, era inovaţiei post-Google şi post-Facebook.

    Au ajuns atât de sus, şi la o valoare combinată de 99 de miliarde de dolari, cu toate că nu deţin prea multe active fizice. Airbnb poate fi considerată una dintre cele mai mari companii hoteliere din lume, în prezent fiind evaluată la 30 de miliarde de dolari, aproximativ la fel ca Marriott International – cu toate că nu are în proprietate camere de hotel reale. Fondatorii săi sunt multimiliardari, cel puţin pe hârtie. Uber se numără printre cele mai mari servicii de transport cu maşina de lume, dar nu are ca angajaţi şoferi profesionişti şi nici nu deţine autovehicule (cu excepţia unei mici flote experimentale de automobile care se conduc singure). Uber este evaluată la 69 miliarde dolari, mai mult decât oricare alt start-up de tehnologie privat. Ambele start-up-uri au oferit idei vechi de când timpul (transportul în comun, primirea oamenilor în gazdă), dar împachetate altfel. Şi ambele companii creează aporoape încontinuu controverse pe fiecare piaţă urbană pe care intră. Ele au venit să reprezinte, cel puţin pentru unii, mândria tehnoelitei. Criticii le învinovăţesc pentru distrugerea regulilor de bază ale angajărilor, de aglomerarea traficului, de ruinarea cartierelor, agravarea penuriei de locuinţe şi în general de aducerea unui capitalism neîngrădit în oraşe liberale. Airbnb şi Uber nu au anticipat acest grad de respingere, care i-ar fi putut descuraja pe întreprinzătorii mai prudenţi sau mai puţin zeloşi.

  • Cercetatorii au găsit răspunsul la întrebarea: cum este mai bine să fii la locul de muncă egoist sau altruist?

    Suntem deseori să îi ajutăm pe alţii înainte de a ne ajuta pe noi înşine, iar acest lucru se reflectă asupra modului în care relaţionăm cu colegii de muncă.

    Dar cercetătorii atrag acum atenţia că acest lucru ar putea avea efecte negative.

    Potrivit unui studiu realizat de către Adam Grant, profesor la Universtitatea din Pennsylvania, altruismul la muncă poate duce la epuizare şi, în mod ironic, îi poate afecta pe cei pe care încerci să îi ajuţi.

    “Chiar dacă cei care lucrează mai mult decât li se cere sunt printre cei mai apreciaţi oameni din companie, ei sunt şi cei mai predispuşi la epuizare din cauza efortului”, a spus Grant într-un interviu acordat Harvard Business Review. “Atunci când nu se protejează, investiţia lor în a-i ajuta pe alţii poate duce la rămânerea în urmă în ceea ce priveşte propriile sarcini.”

    Autorii studiului atrag atenţia că sunt trei lucruri importante atunci când vrei să-i ajuţi pe alţii: “alegeţi cu grijă modul în care îi ajutaţi, momentul în care îi ajutaţi şi mai ales oamenii pe care îi ajutaţi.”

  • Puţină mişcare nu strică nimănui

    Împreună cu artista Maira Kalman, care a gândit un traseu prin muzeu şi asigură şi prezentarea acestuia, trupa a creat The Museum Workout, care le propune vizitatorilor interesaţi să facă puţină mişcare înainte de programul obişnuit de vizitare al instituţiei, o plimbare prin muzeu în paşi de dans sau de marş şi cu tot felul de alte exerciţii, încheiată cu un bufet cu cafea, clementine şi pâine cu unt, astfel aşezate încât participanţii să le poată lua din mers.

  • Mesajul lui Liviu Dragnea: “Nicio graţiere nu mă ajută pe mine. România e patria denunţurilor şi a ascultărilor”

    “Nicio graţiere nu mă ajută pe mine. Eu nu am auzit de la Guvern că vrea să dezincrimineaze abuzul în serviciu pe de o parte. Pe de altă parte, ştiu că avem o Curte Constituţională, din câte mai ştiu eu, cel puţin azi dimineaţă era în vigoare, care a adoptat o decizie. Dacă trebuie să ieşim în stradă pentru a nu pune în acord deciziile Curţii Constituţionale cu legislaţia, e şi asta o opţiune, sau poate CCR a emis acea decizie pentru mine. Uitaţi-vă cu atenţie pe dosarul meu şi pe ce a apărut în presă sau ce a fost în dezbatere publică. Nu mă ajută pe mine personal. Eu am înţeles de la DNA că au o problemă cu vreo 15.000 de dosare. Eu nu cred că cele 15.000 sunt despre mine Vreau să aduc şi eu martori şi să audieze din nou martorii care au fost audiaţi la DNA să vedem dacă şi acest proces va merge şi se va susţine pe o declaraţie mincinoasă sau două declaraţii mincinoase obţinute în condiţii suspecte la DNA. Eu m-am uitat cu foarte mare atenţie pe toate declaraţiile. Oricine este de bună credinţă şi studiază cu atenţie doar acele declaraţii şi declaraţiile martorilor, se vede că sunt puse cu mâna sau cusute cu aţă albă, dictate. Vorbim despre o doamnă care a făcut o declaraţie mincinoasă, care a mai fost condamnată pentru luare de mită şi care probabil are alt dosar şi cu care se pare că s-a făcut o înţelegere. Asta este România, patria denunţurilor şi ascultărilor. Aştia sunt principalii piloni pe care se sprijină dosarele în România şi pentru care intră oamenii în puşcărie”, a declarat preşedintele PSD la sediul instanţei supreme.

    Întrebat ce l-ar sfătui pe Florin Iordache în privinţa modalităţii de promovare a actelor normative privind graţierea şi modificarea codurilor penale, Liviu Dragnea a declarat: “Eu l-aş sfătui să se inspire din experienţa înaintaşilor, adică din experienţa guvernului precedent. Dacă e să se dea prin ordonanţă sau să adopte proiect de lege, asta e problema lor. Dar e bine să se uite la experienţa înaintaşilor. Dacă s-a mai dat vreo graţiere prin ordonanţă, pot să dea, dacă nu, nu ştiu dacă e bine. eocamdată eu am văzut foarte mult scandal pe nişte intenţii. Am văzut şi o dezbatere publică şi eu zic să aşteptăm să vedem ce face guvernul”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro