Tag: Turcia

  • În Europa, grecii iau cele mai lungi vacanţe, românii cheltuie cel mai puţin – studiu

    Grecii, ciprioţii şi belgienii sunt europenii care merg în călătorii mai lungi de o săptămână, relevă un studiu Eurostat. Acelaşi studiu arată că românii cheltuie în medie doar 104 euro pe vacanţă, cel mai puţin din Europa.

    Rezidenţii din Luxemburg cheltuie cel mai mult într-o vacanţă, 749 de euro, pe locuri fruntaşe situându-se şi locuitorii din Malta (667 euro), Belgia (566 euro) Austria (%64 de euro) sau Irlanda (506 euro). Mai stânşi la pungă se dovedesc francezii, cu 353 de euro, danezii (292 de euro), spaniolii (178 de euro) sau Bulgarii (139 de euro).

    Cu doar 104 euro/vacanţă, românii se situează mult sub media europeană, de 353 de euro. Cu 19 vacanţe din 20 în ţară, românii sunt şi cei mai puţin plimbăreţi dintre europeni, urmaţi de greci, spanioli, portughezi şi francezi.

    În medie, vacanţa unui grec are 7,5 zile de cazare, a unui belgian 7,1 zile, a unui italian 6,1 zile, a unui austriac 4,8 zile, a unui român 4,3 zile, a unui ceh 4,1 zile, a unui ungur 3,7 zile şi a unui leton puţin peste trei zile.

    Spania, Franţa şi Italia sunt principalele trei destinaţii de vacanţă pentru europeanul mediu. Românii merg cu precădere în Italia, urmată de Bulgaria şi Grecia, bulgarii merg în Grecia, Turcia şi Germania, ungurii în Germania, Austria şi România, iar italienii în Franţa, Spania şi Marea Britanie.

  • Douăzeci şi cinci de persoane acuzate de complot împotriva regimului au fost achitate în Turcia

    Curtea de Casaţie din Istanbul a motivat acest verdict prin absenţa unor dovezi concrete împotriva celor 25 de acuzaţi şi a anunţat că intenţionează să reexamineze dosarele altor 63 de persoane condamnate în acelaşi caz.

    Noul proces în dosarul “Balyoz” a fost deschis după ce justiţia turcă a anulat, în octombrie, condamnările pentru 88 de persoane, între care numeroşi ofiţeri superiori.

    Acest prim verdict intervine la mai puţin de o săptămână după pronunţarea unei decizii a Curţii Constituţionale din Turcia, cea mai înaltă autoritate judiciară a ţării, potrivit căreia procesul în dosarul “Balyoz”, la finalul căruia peste 300 de militari şi civili au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare, este inechitabil.

    În urma acestei decizii, aceşti militari au fost repuşi în libertate.

    În 2012, procesul lor a generat numeroase critici, care au pus în discuţie independenţa justiţiei turce.

    Erdogan s-a felicitat la acea vreme în legătură cu aceste sentinţe, care corespundeau dorinţei sale de a priva armata turcă de influenţă politică.

    Dosarul “Balyoz” este cel mai răsunător dintre scandalurile de complot vizând Guvernul islamo-conservator, care s-au multiplicat din 2007, pentru că acesta implică cele mai înalte sfere ale armatei într-o conspiraţie care ar fi fost pusă la cale din 2003, la un an după instalarea la putere a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, provenit din mişcarea islamistă).

    Potrivit apărării, “Balyoz” era un simplu exerciţiu teoretic pregătit de armată în 2003, iar procesul ar fi fost o înscenare în vederea discreditării armatei, care a realizat patru puciuri din 1960 în Turcia şi a provocat demisia primului Guvern islamist, în 1997.

  • Cel puţin 48 de ostatici, inclusiv diplomaţi, la consulatul Turciei din Mosul

     Potrivit oficialului turc, cei 48 de ostatici sunt cetăţeni turci, printre aceştia figurând consulul Turciei, copiii acestuia şi agenţi ai serviciilor speciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şir de cutremure puternice în Marea Egee, simţite şi în Turcia şi România (VIDEO)

    Conform Centrului Seismologic Euro-Mediteranean (CSEM) şi Institutului Geodinamic de la Atena, cutremurul s-a produs la o adâncime de 27 km. Conform US Geological Survey, cutremurul a avut loc la o adâncime de 10 km, a avut o magnitudine de 6,9 grade şi epicentrul la 19 km de Kamariotissa, Grecia, 70 km de Alexandroupolis şi 83 km de Çanakkale, Turcia. Iniţial, Institutul de Geofizică din Salonic anunţase o magnitudine de 6,3 grade.

    Evenimentul seismic s-a simţit şi în vestul Turciei, inclusiv la Istanbul, precum şi în sudul României, inclusiv la Bucureşti.

    Seismul a fost urmat de mai multe replici, potrivit CSEM, între care cea mai puternică a avut loc la ora 14,33, de 4,6 grade, cu epicentrul în aceeaşi zonă, la adâncimea de 10 km.

    De asemenea, la ora 12,31 a avut loc un cutremur de 5 grade în vestul Turciei, la adâncimea de 2 km, cu epicentrul la 30 km de Çanakkale, urmat de două replici de 4,5 şi 4,6 grade în următoarea oră.

    Potrivit presei turceşti, mai multe zeci de locuitori din Çanakkale, Gökçeada şi Tekirdağ au fost rănite din cauza şocului ori din cauza faptului că au sărit pe ferestre. Pagube materiale minore s-au înregistrat la clădiri din Çanakkale şi Lemnos.

  • TRAGEDIE în Turcia: Bilanţul exploziei din mina de la Soma a ajuns la 282 de morţi

     UPDATE Bilanţul catastrofei miniere din Turcia a ajuns la 282 de morţi

    Cadavre au fost scoase în noaptea de miercuri spre joi dintr-o mină, în vestul Turciei, în care a avut loc un accident marţi, numărul morţilor ajungând la 282, a anunţat joi dimineaţa ministrul turc al Energiei, relatează AFP.

    “La ora (locală) 8.00 (8.00, ora României) avem 282 de morţi”, a declarat Taner Yildiz pentru presă.

    Bilanţul anterior, comunicat de Taner Yildiz, era de 274 de morţi.

    UPDATE 23:02 Bilanţul preliminar al accidentului minier din Turcia a ajuns la 274 de morţi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Cele mai grave accidente miniere produse din 1990 şi până în prezent

     CRONOLOGIE a celor mai grave accidente miniere:

    – 29 aprilie 2013 – SUDAN: 109 dispăruţi, dintre care nouă membri ai echipelor de salvare, după prăbuşirea unei mine de aur ilegale la Jebel Amir, în Darfur (vest).

    – 21 noiembrie 2009 – CHINA: 108 morţi după o explozie de gaz într-o mină din Xinxing, una dintre cele mai mari şi mai vechi din ţară, în apropiere de frontiera rusă.

    – 6 decembrie 2007 – CHINA: o explozie într-o mină din provincia Shanxi (nord), principala provincie unde se exploatează huila din ţară, s-a soldat cu 105 morţi.

    – 18 noiembrie 2007: UCRAINA: o explozie produsă într-o mină de cărbune din Doneţk (est) provoacă moartea a 101 persoane, acesta fiind cel mai grav accident minier din ţară.

    – 17 august 2007 – CHINA: 181 de mineri rămân blocaţi în două mine inundate din estul ţării, în apropiere de oraşul Xintai.

    – 19 martie 2007 – RUSIA: o explozie provoacă 108 morţi într-o mină din regiunea Kemerovo din Siberia.

    – 7 decembrie 2005 – CHINA: o explozie de gaz produsă într-o mină de cărbune din Liuguantun, în provincia Hebei (nord), s-a soldat cu 118 morţi şi dispăruţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul românesc trece Prutul. Peste 10.000 de noi turişti din Republica Moldova sunt aşteptaţi în România

    50.000 de turişti tot scoţi din Republica Moldova, dacă îi adunăm pe cei care pleacă prin agenţii şi pe cont propriu în străinătate„, este concluzia la care a ajuns Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, după ce a studiat datele referitoare la numărul de turişti moldoveni care pleacă în fiecare an în vacanţe la mare peste graniţă.

    Burcea a decis să îşi deschidă agenţie la Chişinău: a depus actele pentru înfiinţarea ei şi urmează să o inaugureze la finalul lunii mai. Pentru a simţi mai bine pulsul pieţei, Burcea a participat cu un stand şi la târgul de turism care s-a desfăşurat în perioada 10-13 aprilie la Chişinău. „Au venit la standul nostru foarte mulţi oameni interesaţi de România, dar şi agenţii de acolo, care voiau să vadă ofertele şi să ia broşuri„, a povestit el.

    Burcea a remarcat că expozanţii din Republica Moldova nu aveau broşuri de prezentare, iar cei care îşi expuneau oferta o făceau pe o coală A4. Diferit faţă de târgurile din România şi din multe ţări europene era şi că agenţiile nu puteau vinde pachete direct la stand, acest lucru fiind interzis prin lege. „Am constatat că mulţi moldoveni, dar şi agenţii de-ale lor, nu cunoşteau produsul turistic românesc. Din acest an, însă, România va începe să se promoveze şi la ei„, a adăugat Burcea.

    Din toamnă, oferta turistică a României va fi promovată la Chişinău atât în media, cât şi outdoor. Campania va dura un an şi va costa 300.000 de euro, după cum spune Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), care a fost prezent la târgul de turism de la Chişinău, unde România a avut un stand care a găzduit ofertele a 16 firme de profil din ţară.

    Campania va promova litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre. „Am constatat că Delta Dunării este o destinaţie care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova„, a spus Filipescu. „Important este că am participat la acest târg şi că am luat pulsul pieţei.

    Ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai agenţiilor de turism care ne-au spus că, deşi mulţi turişti voiau să vină în România, vizele se obţineau destul de greu„, a spus Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Parlamentul European şi Consiliul European au luat recent decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize, începând cu 28 aprilie, pentru a călători în Spaţiul Schengen. De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetăţenii din Republica Moldova care deţin un paşaport biometric.

    Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Cu toate acestea, Filipescu crede că ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în spaţiul Schengen, dar şi campaniile viitoare de promovare la Chişinău a destinaţiilor româneşti vor aduce în România un plus de peste 10.000 de turişti din ţara vecină în acest an.

    Turoperatorii sunt mai optimişti şi cred că vor veni mai mulţi turişti moldoveni, motiv pentru care, alături de Paralela 45, alte două mari agenţii de turism româneşti, Christian Tour şi Mareea, vor intra în acest an pe piaţa din Republica Moldova. „Oficial, trei mari agenţii de turism din România au confirmat intenţia să îşi deschidă sucursale în România. Deja agenţiile noastre cunosc asta şi au intrat în legătură cu ele.

    Este vorba de Christian Tour, Paralela 45 şi Mareea, care vor să profite de eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni„, a afirmat Gabriel Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, care reprezintă agenţii de turism şi hoteluri. Mărgineanu spune că sunt deja pe piaţă două agenţii din Turcia şi câte una din Bulgaria şi Grecia. Grecii au venit anul trecut, iar turcii şi bulgarii sunt prezenţi de trei ani. Cele mai importante destinaţii pentru turiştii moldoveni sunt Bulgaria, Turcia, România, Grecia şi Egipt.

    „Mulţi moldoveni, unii prin agenţii, alţii pe cont propriu, mergeau vara în staţiunile din Ucraina. În condiţiile politice de acum, vor renunţa la aceste destinaţii şi pe unii dintre ei încercăm să îi atragem în România„, a spus Răducan. Problema este că multe dintre rezervările hotelurilor de pe litoralul românesc au fost făcute deja şi că preţurile cu care moldovenii îşi luau camere în staţiunile din Ucraina erau mici.

    „Chiar dacă plăteau preţuri mici, vom căuta printre hotelierii de pe litoralul românesc pe acei investitori dispuşi să vină cu oferte ieftine şi să piardă în acest prim an de colaborare, pentru ca apoi să câştige turişti pentru următorii ani„, a adăugat oficialul FPTR.

  • KazMunayGas reevaluează planul extinderii în Ucraina şi Turcia, dar promite investiţii în România

     “Iniţial, planul era să ne extindem în Ucraina şi Turcia, dar este un mare semn de întrebare în privinţa Ucrainei din cauza mediului politic. Turcia este o altă poveste. Poate este nevoie să reevaluăm planul”, a declarat Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International NV.

    La mijlocul lunii martie Peninsula Crimeea din Ucraina a fost alipită Federaţiei Ruse, printr-un acord semnat la Moscova de preşedintele Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsulă. Anexarea a avut loc după ce populaţia regiunii ucrainene a votat prin referendum secesiunea de Ucraina şi alipirea la Rusia. Decizia Moscovei a astras sancţiuni din partea statelor occidentale.

    Turcia traversează o perioadă tensionată din punct de vedere politic, marcată de proteste de amploare ale opoziţiei şi de decizii controversate ale premierului Recep Tayyip Erdogan, inclusiv interzicerea accesului la platformele Twitter şi YouTube. În pofida presiunilor, partidul de guvernare, AKP, a câştigat detaşat alegerile locale de la sfârşitul lunii martie. Piaţa financiară din Turcia a reacţionat pozitiv la rezultatul alegerilor, însă unii investitori au avertizat că câştigurile ar putea fi temporare având în vedere polarizarea tot mai acută a societăţii şi riscurile politice pe termen lung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BauMax decide până la sfârşitul lunii aprilie dacă se retrage din România şi alte ţări din regiune

     “Vom închide (magazinele din, n.r.) Turcia. Analizăm în prezent dacă vom mai rămâne în alte ţări. Asta se va decide până la sfârşitul lunii aprilie”, a declarat Karlheinz Essl, fondator şi proprietar al BauMax, pentru postul de televiziune ORF, citat de Reuters.

    Guvernul austriac a refuzat miercuri propunerea de a cumpăra colecţia de artă a lui Essl, evaluată la 250 de milioane de euro. Fondatorul BauMax intenţiona să folosească banii obţinuţi dintr-o eventuală tranzacţie pentru a salva o parte a companiei şi mii de locuri de muncă.

    Retailerul, cu aproape 10.000 de angajaţi în nouă ţări, a înregistrat o pierdere de 126 milioane de euro în 2012, după ce extinderea în Europa de Est a pus o presiune prea mare pe finanţele companiei. Ultima piaţă pe care a intrat BauMax a fost Turcia, în 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Crimeea ieftineşte hotelurile de 5 stele din destinaţiile de vară

     Hotelurile de cinci stele din Grecia şi Turcia, la care un număr important de camere era rezervat de turiştii ruşi, urcaseră preţurile în ultimii 2-3 ani ca urmare a cererii foarte mari.

    “Rezervările din Rusia, care se îndreptau în mare parte la hotelurile de cinci stele din destinaţiile de vară, au scăzut dramatic în ultimele două săptămâni, pe fondul crizei din Crimeea şi din cauza zvonurilor că este posibil să nu se mai acorde atât de uşor vize pentru Uniunea Europeană”, a spus Pandel, care deţine agenţia cu cele mai mari vânzări de vacanţe externe din România.

    El a afirmat că, din acest motiv, hotelierii străini au scăzut deja tarifele cu până la 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro