BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • A murit unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri

    Charles „Chuck” Geschke – cofondatorul firmei de software-uri Adobe care a dezvoltat tehnologia Portable Document Format (PDF) – a murit la vârsta de 81 de ani, conform ABC News.

    „Este o pierdere imensă pentru întreaga comunitate Adobe şi industria tech, pentru care (Geschke – n.r.) a fost un model şi un erou timp de decenii”, a declarat CEO-ul Adobe Shantanu Narayen.

    „În calitate de cofondatori Adobe, Chuck şi John Warnock au dezvoltat software-uri inovatoare care au revoluţionat modurile în care oamenii creează şi comunică. Primul lor produs a fost Adobe PostScript, o tehnologie inedită care a oferit un mod complet nou de a printa texte şi imagini, stârnind astfel revoluţia sectorului dedicat tehnoredactării.”

    În 2009, preşedintele american Barrack Obama le-a oferit cofondatorilor Adobe Medalia Naţională pentru Tehnologie.

    „Chuck a insuflat o motivaţie neobosită în ceea ce priveşte inovarea companiei, rezultând în unele dintre cele mai radicale invenţii de tip software, cum ar fi omniprezentul PDF, Acrobat, Illustrator, Premiere Pro şi Photoshop”, a adăugat Narayen.

    Cu o capitalizare bursieră de aproape 251 de miliarde de dolari, Adobe este una dintre cele mai valoroase companii din lume, reuşind să întreacă nume precum Netflix, Coca-Cola, L’Oreal şi Nike.

    „Chuck a fost extrem de mândru de ceea ce a realizat în viaţă, însă atenţia s-a a mers în majoritatea timpului asupra familiei. Întotdeauna s-a considerat cel mai norocos om de pe Pământ”, a declarat Nancy Geschke, soţia cofondatorului Adobe.

     

  • Un vaccin împotriva cancerului, pe bază de ARN mesager, este în curs de dezvoltare

    Uğur Şahin şi Özlem Türeci au decis să investigheze posibilitatea de a face un vaccin pentru acel virus misterios şi extrem de contagios folosind ARNm. Astfel, în câteva săptămâni, oamenii de ştiinţă BioNTech au dezvoltat un vaccin experimental în parteneriat cu gigantul farmaceutic american Pfizer. Astfel, 10 luni mai târziu, vaccinul a trecut studiile clinice şi obstacolele de reglementare şi a început să fie folosit în întreaga lume. Acelaşi principiu poate fi aplicat în combaterea altor boli legate de sistemul imunitar, cum ar fi gripa, malaria şi cancerul.

    „Avem mai multe vaccinuri diferite împotriva cancerului pe bază de ARNm”, a declarat Türeci. „Deşi este prea devreme pentru a prezice când va fi disponibil un astfel de vaccin, perspectiva este promiţătoare. Este foarte dificil de prezis în dezvoltarea inovatoare. Dar ne aşteptăm să fie gata în câţiva ani”, a adăugat Türeci.

    Comunitatea biotehnologiei studiază ARNm de două decenii. Platforma medicală funcţionează pe baza unor instrucţiuni pentru transformarea proteinelor antigenice găsite pe suprafaţa unui virus în celulele corpului. Antigenul va fi apoi copiat şi produs în mai multe celule pentru a crea sistemul imunitar împotriva acelui virus specific, potrivit Observer.

    Pentru cancer, ARNm este investigat ca o modalitate de a furniza celulelor codurile proteice dintr-o tumoră specifică, care ar putea fi personalizate pentru a se potrivi cu mutaţiile cancerului unei persoane. Celulele produc apoi aceste proteine ​​şi antrenează sistemul imunitar pentru a proteja organismul de cancer.

    Moderna din Boston, care a dezvoltat un alt vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager într-un timp record similar, investighează, de asemenea, potenţialul tehnologiei în tratarea şi prevenirea altor boli. Firma are 24 de vaccinuri pe bază de ARNm sau terapii în lucru, inclusiv trei proiecte de vaccinare anunţate în ianuarie: unul pentru HIV, unul pentru gripa sezonieră şi al treilea virus Nipah, care provoacă encefalită şi are o rată a mortalităţii de până la 75%.

    Vineri, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier le-a acordat lui Şahin şi Türeci Ordinul de merit, una dintre cele mai înalte onoruri ale ţării, în cadrul unei ceremonii la care a participat cancelarul Angela Merkel.

    Cuplul a subliniat că succesul cu vaccinul COVID-19 al BioNTech este un efort de echipă. „Este vorba despre efortul multora: echipa noastră de la BioNTech, toţi partenerii implicaţi, de asemenea guverne, autorităţi de reglementare, care au lucrat împreună, de urgenţă”, a spus Türeci. „După cum o vedem, aceasta este o recunoaştere a acestui efort şi, de asemenea, o sărbătoare a ştiinţei”.

     

  • Povestea unei afaceri româneşti care în doar doi ani „a prins aripi” şi a ajuns deja să producă sute de mii de euro şi să extindă în mai multe oraşe din ţară

    BeeFast a fost lansat la final de 2019, cu scopul de a a bate recordurile în materie de timpi de livrare. Cu o viteză medie de livrare de 55 de minute, start-up-ul românesc „a prins aripi” şi în materie de dezvoltare a businessului. Accelerat de valul pandemiei, acesta a atins o cifră de afaceri de 320.000 de euro şi se va extinde în Iaşi, Timişoara, Braşov şi Cluj.

    Conceptul afacerii BeeFast a pornit din convingerea că tehnologia va continua să schimbe modul în care facem achiziţii şi, inevitabil, aşteptările clienţilor în ceea ce priveşte piaţa de delivery, spune Cristian Grozea, CEO şi cofondator al start-up-ului. Bineînţeles, trendul a fost accelerat de criza provocată de coronavirus, iar start-up-ul s-a trezit pe val aproape peste noapte. Într-o piaţă a livrărilor în marea ei majoritate «clasică», cu intervale de livrare de 24-48 de ore, BeeFast a reuşit performanţa de a livra coletele din Bucureşti într-un timp mediu de 55 de minute.

    Serviciul se bazează pe o platformă informatică ce are mai multe caracteristici: primirea comenzilor se face atât de la afaceri, cât şi de la persoane fizice, fie prin integrarea cu soluţii de e-commerce ale afacerilor, fie prin plasarea directă a comenzii. În al doilea rând, alocarea curierilor se face automat pe baza proximităţii. În cazul în care afacerea-client nu deţine un magazin online, BeeFast îl poate construi gratuit în circa 24 de ore, integrându-l ulterior în soluţia de livrare. În acest fel, afacerile pot fi online în mai puţin de 24 de ore.

    „Astăzi, tehnologia este noua frontieră. Iar aceasta, spre deosebire de frontierele fizice, nu are limite pe care să le vedem prea curând. E o efervescenţă în acest domeniu care va duce, cu siguranţă, la evoluţii spectaculoase. Pentru mulţi, domeniul digital înseamnă platforme şi instrumente care ne fac viaţa mai uşoară online, însă, câteodată e bine să avem o viziune mai amplă, axată pe impactul exercitat asupra evoluţiei noastre ca oameni: maşini fără şofer, livrări cu drone, oraşe şi locuinţe care se pot reloca, programe spaţiale independente. Cred că 2021 va aduce câteva astfel de minuni mai aproape de realitate. Dintre ele, cele care ne afectează direct sunt cele legate de transport şi logistică – drone, robotică, maşini fără şofer. Suntem foarte atenţi şi entuziasmaţi de ceea ce va urma”, spune Cristian Grozea.

    Firma a început anul 2020 ca o soluţie de livrări rapide de tip B2B şi B2C, însă contextul socio-economic generat de primele luni ale pandemiei a stimulat dezvoltarea proiectului către oferirea unei infrastructuri digitale cu sistem integrat de plată şi livrare a comenzilor pentru magazinele offline. Astfel, pe parcursul primelor nouă luni din 2020, BeeFast a mutat în online peste 100 de businessuri, din domenii precum HoReCa, flori, cosmetice şi îmbrăcăminte.Tendinţa generală către e-commerce a dus la creşterea accelerată a numărului de comenzi zilnice, care au crescut de la o medie de 16 livrări/zi în ianuarie 2020 la o medie de 211 livrări/zi la mijlocul anului, respectiv 338 livrări/zi la finalul anului. Aşadar, în 2020, cei peste 1.200 de livratori înregistraţi pe platforma BeeFast au onorat peste 66.500 de comenzi, care au generat afaceri de 320.000 de euro, de 3 ori mai mari faţă de estimările de la începutul anului. Aproximativ 65% din cifra de afaceri a fost obţinută de clienţii pe care BeeFast i-a trecut gratuit din offline în online de-a lungul pandemiei, iar numărul maxim de livrări înregistrat la nivelul unei zile a fost de 580.

    „Ca dezvoltare, avem o viziune care, pentru noi, sună în felul următor: infrastructură pentru economia digitală. Acest concept înseamnă multe lucruri integrate care să ajute un sistem care acum este destul de fragmentat şi, prin urmare, insuficient de rapid. Însă dacă am învăţat ceva anul acesta, este că nu e bine să mai ai planuri pe termen lung”, a adăugat CEO-ul BeeFast. În prezent, sunt 13 persoane în echipa internă a companiei, la care se adaugă colaboratori pe mai multe domenii conexe şi peste 1.200 de curieri înrolaţi în aplicaţie. Spre deosebire de un marketplace, BeeFast reprezintă o platformă care asigură infrastructura pentru afacerile care vând în mediul online. De pildă, compania nu înrolează un client – de exemplu, un restaurant – într-o platformă de marketplace, ci îl ajută să aibă propriul său shop într-un interval de 24 de ore, integrat imediat cu metoda de livrare superrapidă a firmei. În consecinţă, businessul îşi va păstra comunitatea de clienţi şi va putea să îşi dezvolte o strategie de marketing şi să păstreze datele clienţilor. Cu alte cuvinte, rămâne în contact direct cu proprii săi consumatori. Anul trecut, cel mai activ domeniu din cadrul serviciului a fost HoReCa. Condiţiile impuse pandemie au lovit din plin restaurantele, cofetarii şi bistrourile, businessuri care au făcut eforturi constante pentru a trece cu bine peste piedicile impuse de criza sanitară. Cele mai căutate produse au fost burgerii, pizza şi sushi, la care să adaugă florile şi băuturile alcoolice.

    „2020 a fost un an ca un roller coaster. Cred că a fost anul în care am învăţat cel mai accelerat din viaţă mea, pe toate planurile. Pentru noi toţi a fost aşa. Am crescut foarte repede şi câteodată ne-a fost extrem de greu să ţinem pasul. Am fost o echipă de 5, apoi de 8, şi acum de 13 oameni, iar în jurul nostru erau sute de clienţi şi curieri şi mii de solicitări. Un business tech se bazează pe automatizări şi asta face lucrurile gestionabile, însă nu ai cum să fii pregătit pentru orice, în orice moment. Mai ales că anul nostru de lansare a fost anul pandemiei. Au fost multe necunoscute, multe schimbări dictate de evoluţia virusului şi am fost forţaţi să facem ajustări şi regândiri peste noapte. Însă lucrurile au mers bine şi se pare că am luat deciziile corecte”, a declarat Cristian Grozea pentru BM. În prezent, compania are în lucru mai multe parteneriate strategice – integrare cu soluţii pentru comerţ electronic şi colaborări cu retaileri naţionali. Odată finalizate, pasul următor este asigurarea prezenţei în marile oraşe din ţară – Cluj, Iaşi, Braşov, Timişoara –, vizând cu precădere zonele unde există cerere pentru acest tip de serviciu. Un aspect cheie a constat în strategia de a trece în online companiile care au fost afectate de lockdown, fapt ce a susţinut crearea unei baze solide de clienţi. BeeFast a mutat în online, peste noapte, circa 100 de afaceri locale, care şi-au putut continua operaţiunile prin livrări – fie ele de mâncare, pentru businessuri din HoReCa sau alte domenii afectate. Ulterior, proprietarii de afaceri au început să audă de soluţiile propuse de aplicaţie şi au început să îi contacteze direct. Procesorul de plăţi PayU estimează că piaţa locală de e-commerce va creşte anul acesta cu 15% faţă de 2020, an în care valoarea vânzărilor raportate de comercianţii online din România a ajuns la
    7 mili­ar­de de euro, cu 36% mai mult decât în 2019. „România are însă mult de recuperat faţă de alte state din Europa, deci mă aştept ca trendul ascendent să se menţină câţiva ani. De asemenea, cred că vom vedea o adopţie tot mai generalizată a cumpărăturilor online, iar în paralel consumatorii vor deveni tot mai exigenţi şi mai selectivi. De aceea ne aşteptăm şi ca livrările expres, în 2-3 ore de la plasarea comenzii, să fie tot mai solicitate.”

    Cristian Grozea, CEO şi cofondator al BeeFast:„Pentru mulţi, domeniul digital înseamnă platforme şi instrumente care ne fac viaţa mai uşoară online, însă, câteodată e bine să avem o viziune mai amplă, axată pe impactul exercitat asupra evoluţiei noastre ca oameni: maşini fără şofer, livrări cu drone, oraşe şi locuinţe care se pot reloca, programe spaţiale independente. Cred că 2021 va aduce câteva astfel de minuni mai aproape de realitate. Dintre ele, cele care ne afectează direct sunt cele legate de transport şi logistică – drone, robotică, maşini fără şofer. Suntem foarte atenţi şi entuziasmaţi de ceea ce va urma.”

    Fondatorii BeeFast s-au cunoscut acum mai bine de patru ani, perioadă când Cristian Grozea, student la acea vreme, visa să aibă propria sa afacere. Deşi nu reuşise să îşi contureze o idee solidă, ştia că vrea un business tech pe care urmează să îl scaleze global.

    Prima idee de afacere a fost un joc, „Eggy Flies”, prin intermediul căruia l-a cunoscut pe actualul director tehnic Marian Ionescu, aflat la acea vreme în liceu. Apoi a cunoscut-o pe Claudia Stroe, care avea propria ei afacere de comunicare şi avea să îi coordoneze partea de marketing. Mai târziu a venit în echipă Andrei Curelea, unul dintre prietenii lui Marian, actualul head of mobile. „Gândindu-mă în urmă, mi se pare fabulos că oamenii aceştia au ales să vină alături de un student de 20 de ani. Jocul a fost doar începutul, aşa ne-am format mâna. Am mai dezvoltat apoi încă un proiect, «KinderHub», care există şi astăzi, însă ne doream ceva mai dinamic, mai «exciting» şi care să facă o mică revoluţie”, spune Cristian Grozea. Cu toţii au avut ideea că lucrurile, în orice domeniu, se mişcă într-o viteză pe care începem să o percepem tot mai greu, neexistând un domeniu mai provocator în această privinţă decât curieratul.

  • De la cluburi şi concerte, la antreprenoriat de succes. Cum a ajuns un DJ român sa construiască o afacere de 4 milioane de euro

    dEpurtat.RO a devenit în ultimii ani cel mai mare magazin online dedicat încălţămintei de damă şi plănuieşte să devină un jucător regional cu prezenţă în şapte ţări. Cum a reuşit un fost DJ să creeze o companie care atinge în prezent o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro?

    dEpurtat.ro a luat naştere printr-o combinaţie de instinct antreprenorial, curiozitate şi pasiune pentru comerţ, fashion şi tehnologie.

    Compania a început în offline, cu un concept de magazin mixt, axat predominant pe accesorii şi care vindea doar în procent de 5% încălţăminte de damă. Procentul alocat acestui segment a crescut natural, alimentat de un nivel tot mai ridicat de interes în rândurile clienţilor şi, în 2013, adică la un an de la înfiinţarea magazinului, încălţămintea reprezenta deja 90% din totalul produselor. În scurt timp, a apărut şi shopul online, ajuns între timp cel mai mare magazin românesc de încălţăminte dedicat exclusiv femeilor, cu un stoc permanent de peste 35.000 de modele.

    „Avem o strategie care îmbină câteva aspecte care ne fac foarte atractivi pentru publicul feminin interesat de modă, care abordează un stil în tendinţe. Pe de-o parte, avem o strategie de produs solidă, o gamă foarte diversificată de modele actuale în stoc. Pentru acest lucru am dezvoltat un sistem prin care am legat magazinul de depozit şi prin tehnologie la punctul de vânzare, în magazine, fiecare client poate să îşi comande pentru probă orice model disponibil pe site, nu doar modelele pe care le vede în showroom. Este un sistem similar cu cel pe baza căruia funcţionează bucătăriile marilor restaurante – clientul comandă în magazin, iar colegii din depozit pregătesc rapid perechea cerută şi o «servesc» în magazine în câteva minute”, spune fondatorul şi CEO-ul dEpurtat, Nicolae Slav.

    În al doilea rând, preţurile sunt – în mare parte – extrem de accesibile, rezultat al faptului că că firma lucrează cu volume mari de produse, pentru care negociază puternic cu fabricile şi optimizează în permanenţă costurile operaţionale, încât acestea nu ajung să se reflecte în preţul final. Mai mult, dEpurtat.ro lucrează constant pentru a îmbunătăţi experienţa clientului, factor prin care încearcă să îşi asigure o fidelitate cât mai ridicată, de la procesarea şi livrarea rapidă a comenzilor, până la politica „client-centric” şi „client first”.

    Nicolae Slav a pornit magazinul online din curiozitate, fotografiind produsele cu propria sa tabletă, pe un fundal alb construit dintr-un cearşaf, la care se adăugau luminile din magazin.

    Anul trecut, compania „crescută în faţa cearşafului” a atins o cifră de afaceri de 4,2 milioane de euro şi a raportat o creştere de 15% în veniturile provenite din vânzările online. Pentru 2021, dEpurtat îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, obiectiv conturat pe fondul creşterii bazei de clienţi fideli, revenirii uşoare a economiei şi extinderii în afara ţării.

    Cu o echipă de 35 de angajaţi pentru operaţiunile online şi offline, firma îşi propune să intre luna viitoare pe piaţa din Grecia, după ce a ajuns deja în Bulgaria, în ianuarie 2020, şi în Ungaria, la începutul primăverii de anul acesta.

    În medie, un român cheltuie lunar circa 18 euro (88 de lei) pe o pereche de pantofi, sumă care nu este tocmai mică, spune Nicolae Slav, întrucât nu cumpără 12 perechi pe an. Prin comparaţie, dacă ne raportăm la coşul de cumpărături dEpurtat, valoarea medie pentru magazinele din România ajunge la 130 de lei, în timp ce preţurile din Bulgaria şi Ungaria sunt de 110 şi, respectiv, 160 de lei, diferenţele fiind justificate de puterea de cumpărare.

    „Nu am simţit o diferenţă de receptivitate între piaţa din România şi cele două ţări în care deja livram. Ţările din Estul Europei au un consum asemănător în ceea ce priveşte domeniul fashion. Dar provocarea în domeniul nostru nu este doar să faci clientul să testeze magazinul tău, ci să îl convingi să revină. Acolo este, de fapt, cheia succesului pe o piaţă nouă. Să fii atât de bun, încât să comande şi a doua şi a treia şi a patra pereche de încălţăminte în acelaşi an. În România ne mândrim cu o recurenţă de 95%, iar practicile de aici le aplicăm şi pe celelalte pieţe, adaptându-ne la specificul local al fiecăreia – pe care încă îl descoperim”, a adăugat Nicolae Slav.

    Până acum, valoarea totală a investiţiilor în business este de aproximativ 5 milioane de euro, la care se vor adăuga anul acesta încă două milioane de euro prin construcţia unui depozit nou.

    La polul opus, una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat magazinul constă în extinderea nişei de piaţă, păstrând în acelaşi timp valorile şi filosofia brandului. Pentru clienţii care au ales deja produsele dEpurtat, adică peste un milion de femei din România, preţurile accesibile nu mai ridică un semn de îndoială privind calitatea. Însă există un public potenţial care are reţineri în a efectua o achiziţie tocmai din cauza preţurilor accesibile. Paradoxul, spune Nicolae Slav, este că aceşti clienţi cumpără aceleaşi modele, realizate în aceeaşi fabrică, la aceleaşi standarde de calitate, din alte magazine, sub alt brand, la un cost de 2-3 ori mai mare.

    Compania a avut ocazia în aproape 10 ani de activitate de a înţelege în detaliu acest domeniu, înregistrând vânzări totale de aproximativ 18 milioane de euro.

    „Cele două magazine fizice, care au fost şi închise în perioada de lockdown, au avut o scădere de 50% în vânzări de la începutul pandemiei şi până acum. În schimb, dacă în primele luni de pandemie am avut scăderi şi în online, ulterior, în toamna anului trecut, am început sa avem creşteri, care ne-au ajutat să recuperăm şi, per total, să fim la nivelul din 2019, în ciuda situaţiei pandemice. Trendul de creştere a fost menţinut şi în acest an”, a declarat CEO-ul dEpurtat.

    Pe de altă parte, după şocul iniţial, compania a ajuns la concluzia că situaţia pieţei şi reticenţa tot mai mare a clienţilor pentru cheltuielile neesenţiale o vor ajuta să atragă cotă de piaţă din alte segmente, precum zona magazinelor premium. Clienţii şi-au dorit în continuare produse noi, iar faptul că firma a avut preţuri optimizate a fost şi este un avantaj binevenit.

    Nicolae Slav a fost DJ şi compozitor până la vârsta de 25 de ani. Pasionat de fashion, comerţ şi tehnologie, a deschis un an mai târziu primul magazin cu haine pentru tineri, experienţă ce avea să înlesnească procesul de creare a brandului dEpurat.ro. Avea deja o experienţă antreprenorială fiindcă în 2013, alături de doi parteneri, a creat una dintre cele mai moderne săli de fitness din Bucureşti, „Titan Fitness Club”, pentru care a primit o ofertă de nerefuzat de achiziţie din partea World Class.

    În prezent, Nicolae Slav se ocupă cu extinderea brandului dEpurtat.ro şi pentru anul următor şi-a propus ca firma să devină un jucător regional cu prezenţă în 7 ţări.

  • Cum arată viitorul agriculturii: de la nori de ploaie, la cloud. Cum vor putea practica şi fermierii români agricultura de precizie

    Dacă în urmă cu câţiva ani, conceptul de agricultură de precizie era poate doar ceva abstract, science fiction pentru fermierii români, acum cu ajutorul noilor tehnologii precum IoT, cloud şi 5G, soluţiile pentru agricultură de precizie sunt disponibile la tarife anuale de 1-8 euro per hectar, aceştia având astfel la dispoziţie soluţii tehnice care să îi ajute să îşi eficientizeze culturile şi să rămână competitivi şi profitabili pe o piaţă locală tot mai aglomerată de fructe şi legume importate.

    Start-up-ul local Agricloud a mizat pe această nişă încă de acum trei ani, iar acum nu ajută doar fermierii români cu soluţii IoT pentru agricultură de precizie, ci fermieri de pe trei continente – din Africa de Sud până în America Latină.

    „Vrem să ajutăm fermierii noştri să fie mai productivi. Un exemplu practic – ştim cum astăzi vin producători din zone consacrate precum Turcia, Germania, Olanda, Italia, Spania cu produsele lor – mă refer aici la tomate, iar în condiţiile în care ei se retrag de mâine de pe piaţa locală preţul va creşte foarte mult. Acest lucru ne-a făcut să ne implicăm mai mult în zona de securitate alimentară a noastră şi vrem ca de la începutul acestei luni (aprilie – n.red.) să facem o ofertă de 1,5 euro/ha per an pentru oricine care administrează un teren agricol şi vrea să îl monitorizeze – noi îl ajutăm să îşi eficientizeze cultura reducând costurile şi crescându-i profitul”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation la rubrica Start-up Update Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. El a adăugat că în mod normal, tarifele pentru utilizarea soluţiilor Agricloud variază între 5 şi 8 euro per hectar pe an, însă acum start-up-ul a făcut ofertă specială cu trei tipuri de abonament pentru fermierii români – 1,5 euro, 3 euro şi 5 euro per hectar anual. „Oiectivul este să vindem foarte mult abonamentul de 1,5 euro. Credem că acesta îi va ajuta pe fermieri să aibă o radiografie exactă a culturii lor şi atunci le va fi cât se poate de uşor să îşi eficientizeze procesul de lucru în ferma lor. Practic, noi ce facem? Toate activităţile repetitive le automatizăm cu senzori, drone, camere video şi sateliţi. Toate aceste date le punem în faţa fermierului în felul în care el vrea să le înţeleagă pentru că aici este diferenţa – ne adaptăm pentru a-i arăta ce vrea el să vadă.” Soluţiile Agricloud sunt deja folosite de peste 200 de clienţi de pe trei continente, iar start-up-ul continuă să atragă noi clienţi pentru soluţia oferită, ţinta de creştere a businessului pentru anul acesta fiind de 60% – până la peste 2 milioane euro.

    „În 2020, cifra noastră de afaceri a crescut cu 35%, iar anul acesta, în primele trei luni, suntem deja la 45% din ce s-a întâmplat tot anul trecut. Bazat pe ceea ce vedem noi şi pe solicitările pe care le primim, plus că suntem destul de activi în achiziţia de clienţi, credem că suntem destul de aproape de o creştere de 55-60% a businessului anul acesta. Noi în acest moment suntem pregătiţi pentru 60-65 de clienţi noi, însă cred că practic ne vom opri la o achiziţie de 45-50 de clienţi noi cu suprafeţe care să însumeze până spre câteva sute de mii de hectare”, a spus Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. În prezent, start-up-ul, înfiinţat în urmă cu trei ani, monitorizează peste 56.000 de hectare pentru circa 216 fermieri de pe trei continente, cele mai noi pieţe unde este folosită soluţia Agricloud fiind Macedonia şi Turcia. „Cea mai nouă piaţă unde am făcut primii paşi pentru a intra este piaţa din Macedonia – aproape am definitivat parteneriatul şi penultima cea mai nouă piaţă unde suntem prezenţi deja este Turcia. Acolo guvernul de la Ankara foloseşte deja portalul nostru pentru monitorizarea agriculturii din ţară”, a precizat el, adăugând că start-up-ul vizează în continuare extinderea pe piaţa de culturi foarte mari. „Ne interesează să intrăm pe piaţa de culturi foarte mari, în zonele din India şi chiar în zona Africii. Am făcut deja nişte paşi spre Nigeria, însă în momentul de faţă tatonăm terenul. Nu îi cunoaştem foarte bine, nu le înţelegem foarte mult mentalitatea, însă produsul nostru este foarte interesant pentru ei.”

    Anul trecut, start-up-ul a lansat portal.agricloud.ro – o soluţie care monitorizează complet cultura. „Aceasta oferă o radiografie completă – din sol până la satelit, mai exact de la agrochimia solului, umiditatea din sol, diametrul tulpinii în acord cu umiditatea din sol, din aer, de la staţiile meteo pe care noi le montăm şi cu echipamentul de pe drone şi închidem tot acest circuit cu un satelit. În momentul în care fermierul intră la noi pe portal îşi vede toată cultura, vede radiografia, are rapoarte şi de acolo îşi ia deciziile cele mai bune”, a explicat Marcel Ionescu. În total, Agricloud administrează în prezent circa 56.000 de hectare, iar cerinţele din partea clienţilor sunt în continuă creştere.

    Investiţiile în proiectul Agricloud se ridică în prezent la peste 1,8 milioane euro în total, iar deocamdată start-up-ul se concentrează pe extindere, o viitoare rundă de finanţare fiind prognozată peste circa doi ani.

    „În momentul acesta suntem pe creştere şi pe achiziţie de clienţi şi probabil de la sfârşitul lui 2022, începutul lui 2023 ne vom uita în piaţă pentru o altă rundă de finanţare”, a punctat el. Start-up-ul a dezvoltat recent o nouă funcţionalitate pentru care urmează să înceapă şi primele teste şi anume IoT în zootehnie. „Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este deja pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale”, a subliniat CEO-ul Agricloud.

    Soluţia Agricloud se bazează foarte mult pe noile tehnologii precum IoT, machine learning şi cloud, start-up-ul utilizând platforma Microsoft Azure.

    „Microsoft Azure ne ajută pentru a antrena algoritmi pentru soluţia de machine learning folosit pentru identificarea nevoilor culturilor şi mai nou pentru identificarea stadiului animalelor din fermă”, a spus el. Pe lângă dezvoltarea propriei soluţii, Agricloud susţine şi dezvoltarea altor start-up-uri în domeniul agritech printr-un nou program organizat împreună cu mai mulţi parteneri printre care şi Ministerul Agriculturii. „Vrem să susţinem cât mai multe start-up-uri în domeniul agriculturii pentru a genera cât mai multe soluţii tehnice pentru agricultura din România.” Cum facem acest lucru? În primul rând cu mai mulţi parteneri ai noştri am realizat AgriTech Hackathon – se poate înscrie oricine pe agrihack.ro. Vor fi circa 2-3 săptămâni de incubare şi de înţelegere a ecosistemului agriculturii. Cei care sunt invitaţi să fie mentori şi susţinători financiari sunt deja cu noi în proiect şi de aici îi putem ajuta noi să monetizeze destul de repede în zona clienţilor noştri. Am discutat cu 2-3 clienţi din portofoliul nostru şi au fost foarte deschişi să îi primească în fermele lor pentru a face teste. Astfel pot vedea dacă ideile lor se validează cu nevoile reale din piaţă – toţi avem idei, dar de la idee la monetizare nu e chiar cel mai scurt pas.”

    Start-up Boost

    Invitat: David Achim, director executiv al asociaţiei Make IT in Oradea

    Ce oferă programul de accelerare? Echipele care vor intra în programul de incubare oferit, numit Bright Labs Incubator, pot primi o finanţare de până la 50.000 euro pentru a-şi dezvolta businessul tech. Selecţia va fi făcută din 20 de echipe care au fost deja preselectate în cadrul unor evenimente dedicate de „idea pitching“ desfăşurate în ultimele luni.

    „În luna aprilie vom avea o competiţie care va delimita etapa de selecţie de etapa de incubare efectivă. În total, am selectat în cadrul celor cinci evenimente de «idea pitching» 20 de echipe cu care începem să lucrăm pentru a trece de stadiul de idee.“

    Start-up Update

    Invitat: Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud

    Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe segmentul de zootehnie şi se extinde pe noi pieţe de pe glob

    “Cea mai nouă funcţionalitate pe care o avem şi urmează să facem primele teste, le începem în circa o săptămână, este IoT în zootehnie. Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale.”

    Start-up Coach

    Invitat: Doina Vîlceanu, CMO ContentSpeed şi mentor Innovation Labs:

    Recomandări pentru start-up-uri: La început start-up-urile tech ar trebui să aplice tehnici de guerrilla marketing pentru că nu au bugete mari de promovare

    „Start-up-urilor, dacă sunt creative, eu le recomand tehnici de guerrilla marketing – cum să fii extra-creativ pe bani puţini, pentru că de multe ori la asta se rezumă. Ai nevoie să viralizezi mesajul astfel încât el să ajungă să fie transmis de la un client către alţi potenţiali clienţi. Acolo este posibilitatea de scalare când ai bugete foarte mici. Dacă ai o prezenţă în social media, dacă reuşeşti să îţi creezi o comunitate, acolo nu ai nevoie de bani, ci de foarte mult timp, investiţii de timp din partea echipei de a crea conţinut care să fie relevant pentru publicul ţintă.“

    Start-up Pitch

    Invitat: Sorin Nicolau, Clinica Oana Nicolau

    Ce face? Platformă de terapie online, care pe lângă şedinţe online realizate prin videocall, cuprinde şi o secţiune de terapie prin chat – un segment nou pe această piaţă în România.

    „Odată cu pandemia, văzând că situaţiile emoţionale care existau s-au agravat, am zis că trebuie să ajungem la mai mulţi oameni – să mergem în zona de clinică digitală. Dacă până acum clientul venea la noi, acum să mergem noi la el, să fim la un click distanţă. Am dezvoltat această platformă care se va numi iCON şi care va pune primul steag al digitalizării clinicii noastre. Anul trecut, în jur de 17 martie ne-am mutat 100% online. Am primit un feedback foarte valoros de la clienţi care se confruntau şi încă se confruntă cu situaţia locativă – au o singură cameră sau două în care stau şi cu soţia/soţul şi copilul care face şi şcoala online şi ca atare nu au cum să apeleze la terapia online live.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Cine este omul care a preluat conducerea grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei, de la Iulian Stanciu

    Angajatul cu numărul 23, Tudor Manea, a preluat funcţia de CEO al grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei în 2020, de la Iulian Stanciu. Fondatorul eMAG ocupă acum scaunul de preşedinte executiv, de unde se va implica în conturarea strategiei de dezvoltare, în analiza, prioritizarea şi aprobarea investiţiilor şi bugetelor companiei, alături de noul CEO.

    Tudor Manea, 37 de ani, noul CEO al grupului eMag sau angajatul cu numărul 23, cum a spus Iulian Stanciu în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii de business ZF Live, şi-a început cariera în cadrul companiei de retail online în urmă cu 16 ani, când a primit un post în echipa de IT, seara având misiunea de a livra colete pentru companie. 

     „Când am fost la interviu, eu eram pregătit să demonstrez că ştiu programare, că sunt un IT-ist bun, iar la un moment dat m-a întrebat directorul general de atunci dacă am permis. Aveam permis. Eu lucram în echipa de IT, unde făceam de toate având în vedere că eram 20 de persoane, iar seara livram colete”, îşi aminteşte Tudor Manea. Acesta a ajuns prima dată în echipa eMag în august 2006, şi a ocupat rolul de IT manager până în 2008, iar din aprilie 2008, până în ianuarie 2009, Tudor Manea a fost software integration manager, potrivit profilului personal de LinkedIn.

    Din 2010 până în 2014 a ocupat funcţia de IT and software development director în cadrul eMag, în timp schimbând încă patru funcţii: între 2014 şi 2015 a fost VP Human Resources and Technology, între februarie 2015 şi iulie 2015 a deţinut funcţia de VP Platforms and Technology, între iulie 2015 şi martie 2017 a devenit General Manager al eMag România, iar din aprilie 2017 şi până recent a fost COO ‒ Senior Vice President al companiei în România, Bulgaria şi Ungaria.

     Din punctul de vedere a studiilor, Tudor Manea, care s-a născut la Bucureşti, a terminat în 2007 Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica din Capitală, fiind pasionat de matematică. Însă lumea antreprenorială pare că l-a făcut să studieze şi latura de business, astfel că între 2011 şi 2013 a urmat un EMBA de Administrare şi Managementul Afacerilor, în cadrul Maastricht School of Management, iar apoi a urmat două programe executive la Stanford University, în SUA.

    Compania românească eMag, fondată în 2001, are în prezent activităţi în România, Bulgaria şi Ungaria, iar în cadrul grupului lucrează un număr de aproximativ 7.300 de persoane, din care 500 sunt în Ungaria, 200 în Bulgaria şi câţiva în Polonia. Iar unul dintre obiectivele pe care Tudor Manea trebuie să le atingă, pe termen scurt, este de a angaja încă 2.000 de persoane în următorul an.

    „Probabil că circa 6.500 din totalul angajaţilor sunt în România. Doar pentru următorul an avem în plan peste 2.000 de posturi noi pe care vrem să le acoperim. Asta înseamnă tehnologie – angajăm peste 200 de programatori, data scientist – oameni în comercial, în echipa de marketplace, finance”, a spus Iulian Stanciu în cadrul emisiunii. De asemenea, după circa 20 de ani de activitate, compania a depăşit afaceri de 8 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) la finalul anului trecut, un an bun pentru retailerul online, care a înregistrat o creştere de aproape 60% a acestui indicator financiar, având în vedere noul context creat de pandemie şi creşterea interesului şi a încrederii consumatorilor în a comanda online. Iar potrivit lui Iulian Stanciu, peste 60% din totalul cifrei de afaceri este generat de piaţa din România. „Pe lângă România, Bulgaria şi Ungaria, mai adresăm încă cinci ţări preluate prin fuziunea cu cei de la Extrem Digital, dar nu suntem cu prezenţă locală puternică, vindem acolo din Ungaria.” În plus, pe eMag, inclusiv pe platforma de marketplace, sunt listate circa 8 milioane de produse, iar un alt obiectiv al noului CEO Tudor Manea este ca peste trei ani compania să înregistreze între 30 şi 40 de milioane de produse listate. „În Ungaria suntem cam la o treime faţă de cât avem din România, în prezent. Businessul internaţional înseamnă aproape 40% din total şi ne propunem ca în trei ani acest segment să reprezinte peste 50%. Este unul dintre obiectivele care se află pe lista noului CEO Tudor Manea”, a adăugat Iulian Stanciu.

    De altfel, tot peste trei ani, eMag îşi propune ca 80% din produsele pe care le vinde să fie vândute de comercianţii activi pe platforma Marketplace, aceasta fiind o altă performanţă pe care Tudor Manea trebuie să o bifeze. Anul trecut, eMag România împreună cu cele 25.000 de companii active pe platforma eMag Marketplace au livrat aproximativ 45 de milioane de comenzi, din care 20 de milioane au fost înregistrate doar de eMag România, în timp ce platforma marketplace a ajuns la 250 de milioane de livări. „Avem 25.000 de comercianţi români activi pe platforma eMag Marketplace. În 2020, produsele vândute de aceştia pe platformă au crescut în volum cu 90% faţă de anul precedent, şi am ajuns la 25 de milioane de produse livrate de către aceşti mici comercianţi către clienţi din România”, a spus Tudor Manea.

    De asemenea, dintre sellerii înscrişi pe platformă, peste 1.000 vând şi pe pieţele din Ungaria şi Bulgaria, tot prin intermediul eMag Marketplace. „Însă, valoarea pe care o exportă aceştia este mai mare pentru că vând toate categoriile de produse. În perioada următoare, avem în plan să le punem la dispoziţie o modalitate mult mai simplă prin care ei să ajungă la clienţii finali din acele ţări. În prezent, sunt bariere mai greu de depăşit, dar avem în plan să simplificăm procesul în viitor. Vrem să îi ajutăm pe partea de traducere a produselor, să le oferim servicii sau acces la servicii de livrare mai facile, să îi ajutăm cu procesul de retur pentru a reduce costurile, sau să-i ajutăm pe partea de callcenter”, a mai spus noul CEO al grupului. Pentru a susţine obiectivele setate pe următorii trei ani, grupul eMag a bugetat afaceri de aproximativ 3,2 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro) în depozite, livrare, centre regionale, easy-boxuri, tehnologie, resursă umană, dezvoltarea platformei eMag Marketplace şi programul eMag Ventures, prin care retailerul online îşi propune să susţină start-up-uri româneşti de tehnologie. „Această investiţie este o oportunitate privind la viitor. Pandemia a schimbat comportamente, comercianţii care considerau online-ul ca un canal secundar de vânzare, acum îl consideră un canal principal. Toate businessurile mari din offline se transferă către mediul online. Asta înseamnă că va fi nevoie de infrastructură de trafic, de logistică, de diverse alte competenţe pe care noi vrem să le punem la dispoziţie şi micilor comercianţi şi celor mari. Vrem să legăm investiţiile pe care le facem în toate ţările în care activăm foarte bine. Pentru că dacă nu vom face noi aceste lucruri le vor face alţii, fie că este o companie din SUA, Europa sau din China, cineva o va face pentru că sunt extraordinar de mulţi bani în pieţele de capital, sunt investiţii mari, iar aceşti bani se vor vedea la un moment dat şi vor ajunge şi în România”, a explicat Iulian Stanciu viziunea lui pe termen mediu şi lung.

    Un alt obiectiv pe care Tudor Manea va trebui să îl atingă este cel de dezvoltare a centrelor regionale, care să permită livrarea mai rapidă şi creşterea productivităţii.

     „Un lucru important în e-commerce este să livrezi cât mai repede produsele. Iar pentru a ajunge să livrăm cât mai repede în toată ţara va trebui să construim centre regionale aproape de marile oraşe de unde putem livra în aceaşi zi sau putem livra în două ore. Asta înseamnă că o să avem centre regionale în zona Transilvaniei, unul sau două centre, şi în Moldova probabil în nord un centru regional însemnat. Şi anul trecut am făcut faţă cu brio, iar dacă am reuşit să facem faţă când am fost luaţi pe nepregătite, mă aştept ca şi anul ăsta lucrurile să se desfăşoare foarte bine”, a spus Tudor Manea.

    El a adăugat că unul dintre factorii care sunt urmăriţi în cadrul companiei este cel de calitate a serviciilor oferite clienţilor finali. „Noi ne uităm la inputuri, iar cel mai important input este calitatea serviciilor oferite clienţilor – aici avem multe variabile, spre exemplu, numărul de colete livrate a doua zi din numărul total care trebuiau livrate. Aici consumăm mult timp şi aici ne concentrăm multe resurse pentru că am observat că este un segment important care ne ajută la creştere.”

    De asemenea, un factor care a contribuit la creşterea companiei pe parcursul anului trecut a fost faptul că, în urma restricţiilor impuse de autorităţi, tot mai multe persoane au început să comande online. Astfel, dacă anul trecut, grupul eMag a înregistrat un număr de peste 6 milioane de clienţi pe cele trei pieţe pe care este activ, obiectivul lui Tudor Manea este să dubleze acest număr în următorii trei ani. „Anul trecut au fost circa 4,5 milioane de clienţi activi în România, în Ungaria au fost 1,5 milioane şi în Bulgaria aproape un milion ‒ 800.000. Iar în trei ani de zile ne propunem să dublăm numărul acestor clienţi. Dacă acum sunt peste 6 milioane, ne propunem să avem 12 milioane de clienţi activi în următorii 3 ani. Creşterea pieţei de e-commerce a venit cumva din partea clienţilor care comandau deja din online şi au comandat mai mult în 2020, pe de altă parte au venit şi foarte mulţi clienţi noi, care sunt în special din zonele rurale. Iar aceşti clienţi noi care vin comandă la fel de mult ca cei vechi”, a mai spus CEO-ul eMag.

    În prezent, potrivit Euromonitor, piaţa locală de e-commerce, din totalul pieţei de retail, reprezintă circa 10%, acesta fiind un alt motiv pentru care reprezentanţii eMag au avut curajul de a bugeta investiţii de peste 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. „Tot ei au spus că de acum înainte, mai mult de jumătate din creşterea pieţei de retail va veni din e-commerce. Asta înseamnă că piaţa de e-commerce va creşte accelerat. Şi dacă punem în context aceste 10% în România, în alte ţări e-commerce-ul din total retail este de 30%. Venit dintr-un mix diferit, poate că în cărţi este la noi 30%, la fel în electronice şi IT, dar avem segmente mari care la noi au o pondere mare din retail, precum zona de alimente şi FMCG, unde e-commerce-ul este încă la început, iar schimbarea mare în 2020 a fost că şi aceste produse sunt pretabile în a fi vândute online, dar şi clienţii vor să le cumpere”, a explicat Iulian Stanciu.

    El a mai precizat că investiţiile în dezvoltarea internaţională vor viza în special Ungaria (unde grupul este deja prezent), dar şi o altă ţară din regiune, pe care o va anunţa în perioada următoare. „Concentrarea va fi pe Ungaria, dar vom anunţa în perioada următoare şi o ţară nouă pe care vom începe să ne dezvoltăm accelerat. Cea de-a şasea direcţie de dezvoltare a companiei eMag are în prim plan finanţarea start-up-urilor româneşti de tehnologie, prin programul eMag Ventures.  „Ne uităm aici la companii româneşti de tehnologie care să ţintească foarte sus. Aici credem că în următorii 3 ani putem să mai producem un unicorn românesc. Prin eMag Ventures investim în start-up-uri. Avem mai multe exemple, dar două sunt cunoscute şi vizibile în prezent, unul este Sameday, companie care acum patru ani livra circa 3.000 de colete pe zi şi acum au avut vârfuri de peste 200.000 de colete pe zi. Avem Tazz, o companie în care am investit acum doi ani – se numea eucemananc.ro – şi care creşte exponenţial, ca Făt-Frumos, aici ne uităm la creştere de la lună la lună. Spre exemplu, martie este peste 30% faţă de februarie, februarie a fost peste ianuarie cu peste 20%, iar ianuarie a fost peste decembrie cu 10%”, a exlicat Iulian Stanciu. El a adăugat că în prezent se află în discuţii cu 10 companii. „Prin eMag Ventures am văzut circa 100 de companii în ultima vreme, din care cu aproximativ 10 suntem în discuţii avansate. Sperăm să anunţăm o nouă investiţie cât de curând.”

    Tudor Manea, CEO eMAG

    „Dacă acum avem peste 6 milioane de clienţi, în trei ani vrem să dublăm, să ajungem la 12 milioane.”

     

  • Care este cel mai nou intrat brand pe piaţa locală de smartphone-uri şi dispozitive inteligente

    Oppo este cel mai nou intrat brand pe piaţa locală de smartphone-uri şi dispozitive inteligente. Compania s-a lansat în România în plină pandemie, când piaţa era în cădere. Însă setea de tehnologie a românilor i-a ajutat pe reprezentanţii businessului să răzbească în criză şi să lupte pentru a câştiga teren în faţa adversarilor mai vechi.

    Yang Shaohua, General Manager Green Leaves Techical, distribuitor exclusiv autorizat Oppo, spune că deciza de a se extinde în plan local a fost motivată de faptul că „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa, astfel că lansarea locală a fost încă un pas care să susţină strategia de dezvoltare a brandului la nivel european”.

    Potrivit lui, în orice industrie este benefic să existe cât mai multă competiţie pentru că te ajută să dezvolţi tehnologii din ce în ce mai performante. „În aceeaşi idee, cred că piaţa este atât de mare la momentul actual încât fiecare jucător îşi găseşte locul, indiferent de greutăţile pe care le întâmpină.”

    Deşi nu a oferit cifre exacte, executivul spune că rezultatele înregistrate de la lansarea din iunie 2020 până în momentul de faţă indică o creştere exponenţială a veniturilor companiei. „În luna decembrie 2020, de exemplu, am înregistrat vânzări de 18 ori mai mari faţă de prima lună de activitate a companiei în România. Practic, în mai puţin de şapte luni am reuşit să câştigăm încrederea consumatorilor şi să aducem produsele noastre în casele multor români. Această evoluţie ne face încrezători că pe parcursul anului în curs vom putea ajunge la obiectivele propuse pentru piaţa locală.”

    În ceea ce priveşte portofoliul companiei, Shaohua spune că acesta a crescut de aproximativ patru ori în primele zece luni de activitate. Astfel, în prezent include în jur de 20 de produse, disponibile atât în magazinele de specialitate, dar şi în ofertele operatorilor. Pe lângă smartphone-uri, căşti wireless sau smartwatch-uri, compania urmează să lanseze la vară şi alte categorii de produse.

    „Ne-am asigurat, pe parcursul dezvoltării gamei de produse, că acoperim toate segmentele de preţ, de la entry-level până la flagshipuri. Astfel, utilizatorii pot achiziţiona smartphone-uri Oppo din seria A care este şi cea mai accesibilă, mid-high range din seria Reno sau flagshipuri din seria Find X dedicate pasionaţilor de tehnologie.” În momentul de faţă, produsele companiei sunt comercializate atât online, cât şi offline, prin intermediul principalilor operatori de telefonie mobilă (Orange, Vodafone, Digi), cât şi prin cel al retailerilor locali (Altex, eMAG, Flanco, Media Galaxy). Compania se va axa anul acesta pe consolidarea operaţiunilor cu fiecare partener local, dar mai ales pe creşterea cotei de piaţă şi disponibilitatea produselor în cât mai multe puncte de vânzare din ţară. „Ne dorim ca anul acesta orice punct de vânzare de telefoane mobile, indiferent că vorbim despre un operator de servicii mobile sau un retailer, online sau offline, să aibă la vânzare un produs Oppo”, spune Shaohua.

    Potrivit lui, publicul actual al businessului este format din „consumatorii tineri, la curent cu tehnologiile prezentului, care fac alegeri informate şi care ne-au ales pentru că îşi doreau tehnologie de top, design contemporan şi finisaje premium la un preţ corect.”

    Despre consumatorii români, Yang Shaohua spune că majoritatea sunt foarte interesaţi, în momentul achiziţionării unui smartphone, de raportul dintre specificaţiile tehnice de ultimă generaţie şi preţul acestuia. „Cei mai mulţi sunt dispuşi să investească o sumă mai mare atunci când smartphone-urile au un design premium, ecran cu o claritate foarte mare şi camere performante cu care pot surprinde momentele importante din viaţa lor. Observăm totuşi un interes tot mai ridicat al utilizatorilor faţă de tehnologiile de încărcare rapidă şi reţelele 5G.”

    Tot el susţine că Oppo a fost brandul care a lansat primul smartphone 5G pe continent, în Elveţia – eveniment care a avut loc în urmă cu doi ani.

    Despre faptul că au intrat pe piaţa locală în plină criză sanitară, executivul spune că lunile de lockdown, premergătoare lansării, au fost folosite pentru construirea echipei şi pentru rafinarea planului de lansare pe toate scenariile posibile de evoluţie a pieţei. „Putem spune că suntem într-o industrie care nu a avut la fel de mult de suferit precum HoReCa, de exemplu. Însă anul 2020 a fost cu siguranţă unul atipic, marcat de scăderi de peste 30% în lunile de lockdown, de exemplu. (…) A fost o perioadă de adaptare în timpul căreia am lucrat strâns cu partenerii din România astfel încât să găsim soluţii rapide şi eficiente, adaptate situaţiei actuale din piaţă. Am fost convinşi de reuşita Oppo în România şi am continuat investiţiile, iar această strategie s-a dovedit eficientă.”

    Dacă 2020 a fost un an de acomodare în piaţă, în care au pus bazele echipei şi au încheiat parteneriatele locale, reprezentanţii Oppo spun că pe viitor vor continua să investească în dezvoltare şi în promovarea brandului, dar şi în extinderea portofoliului de produse, printre altele. „Astfel, ne propunem ca în 2021 să fim şi mai aproape de partenerii care ne-au susţinut până acum şi unul dintre obiectivele cele mai importante pentru noi este ca fiecare client care interacţionează cu brandul Oppo să aibă cea mai bună experienţă inclusiv în serviciile pe care le oferim postvânzare.”

    Înfiinţat în 2004, brandul Oppo este prezent în peste 40 de ţări şi regiuni şi deţine, la nivel global, şase institute de cercetare, cinci centre R&D şi un centru internaţional de design la Londra. Pe plan international, compania funcţionează cu o echipă de peste 40.000 de angajaţi. Începând cu 2019, Oppo a investit, la nivel global, 1,4 miliarde de dolari în inovaţie tehnologică, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. În total, numărul clienţilor businessului ajunge la circa 300 de milioane de persoane. În plan local, echipa este formată din aproximativ 80 de angajaţi care fac parte din departamente variate (vânzări, marketing, retail, testing, after sales).

    Potrivit datelor preliminare ale IDC, în T4/2020 piaţa globală a smartphone-urilor era condusă de Apple, cu o cotă de 23,4% şi un volum de expediere de 90,1 milioane de unităţi, urmat de Samsung (19,1%; 73,9 mil. unităţi), Xiaomi (19,1%; 43,3 mil. unităţi), Oppo, cu o cotă de piaţă de 8,8% şi un volum de expediere de 33,8 milioane de unităţi, pe poziţia a cincea revenind producătorului Huawei (8,4%; 32,3 mil. unităţi). Cumulat, ceilalţi producători deţineau în T4/2020 o cotă de piaţă de 29,1% şi au livrat, împreună, 112,4 milioane de unităţi.

  • Potenţialul de creştere a soluţiilor de automatizare cu ajutorul roboţilor software este într-atât de mare încât România are şanse palpabile să dea lumii al doilea unicorn

    Potenţialul de creştere a soluţiilor de automatizare cu ajutorul roboţilor software este într-atât de mare încât România are şanse palpabile să dea lumii al doilea unicorn dupĂ UiPath. Acesta este crezul echipei conduse de Mario Popescu care îşi concentrează eforturile pe un uriaş segment de piaţă – întreprinderile mici şi mijlocii, oferindu-le acestor companii o platformă de roboţi software uşor de instalat şi utilizat.

    Cheltuim banii pe care îi avem in firmă pentru a creşte şi a atinge un segment de piaţă neexploatat – al soluţiilor de automatizare pentru IMM-uri, şi să fim primii care reuşim să demonstrăm că segmentul acesta de piaţă este foarte valoros, poate produce foarte mulţi bani şi că ne poate duce la un nou unicorn”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mario Popescu, CEO şi cofondator al Tailent. El a pus bazele Tailent (anterior MissionCritical) în urmă cu şase ani împreună cu Cristian Oftez, iar ulterior a intrat în acţionariatul businessului şi George Haber – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley. Start-up-ul a creat o platformă proprie de RPA (Robotic Process Automation) pentru a crea roboţi software reutilizatibili în diferite industrii.

    În aprilie anul trecut, chiar în timpul stării de urgenţă, Tailent a fost evaluat la peste 5 milioane de euro după ce a atras o finanţare de 500.000 euro de la fondul de investiţii Neogen Capital, controlat de antreprenorul Călin Fusu. Tailent tatonează însă terenul pentru a lua o a doua finanţare, ţinta fiind ca în circa 2-3 ani va ajunge la o evaluare de un miliard de euro, urmând să devină astfel al doilea unicorn din România din industria roboţilor software.

    „Suntem în momentul de faţă în explorarea unei următoare runde de finanţare. Avem calculele făcute, dar există întotdeauna o doză de neprevăzut. Noi ştim cam ce înseamnă următoarea rundă de finanţare, unde vrem să ajungem şi cum vrem să cheltuim banii respectivi pentru a creşte mai repede decât o facem acum, dar în discuţii există diverse momente de inflexiune în care suma pe care vrem noi să o ridicăm poate să şi crească – putem accepta mai mult decâ ne propunem în funcţie de ajutorul cu care vin acei bani. Banii îi folosim drept combustibil – banii se duc în produs, în echipă, vizibilitate şi în ducerea brandului şi a produsului către parteneri.”

    El nu a oferit detalii privind suma exactă pe care o vizează pentru cea de-a doua rundă de finanţare, însă a precizat că este posibil ca investiţia să vină atât de la fonduri private, cât şi de la platforma de crowdfunding din regiune. Prin soluţa dezvoltată – Tailent Automation Platform, start-up-ul atacă segmentul IMM-urilor, care până acum nu putea beneficia de soluţii de automatizare a proceselor repetitive din cauza costurilor prea mari necesare pentru dezvoltarea roboţilor software prin tehnologiile create de cei trei giganţi care activează acum pe piaţa RPA la nivel global – UiPath, Automation Anywhere şi Blue Prism. „Noi ţintim zona de IMM-uri, spre deosebire de competiţia noastră. De obicei aici apare paralela cu UiPath.

    Deservim segmente diferite de piaţă – dacă Uipath este într-o direcţie specifică de large enterprise – companii mari şi foarte mari, scopul nostru este să democratizăm accesul la tehnologia RPA şi să permitem astfel IMM-urilor să poată folosi o tehnologie care până acum era utilizată doar de către companii foarte mari, cu bugete foarte mari şi cu procese de achiziţii mai mult sau mai puţin complicate.

    Deci simplificăm, eficientizăm şi democratizăm accesul la tehnologie”, a explicat el, adăugând că între Tailent şi UiPath există mai degrabă o complementaritate decât o competiţie, în ceea ce priveşte segmentul de piaţă vizat. „Investitorii din afară se uită la România ca la un epicentru al RPA-ului global şi datorită rezultatelor fantastice ale UiPath, dar există o complementaritate între noi şi UiPath mai degrabă decât o competiţie. Aş propune un exerciţiu foarte simplu: România are un avantaj foarte mare în ceea ce înseamnă IT-ul şi specialiştii de aici – există oameni care înţeleg foarte bine domeniul de robotic process automation. Aş face o comparaţie cu Germania. Cum ar fi arătat Germania dacă acum 50-60 de ani poporul german ar fi spus: «ne ajunge un singur producător de autovehicule, nu avem loc de 2,3,4,5 etc.»?” Germanii exportă foarte multe maşini, iar în cazul României IT-ul este industria care înfloreşte acum şi care poate duce la o creştere substanţială a economiei româneşti.

    „Credem foarte mult, în funcţie de specificul businessurilor, că este loc cu siguranţă poate chiar de mai mult de două companii globale pe zona de automatizare de procese şi noi vrem să demonstrăm că avem un produs extraordinar şi o echipă fantastică care ajută înrolarea de parteneri şi îi susţinem ulterior spre a-şi deservi clienţii şi a avea rezultate deosebite şi a fi un nou unicorn în România”, a completat CEO-ul Tailent.

    Platforma RPA dezvoltată de Tailent este oferită în regim SaaS (Software as a Service) în baza unui abonament anual pentru acces la tehnologie. „Noi nu punem o limită pe numărul de roboţi utilizaţi de companie. Modelul de business nu este centrat pe licenţa de componentă a tehnologiei ca la competiţie – unde există diferite tipuri de roboţi care au un anumit preţ per robot. Noi îi dăm posibilitatea companiei care devine clientul nostru să aibă un număr nelimitat de roboţi”, a precizat Mario Popescu. Modelul de business al Tailent presupune atât colaborarea cu parteneri de implementare a roboţilor software, cât şi oferirea tehnologiei, a platformei proprii de RPA, direct companiilor – clienţilor finali. „Există două profile de companie care ajunge să folosească tehnologia noastră – compania care îşi doreşte să automatizeze procese intern fără să folosească serviciile unui partener de implementare şi există varianta clientului final care îşi doreşte un partener care să ajute cu ceea ce înseamnă serviciile de implementare”, a menţionat el.

    În cazul în care o companie vrea să îşi dezvolte singură roboţii software, aceasta plăteşte per număr de dezvoltatori pe care îi alocă să creeze roboţii, costul fiind de 500 euro pe lună pentru o plată anuală. „Deci ajungem la 6.000 euro cost anual pentru un dezvoltator.” Tailent şi-a extins recent reţeaua de parteneri printr-o colaborare cu Serviceaide – furnizor global de soluţii IT şi soluţii de management al serviciilor pentru companii bazate pe inteligenţă artificială (AI) şi machine learning cu sediul în Brazilia, care ajută start-up-ul să se extindă în America Centrală şi de Sud. De asemenea, start-up-ul a încheiat luna aceasta şi un parteneriat cu ETA2U, unul dintre cei mai mari integratori de soluţii IT din România. În perioada următoare, start-up-ul are în plan să extindă şi pe celelate pieţe din Europa.

     

    What’s hot

    Invitat: Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni Microsoft România

    Ce e nou în industrie? Tehnologia şi-a arătat valoarea în această perioadă, şi a oferit soluţii pentru provocările create de pandemie. Pe piaţă s-au conturat câteva tendinţe majore.

    „Un subiect care este pe buzele tuturor, acest business resilience, rezilienţa afacerii. O vedem inclusiv în Planul Naţional de Rezilienţă şi în oricare plan al unei strategii a unei companii din România. Văd că această orientare către rezilienţă a devenit una din principalele priorităţi ale companiilor.“

    Start-up Update

    Invitat: Mario Popescu, CEO şi cofondator al Tailent

    Ce e nou? Start-up-ul atonează terenul pentru a lua o a doua finanţare.

    „Suntem în momentul de faţă în explorarea unei următoare runde de finanţare. Avem calculele făcute, dar există întotdeauna o doză de neprevăzut. Noi ştim cam ce înseamnă următoarea rundă de finanţare, unde vrem să ajungem şi cum vrem să cheltuim banii respectivi pentru a creşte mai repede decât o facem acum, dar în discuţii există diverse momente de inflexiune în care suma pe care vrem noi să o ridicăm poate să şi crească – putem accepta mai mult decât ne propunem în funcţie de ajutorul cu care vin acei bani. Banii îi folosim drept combustibil – banii se duc în produs, în echipă, vizibilitate şi în ducerea brandului şi a produsului către parteneri.“

    Sfatul expertului

     Invitat: Andrei Avădănei, director general Bit Sentinel, companie specializată în securitate cibernetică

    Recomandări pentru start-up-uri: Start-up-urile tech trebuie să îşi testeze mai întâi propriul produs. Pentru un pachet complet de securitate IT trebuie să aibă un buget anual minim de circa 5.000 euro.

    „Cred că orice companie, indiferent de dimensiunea ei, trebuie să înceapă pro­cesul de maturizare pe cyber se­curity pornind de la un audit gap – deci practic să vadă care sunt lipsurile infra­structurii, ce dispozitive au conectate la internet şi ce aplicaţii sunt în reţea, iar de acolo să construiască peste. Este important să îşi cunoască vulnera­bilităţile pentru a avea ce remedia. Spre exemplu, în cazul companiilor mici, cel puţin în zona aplicaţiilor digitale de tip SaaS, una dintre metodele cele mai bune pentru a face această analiză este efectiv testarea aplicaţiei.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Daniel Stan, cofondator şi CEO Femyo

    Ce face? Platformă cu ajutorul căreia medicii de familie sau cabinetele mici îşi pot reduce bătaia de cap cu telefoanele de programări şi de teleconsultaţii la telefon.

    „În 5 ani ne dorim să ajugem la un număr substanţial de medici în platformă, 30.000 de medici, pentru a ne oferi acces la 40 – 50 de milioane de pacienţi. Evident, piaţa românească este mică şi niciun start-up din medicină nu cred că se gândeşte doar la piaţa românească.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Schimbări în echipa de top management a eMAG, cel mai puternic retailer online din România

    eMAG, cel mai puternic retailer online din România, intră într-o nouă etapă de dezvoltare şi anunţă investiţii de peste 3,2 miliarde de lei în următorii trei ani, în extinderea businessului la nivel regional, investiţii în tehnologie şi în companii antreprenoriale locale.

    Pentru a susţine această strategie, compania a operat schimbări la nivelul echipei de top management, astfel că Tudor Manea a preluat rolul de CEO de la Iulian Stanciu, care devine Preşedinte Executiv eMAG.

    La rândul său, Iulian Stanciu va fi în continuare implicat în conturarea strategiei de dezvoltare, în analiza, prioritizarea şi aprobarea investiţiilor şi bugetelor, alături de noul CEO.

    „Investiţiile pe care le vom face în următorii trei ani ne vor ajuta să le oferim clienţilor noştri o gamă mai mare de produse şi preţuri mai bune, viteză la livrare, dar şi o simplificare a procesului de plată. Ne propunem, de asemenea, ca prin infrastructura pe care o construim, să ajutăm antreprenorii locali să facă tranziţia în online mai uşor, transferând din experienţa dobândită de noi”, spune Tudor Manea, CEO eMAG. 

    Tudor Manea, 37 de ani, a ocupat în ultimii şase ani poziţia de director general al companiei şi a avut o contribuţie esenţială în evoluţia businessului şi a echipei, fiind cel care a pus bazele departamentului de tehnologie şi a contribuit la extinderea internaţională a companiei.

    Din cele 3,2 miliarde de lei pe care eMag îi va investi în următorii trei ani, 785 de milioane de lei se vor duce către dezvoltare internaţională, 447 de milioane de lei către dezvoltarea de tehnologie românească, 251 de milioane de lei vor merge către dezvoltarea antreprenorialului digital prin intermediul platformei Marketplace, 990 de milioane de lei în dezvoltarea serviciilor logistice şi 740 de milioane de lei în investiţii în alte companii, potrivit lui Iulian Stanciu, Preşedinte Executiv eMAG.

    „Credem că avem în faţă foarte multe oportunităţi, odată cu dezvoltarea economiei digitale. În acest sens, vom accelera foarte mult investiţiile în transformarea eMAG într-un ecosistem regional de tehnologie şi comerţ”, spune Iulian Stanciu.

    Grupul îşi va consolida prezenţa în regiune prin investiţii care se ridică la 785 de milioane de lei. În Ungaria, unde compania a fuzionat cu Extreme Digital în urmă cu doi ani, ţinta este de a atinge vânzări de un miliard de euro în următorii cinci ani. În Bulgaria, eMAG va continua extinderea prezenţei fizice, după ce anul trecut a inaugurat primul showroom la Sofia, şi se va concentra pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sale, în beneficiul clienţilor.

    De asemenea, un buget de 447 de milioane de lei va fi alocat pentru dezvoltarea de tehnologie românească pe care să o exporte în toate ţările unde este eMAG prezentă şi de care să beneficieze şi ceilalţi antreprenori din ecosistemul eMAG. Compania investeşte în dezvoltarea echipei de tehnologie, care în prezent numără peste 700 de oameni, iar anul acesta urmează să fie extinsă cu alţi 100. Tehnologiile dezvoltate de către IT-iştii eMAG integrează inteligenţă artificială, cu scopul îmbunătăţirii experienţei de cumpărare, începând din depozit, unde ajută la optimizarea rutei de colectare a produselor comandate şi astfel la un timp de livrare foarte bun, până la căutarea pe site-ul şi aplicaţia mobilă eMAG, astfel încât clienţii pot să identifice cât mai simplu şi rapid produsele dorite.

    La rândul său, eMAG Marketplace, un pilon important în creşterea companiei, care este estimat să ajungă la 45.000 de selleri români în trei ani, de la 25.000 câţi sunt acum pe platformă, va beneficia de o infuzie de capital de 251 de milioane de lei. În 2020, volumul vânzărilor realizate de către sellerii români din eMAG Marketplace a crescut cu peste 90% faţă de 2019, ajungând la 25 milioane de produse.  

    Totodată, compania va continua investiţiile în logistică pentru infrastructura digitală. În acest sens,  noul hub logistic de la Joiţa va deveni complet operaţional în septembrie 2022, iar reţeaua easybox va fi dublată în următoarea perioadă pentru a face livrarea mai uşoară, predictibilă şi rapidă. În total, investiţiile în logistică se ridică la 990 de milioane de lei în următorii trei ani.  

    eMAG alocă în următorii trei ani un buget de 45 mil. lei unor programe de învăţare accelerată cum ar fi Upgrade, un program de dezvoltare în carieră şi de creştere a competentelor în digital marketing, tehnologie, analiză de business şi de procese sau programele de management în parteneriat cu universităţi de prestigiu, precum Harvard, Yale sau Stanford. Totodată, compania continuă programul Future 25 prin intermediul căruia tineri talentaţi sunt selectaţi pentru a se antrena să devină lideri în ecommerce.

    În plus, compania îşi propune să fie un partener pentru dezvoltare accelerată a antreprenorilor români, iar în acest sens are în plan investiţii ce însumează 740 de milioane de lei atât în companii deja cunoscute, unde este deja investitor, cât şi în alte companii noi de tehnologie care aduc inovaţii în produse şi servicii pentru clienţi, pe care le urmăreşte prin intermediul programului de investiţii eMAG Ventures. Dintre companiile unde eMAG a investit, Tazz by eMAG a cunoscut o evoluţie extrem de rapidă în nici doi ani de la investiţie, transformându-se de la o companie de livrare de mâncare la una de livrare rapidă pentru aproape orice. La rândul său, Sameday, o altă companie cu o evoluţie rapidă unde eMAG a investit, se pregăteşte pentru extinderea internaţională, într-o primă fază în Ungaria, apoi şi în alte ţări din regiune.   

  • Cum facem din agricultura românească o multinaţională?

    Pentru agricultori, pentru cei care au afaceri în agrobusiness, cea mai mare problemă nu este seceta, ci faptul că găsesc foarte greu oameni cu care să lucreze, iar tinerii, cei care trebuie să ducă mai departe businessul, nu sunt deloc interesaţi de acest sector şi de aceea fug din zonele rurale către zonele urbane.

    E mai bine să stai la Starbucks pe terasă cu un caffe latte în faţă, lucrând la un laptop, decât să te trezeşti dimineaţa şi să te duci pe câmp, în cizme, ca să te uiţi la porumb şi în zare, pe cer, după ploaie.

    La ZF Agropower 2021, Nina Gheorghiţă, acţionar şi director tehnic al companiei Triagroexim, o afacere de familie pornită în 2011, a declarat: Astăzi, percepţia oamenilor cu privire la agricultură este rămasă cu mulţi ani în urmă, agricultura nu mai este o îndeletnicire, este o ştiinţă, şi să produci hrană sănătoasă pentru societate este la fel de onorabil ca şi când tratezi un om de o boală. Ea spune că ruptura produsă între 1990 şi 2000, când liceele agricole au început să rămână fără elevi, se vede în prezent, când nu mai avem tehnicieni şi mecanizatori.” Alina Creţu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, spune că în 2020, dintre toate CV-urile pe care le-a primit, cel mai bun a fost al unui tânăr student din Franţa.

    Irina Florea, administratorul companiei Agrovision, spune că anul trecut nu a primit niciun CV de la vreun tânăr absolvent, dar în schimb a primit cereri de la zilieri care înainte lucrau în străinătate. Agricultura are nevoie de forţă de muncă specializată, pentru că nu putem să dăm utilaje care costă între 250.000 şi 500.000 de euro pe mâna unor angajaţi care nu au capacitatea de a le utiliza”, menţionează Alina Creţu.

    Emilia Gillard, administrator la Colina Verde, spune că ar trebui să învăţăm din exemple de la nivel european ce ar trebui să facem ca să avem forţă de muncă calificată în agricultură.

    Mihai Miriţescu, director la Saaten Union, o companie care produce hibrizi pentru cereale, spune: Fermele noastre devin din ce în ce mai specializate şi avem nevoie de oameni bine pregătiţi. Inclusiv managementul trebuie făcut pe elemente foarte clare, bine stipulate în tehnologie, pentru că fără ele agricultura românească nu va ajunge la standardele europene. În zece ani, femierii profesionişti vor deveni mai performanţi şi nu vor face rabat de la tehnologie şi de la dotare tehnică.”

    Saaten Union, parte a unui grup german, are 100 de angajaţi în România, unde face cercetare: Se găsesc foarte greu persoane care să lucreze în acest domeniu, noi încercăm să luăm tineri de pe băncile facultăţii şi să-i învăţăm la faţa locului. Dar cercetarea nu este un domeniu prea atractiv, iar tinerii se uită să-şi facă propriul business.”

    Pe lângă tractorişti, mecanizatori, ingineri, companiile agricole încep să aibă nevoie şi de softişti, de programatori, de IT-işti, având în vedere că acest domeniu devine din ce în ce mai tehnologizat şi digital.

    Agricultura plânge după oameni, după tineri. Dar unde se duc ei?

    Conform unui studiu BestJobs, a doua companie de recrutare online de pe piaţă, 56% dintre români ar vrea să lucreze într-o companie privată, dar să fie mare, de preferat o multinaţională. 33% dintre români vor să lucreze la stat, iar ce rămâne, în companii antreprenoriale româneşti.

    Domeniile cele mai căutate sunt administrativ şi BPO (20%), marketing şi comunicare (16%), resurse umane (15%), sănătate, logistică, financiar-contabil, IT, retail, consultanţă şi transport (9%).

    Deci românii vor să lucreze la multinaţionale, la birou, jobul să fie stabil, adică sigur, să aibă oportunităţi de promovare, inclusiv la nivel internaţional.

    Domeniul agricol nu prea figurează în topul dorinţelor românilor. De unde şi frustrarea companiilor care operează în agricultură că nu găsesc oameni, că acest sector nu reprezintă o opţiune pentru tineri, care preferă clădirile de birouri sau munca în format hibrid, în faţa unui laptop cu internet de mare viteză.

    Aşa că întrebarea este: Cum devine agricultura românească o multinaţională, acolo unde românii vor să lucreze?

    cristian.hostiuc@zf.ro