BusinessMagazin

Tag: acord

  • Tsipras: Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu

    El a spus că acordul poate aduce noi investiţii care să ajute Grecia să iasă din recesiune şi să evite prăbuşirea sectorului bancar.

    “Acordul este dificil dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor”, a afirmat Tsipras în faţa reporterilor după discuţii cu liderii zonei euro care au durat toată noaptea.

    Liderii zonei euro au ajuns luni dimineaţă la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de salvare, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.

     

  • Premierul belgian anunţă un ACORD privind un nou plan de salvare a Greciei. Jean-Claude Juncker: Nu va exista un Grexit

    UPDATE – Jean-Claude Juncker: Nu va exista un Grexit 

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat luni dimineaţă, după încheierea unui acord privind un nou plan de salvare a Greciei, că “nu va exista un Grexit”, relatează Reuters în pagina electronică.

    “Nu va exista un Grexit (ieşirea Greciei din zona euro-n.r.) şi, astfel, suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute”, a declarat Juncker într-o conferinţă de presă, după încheierea negocierilor maraton privind criza din Grecia.

    Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat la rândul său că 25 de miliarde de euro vor fi folosiţi pentru a recapitaliza băncile elene.

    Potrivit preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, miniştrii de Finanţe vor discuta de urgenţă modalităţi de a ajuta Grecia să obţină resursele necesare pe termen scurt. După procedurile naţionale, Eurogrupul va lucra cu instituţiile pentru a continua negocierile.

    După negocieri care au durat 16 ore, prim-ministrul belgian a scris pe Twitter: “Acord!”.

    “Summitul Euro a ajuns la un acord în unanimitate. Toţi suntem gata pentru un program ESM pentru Grecia, cu reforme serioase şi sprijin financiar”, a scris de asemenea pe contul său oficial de Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

    “Se pare că avem un acord”, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Guvernului cipriot.

    Liderii zonei euro şi-au petrecut noaptea încercând să pună la punct termenii unui nou plan de salvare a Greciei, care trebuie să adopte o serie de reforme până miercuri, în caz contrar riscând să iasă din zona euro.

     

     

  • Preţurile petrolului scad cu peste 1 dolar pe fondul crizei din Grecia

    Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.

    În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.

    Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.

    Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.

    Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.

  • Grecia este, practic, în faliment: ”Am învăţat să supravieţuim cu nimic”

    La jumătatea lunii mai, Grecia a reuşit cu greu să plătească Fondului Monetar Internaţional o rată de 750 de milioane de euro, dintr-un fond de rezervă deţinut la instituţia financiară. Pentru restul lunii mai, membrii guvernului au găsit cu greu bani pentru acoperirea cheltuielilor. Pe 5 iunie însă, Grecia trebuie să plătească FMI 300 de milioane de euro, iar la nivelul întregii luni plăţile totalizează 1,6 miliarde de euro.

    „În acel moment totul se va sfârşi“, a spus un oficial elen, sub protecţia anonimatului. Ministrul de interne Nikos Voutsis a avertizat la rândul său că Grecia nu va avea bani să plătească ratele către FMI, în lipsa unui acord până pe 5 iunie.

    Ministrul de finanţe Yanis Varoufakis a încercat să tempereze temerile, el afirmând că până atunci se va ajunge la un acord cu creditorii internaţionali. În plus, Varoufakis a anunţat pe 26 mai o taxă suplimentară pe tranzacţii bancare şi impozitarea cu 15% a depozitelor bancare pe care cetăţenii greci le ascund în străinătate. Ministrul de finanţe atribuie impasul discuţiilor cu creditorii instituţionali insistenţei liderilor zonei euro şi FMI pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor în Grecia, împingând economia în recesiune.
    Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a respecta obligaţiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro.

    Într-o societate care s-a obişnuit de-a lungul multor decenii cu generozitatea guvernului, criza de lichidităţi are un impact distrugător. Universităţile, spitalele şi primăriile au dificultăţi să asigure serviciile de bază, iar serviciile de securitate, subfinanţate, pierd bătălia cu fluxul de imigranţi ilegali. De fapt, Grecia funcţionează deja ca un stat aflat în faliment. Apelul guvernului pentru conservarea de fonduri a fost făcut la nivel generalizat. Ambasadele şi consulatele, precum şi toate primăriile din ţară au fost obligate să pună toate fondurile disponibile la dispoziţia autorităţilor centrale. Spitalele şi şcolile au dispoziţii clare să nu facă niciun fel de angajări, în timp ce oficialii instituţiilor de securitate naţională se plâng că sunt presaţi să menţină misiunile aeriene şi maritime la un nivel minim, într-o perioadă în care migranţii din Africa şi Orientul Mijlociu se grăbesc către coastele Greciei. Chiar şi bancherii de investiţii, juriştii şi consultanţii care colaborează cu Ministerul de Finanţe au fost informaţi că cel puţin deocamdată activitatea lor este considerată pro bono.

    De la obţinerea primului program de salvare, în 2010, Grecia a fost obligată să reducă cheltuielile cu 28 de miliarde de euro, o sumă semnificativă într-o economie de 179 de miliarde de euro. O doză echivalentă de austeritate aplicată în Statele Unite, de exemplu, ar însemna scăderi de 2.600 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor făcute de New York Times. În ultimele şase luni, finanţarea Greciei prin intermediul programului internaţional de susţinere, în valoare totală de 240 de miliarde de euro, a fost sistată din cauza dezacordului dintre guvernul de stânga condus de premierul Alexis Tsipras, liderii zonei euro şi FMI legat de măsurile de reformă necesare, statul elen fiind nevoit să restrângă şi mai mult cheltuielile.

    Pentru o generaţie de politicieni care au considerat cheltuielile guvernamentale şi împrumuturile ca un drept naţional din naştere, ideea de a cheltui doar banii disponibili este de neconceput. Dar pentru alţi greci, care vor ca tradiţia de împărţire a favorurilor către cei cu relaţii bine-situate să ia sfârşit, ultimii ani de austeritate reprezintă o lecţie valoroasă.

    „Nu mai există gratuităţi în această ţară. Partidele vechi nu au spus niciodată adevărul poporului. Acum trebuie să trăim din ceea ce producem“, a spus Kostas Bakoyannis, guvernatorul regiunii Greciei Centrale. Bakoyannis a efectuat un turneu prin 25 de primării pe care le coordonează şi a transmis acest mesaj bătrânilor din Teba, un oraş cu circa 36.000 de locuitori situat la aproximativ 150 de kilometri de Atena. Bakoyannis a fost ales în funcţie ca independent şi critică politicienii vechi şi noi, cu toate că el însuşi ale legături cu Partidul Noua Democraţie, de dreapta. Unul dintre bunicii săi, Constantinos Mitsotakis, a fost premier, iar mama sa, Dora, a fost ministru în diverse guverne.

  • Cum poate influenţa Facebook viitorul jurnalismului

    Cei de la The New York Times au confirmat recent că au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Facebook pentru a lansa noua opţiune de ştiri publicate direct pe reţeaua socială. Astfel, companiile media vor publica materialele direct pe Facebook, fără să dea share la articolele publicate pe site-ul propriu. Mai mulţi jurnalişti şi analişti media au criticat însă această măsură, considerând că ea va transforma trusturile media în „servitori ai regatului Facebook“.

    Argumentele împotriva serviciului de ştiri instant sunt multe, bazate în general pe ideea că se dă prea mult control reţelei sociale şi că, în aceeaşi măsură, se pierd surse considerabile de venit. Cei care se declară în favoarea acestui tip de distribuire consideră că instituţiile media vor păstra în mare proporţie controlul, deoarece acestea vor decide cantitatea de conţinut transmisă către reţeaua lui Zuckerberg. Publicarea direct pe Facebook, spun aceştia, este doar o acceptare a faptului că formatele standard de ştiri nu mai sunt atât de populare. Mai mult, conducerea Facebook a explicat că veniturile din reclame plasate în interiorul materialelor vor ajunge în proporţie de 100% la autori. Pentru reclamele adiţionale, compania lui Zuckerberg va reţine 30% din venituri.

    Ideea jurnalismului în afara paginilor unui ziar sau a unui website nu este una nouă; reporterii transmit de multe ori informaţiile pe Twitter sau pe alte canale de social media. Alţii încarcă videoclipuri pe YouTube, pentru ca apoi să integreze secvenţa pe propriile site-uri. Sunt metode ieftine şi eficiente de a transmite repede informaţii.

    Reprezentanţii Facebook spun că prin acest nou serviciu se vor elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe“ cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

    Un alt gigant IT, Google, este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile. Larry Page şi Sergey Brin au anunţat la finalul anului trecut că vor închide serviciul de ştiri Google News în Spania, invocând o nouă legislaţie din această ţară care îl obligă să remunereze companiile mass-media ale căror conţinuturi le reproduce parţial sau total. „În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania“, declara la acea vreme Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american.

    „Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă“, a adăugat el. Închiderea serviciului Google News în Spania nu a reprezentat o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării procedurii legislative care se referă la proprietatea intelectuală.Luna trecută, Google s-a angajat să ofere în următorii trei ani o finanţare de 150 de milioane de dolari grupurilor media şi start-up-urilor europene din domeniul jurnalistic.

    Aceste finanţări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online. Printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă se numără Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit; alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale Google nu sunt implicate în acest proiect. Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google va trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente. În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

    Astfel, Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg şi Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online. „Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor“, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

    Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News. La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză „a deschis o uşă“ pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.

  • Acordul de mic trafic dintre România şi Ucraina intră în vigoare astăzi

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, Acordul privind micul trafic de frontieră dintre România şi Ucraina, semnat la nivel de premieri, la Kiev, în 2 octombrie 2014, şi care intră în vigoare joi, va facilita “considerabil regimul călătoriilor în regiunile limitrofe frontierei comune a celor două ţări vecine, în beneficiul locuitorilor acestor zone”.

    Extinderea cadrului juridic bilateral prin acest acord ilustrează deschiderea şi “nivelul remarcabil” atins în prezent de relaţiile dintre România şi Ucraina, precizează sursa citată.

    Din punct de vedere procedural, intrarea în vigoare a Acordului va fi urmată de o serie de formalităţi tehnice necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor acestuia.

    Înmânarea primelor permise de mic trafic de frontieră eliberate în baza Acordului va avea loc în viitorul apropiat, în cadrul unei ceremonii organizate în zona de frontieră, în prezenţa miniştrilor Bogdan Aurescu şi Pavlo Klimkin.

    Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă.

    Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.

    De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră.

    Aproximativ 2 milioane de cetăţeni români şi ucraineni de pe o parte si alta a frontierei pot fi potenţialii beneficiari ai acestui Acord.

    Permisele de mic trafic vor fi eliberate autorităţile române sau ucrainene în maximum 60 de zile de la primirea cererii însoţită de toate documentele necesare.

    Pentru eliberarea permiselor de mic trafic nu sunt percepute taxe.

    Permisul este valabil pentru o perioadă de la 2 la 5 ani, fără a putea depăşi durata de valabilitate a paşaportului titularului.

    Persoanele care beneficiază de prevederile Acordului se supun controlului de frontieră asemeni oricărei alte persoane, însă autorităţile de frontieră nu vor aplica ştampile de intrare sau ieşire pe permisele de mic trafic.

    Alături de permisul de mic trafic, persoana care beneficiază de prevederile Acordului trebuie să fie în posesia unui paşaport valabil.

    Autorităţile de frontieră ale României sau Ucrainei au dreptul să refuze intrarea sau să reducă termenul de şedere pe teritoriul statului lor a persoanelor care beneficiază de dispoziţiile Acordului.

    Pentru asigurarea punerii în aplicare în mod corespunzătoare a Acordului, documentulprevede că fiecare parte contractantă va deschide o nouă misiune consulară pe teritoriul celeilalte părţi, pe bază de reciprocitate. Locaţia precisă a acestor misiuni consulare va fi comunicată pe cale diplomatică.

  • Isărescu pledează pentru un parteneriat în continuare cu FMI şi CE: Dau credibilitate şi seriozitate

    “Din experienţa mea, eu cred că este bine să avem nişte parteneri internaţionali, ne dau credibilitate, seriozitate şi uneori îţi trebuie un avocat al diavolului, asta e părerea mea. Chiar dacă uneori negocierile nu sunt plăcute, te mai cerţi cu ei, dar o formulă de parteneriat cu ei este bună“, a declarat vineri Isărescu, răspunzând unei întrebări pe această temă la conferinţa de prezentare a raportului asupra inflaţiei.

    El a menţionat că, altfel, reforma fiscală pe care intenţionează Guvernul s-o aplice ar putea fi “vândută” credibil mult mai greu pe pieţele externe, de unde România se finanţează în prezent la costuri reduse.

    “În plus, nici nu văd cum am putea noi să vindem credibil o reformă fiscală de o asemenea amploare pe plan internaţional, e greu. Aici m-am exprimat, mă repet, dacă nu poţi s-o prezinţi credibil, tot ce ai putea să câştigi din reforma fiscală pierzi la dobânzi. Or aţi văzut că unul dintre punctele pentru care stau atât de bine la Trezorerie la surplusuri este faptul că le-au scăzut cheltuielile cu dobânzile”, a mai spus guvernatorul.

    România are un acord stand-by de 4 miliarde de euro cu FMI şi Comisia Eu8ropeană, al treilea din 2009, care se încheie în septembrie.

    Negocierile pentru reînnoirea acordului au fost întrerupte, iar Guvernul a respins propunerile de majorare a preţului gazelor şi de adoptare de reforme în minerit.

  • Iubitul şi părinţii ei credeau că e angajată şi se duce în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânăra mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.

    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Darius Vâlcov a vrut să semneze un acord de recunoaştere a vinovaţiei, însă DNA a refuzat

    Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov, care marţi a fost din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat.

    Procurorul de caz nu a considerat, astfel, că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat”, conform actului normativ.

    De asemenea, legea prevede că acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte modul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marţi, a doua cerere a DNA privind urmărirea penală a lui Darius Vâlcov, cu nouă voturi ”pentru”, şi cererea privind reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD, cu şapte voturi pentru” şi două abţineri.

    Fostul ministru al Finanţelor este în arest la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a lui Vâlcov. Decizia a fost contestată de procurorii DNA şi urmează să se judece tot la instanţa supremă, care va stabili dacă Vâlcov va rămâne în arest la domiciliu, va fi cercetat sub control judiciar sau va fi arestat preventiv.

    Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reţinerea şi arestarea sa.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    În acelaşi dosar, în 24 martie, DNA a cerut Senatului un nou aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi. Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va fi analizată marţi în Comisia juridică şi miercuri în plenul Senatului.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockhol, din Sectorul 1 al Capitalei, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Circuitul minat 
al petrolului

    Yemenul contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea strâmtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol important în transportul ţiţeiului. Investitorii sunt îngrijoraţi că o posibilă închidere a strâmtorii ar duce la creşterea costurilor cu transportul, precum şi a timpului necesar de livrare – vasele care transportă petrol din Europa şi Africa de Nord nu vor mai putea urma cea mai directă rută către Asia, ci va trebui să ocolească Africa.

    Lucrurile sunt complicate de faptul că atât autorităţile din Yemen, cât şi şi Arabia Saudită acuză Iranul că sprijină rebelii şiiţi de pe teritoriul yem-enit, în contextul în care cea mai delicată problemă a administraţiei americane (ţinând cont de ostilitatea puternică faţă de Iran a Israelului, a Arabiei Saudite şi a republicanilor din Congres) este încercarea de a încheia un acord asupra programului nuclear iranian, în cadrul negocierilor multina-ţionale (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia, China, Iran) desfăşurate în aceste zile în Elveţia.

    Atât secretarul de stat american John Kerry, cât şi ministrul de externe iranian Mohamed Javad Zarif (foto) s-au declarat încrezători în şansa unei schiţe de acord până la 31 martie şi apoi în posibilitatea încheierii acordului până la 30 iunie. Pe măsură ce perspectivele unui acord în chestiunea nucleară s-au ameliorat, pariul pe ridicarea sancţiunilor economice internaţionale contra Teheranului a trezit interesul potenţialilor cumpărători de petrol iranian (China, Coreea de Sud, India, Japonia), care ar profita în mod evident de pe urma majorării estimate a producţiei iraniene cu cca 
1 mil. barili pe zi.

    După discursul din Congresul SUA susţinut la invitaţia republicanilor de premierul israelian Netanyahu, care a acuzat din nou ameninţarea nu-cleară iraniană, republicanii i-au atras atenţia preşedintelui Barack Obama că nu vor ratifica un acord nuclear şi ridicarea sancţiunilor economice contra regimului de la Teheran. Cât priveşte Arabia Saudită, ministrul de externe Saud al-Faisal s-a pronunţat contra oricărui acord cu Iranul, folos-ind aceleaşi argumente cu ale Israelului, respectiv „politicile agresive regionale şi intenţia de a obţine o armă nucleară care să ameninţe securitatea internaţională“.