BusinessMagazin

Tag: roman

  • Românul din UK care a lucrat cu giganţii Coca-Cola şi HTC: “Românii sunt printre cei mai harnici şi deştepţi din Londra”

    Într-o perioadă în care imigranţii din Marea Britanie sunt tot mai stigmatizaţi, un român îşi pune amprenta asupra industriei de advertising din UK şi spune că românii sunt printre cei mai inteligenţi şi harnici oameni care lucrează în Londra. Mihnea Miculescu a ajuns să aibă, la doar 30 de ani, o experienţă remarcabilă în industria social media, PR şi advertising. Tânărul spune cu mândrie că e “made in Romania” şi are în CV colaborări cu giganţi precum Coca-Cola, CNN, BMW şi HTC.

    Ajuns în Marea Britanie în 2010, Mihnea Miculescu lucrează acum pentru The Tom Sawyer Effect, o firmă de consultanţă specializată din Londra. Aici a avut şansa să colaboreze cu nume grele de pe piaţă, dar şi cu organizaţii non-profit precum Cancer Research UK sau Child.org. Ritmul de lucru din Londra este însă unul “nebunesc”, după cum îl descrie Mihnea într-un interviu publicat de Business Review, însă chiar şi aşa, tânărul e de părere că românii sunt printre cei mai harnici oameni din Londra.

    “Nu cred în generalizări la nivelul unei întregi naţiuni, dar cei mai mulţi dintre românii pe care îi cunosc şi care lucrează în comunicarea de marketing, dar nu numai, aici în Londra, sunt printre cei mai inteligenţi şi harnici oameni cu care te poţi întâlni”, spune Mihnea. Acesta îi sfătuieşte pe românii care urmăresc o carieră în UK, în special în domeniul advertisingului, să fie siguri că se pot acomoda cu ritmul din Londra.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

     

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Sumă uriaşă câştigată de un român umilit de un patron în Danemarca. “Spălam undeva la peste o mie de vase pe zi, singur”

    Omul a lucrat atat de mult la un restaurant incat s-a imbolnavit si a fost internat. Mai mult, spune el, proprietarul il umilea iar banii pe care ii lua pentru programul infernal si tratamentul inuman erau putini. O asociatie l-a ajutat sa ajunga la tribunal, si sa castige daune de 115.000 de euro, informează stirileprotv.ro.

    In urma cu doi ani, Danut si-a lasat acasa, in Iasi, iubita si tatal pensionar, si a plecat singur in Danemarca in cautarea unui trai mai bun. S-a angajat intr-un restaurant situat la 20 de kilometri de orasul Aalborg (Olborg), – la sfatul unor amici.

    Danut, roman stabilit in Danemarca: “Au lucrat si ei tot in domeniul pe restaurant, dar ei au avut noroc ca n-au fost tratati cum am fost tratat eu.”
    Proprietarul un chinez i-a promis romanului o mie de euro pe luna, cazare si doua mese gratuite.

    Danut, roman stabilit in Danemarca: “Am lucrat exact ca pe plantatia din China, incepeam la ora 11 – 12 ziua si terminam in jur de 12 noaptea. Si am muncit de pe 20 iunie 2014 pana pe 5 octombrie 2014, zi de zi, fara nicio zi libera.”

    Kurt Frederiksen, Asociatia 3F Aalborg: “A fost angajat pe un salariu zilnic, cred ca erau 250 de coroane daneze pe zi, dar o zi insemna ca daca nu muncea 10 ore nu era platit. Cand lucrezi in restaurant e in regula sa lucrezi 10-12 ore pe zi, dar trebuie sa ai doar 160 de ore pe luna muncite. Deci e ok sa lucrezi o zi 10-12 ore, dar ziua urmatoare doar 5 ore.”

     

  • Când pasiunea se transformă în milioane de dolari. Sumele impresionante câştigate de gamerii profesionişti

    13 august 2016. În timp ce echipajul feminin de canotaj, opt rame cu cârmaci, al României obţinea medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, la câteva mii de kilometri depărtare, în Seattle, un alt român alături de alţi patru coechipieri străini se băteau pentru cel mai important trofeu la Dota 2 al anului şi pentru un premiu de 9,1 milioane de dolari.

    Din păcate pentru românul de origine siriană Aliwi Omar, echipa sa a pierdut finala şi a trebuit să se mulţumească cu locul doi şi cu un premiu de 3,4 milioane de dolari, fiecare luând acasă peste 680.000 de dolari. Este vorba de The International 2016, unde 16 echipe de pe tot globul s-au duelat pe tărâmul de Dota 2, iar în joc au fost puşi la bătaie 20,7 milioane de dolari. Dota 2 este doar un exemplu din domeniul sporturilor electronice, dar este şi jocul cu cele mai mari câştiguri pentru jucătorii profesionişti. Această ediţie, cu numărul şase, a competiţiei a devenit cea mai mare din domeniul sporturilor electronice.

    Sporturile electronice sunt competiţii de jocuri video pe diferite genuri: shooter (Call of Duty, Counter-Strike), multiplayer online battle arena (Dota 2, LoL), bătaie (Mortal Kombat) etc. Multe dintre aceste jocuri sunt gratuite, veniturile producătorilor venind din achiziţiile de obiecte virtuale realizate de jucători.

    Deşi au căpătat o vizibilitate mult mai mare în ultimii ani, competiţiile de jocuri video se ţin din anii ‘70. Odată cu primele calculatoare au apărut şi primele jocuri video; aşa cum era şi firesc, datorită naturii competitive a omenilor, a fost nevoie de numai un pas pentru ca veritabile competiţii de jocuri video să fie organizate.

    Se crede că primul concurs de acest fel a avut loc pe 19 octombrie 1972, la Universitatea Stanford, unde studenţii au fost invitaţi la o „bătălie intergalactică de Spacewar“. În anii ‘90 jocurile s-au mutat treptat din reţea în online, graţie îmbunătăţirii infrastructurii şi a vitezei de internet. Apoi, odată cu apariţia unor jocuri populare precum Counter-Strike, Quake sau Warcraft şi competiţiile s-au înmulţit.

    În trecut gamingul, şi într-o oarecare măsură şi în prezent, era văzut ca fiind destinat doar tocilarilor care stau într-o cameră întunecată şi mănâncă doar junk-food. Odată cu dezvoltarea internetului, a social media şi apariţia modelelor de jocuri free to play (gratis), jocurile video au devenit tot mai populare, iar categoria de casual gamers a crescut foarte mult. În acelaşi timp a apărut şi spectatorii de jocuri video. Iar cel mai cunoscut loc pentru iubitorii de jocuri video şi competiţiile de gaming a devenit platforma Twitch, care a fost cumpărată de Amazon în 2014 pentru 1 miliard de dolari. Însă pe lângă forumuri, reţele sociale şi site-uri, eSports şi-a găsit un loc dedicat şi în ograda televiziunilor de sport precum ESPN sau Turner Sports, care anunţa recent că va prezenta evenimentele din eSports „exact cum prezentăm şi sporturile tradiţionale ca NBA sau baseball“.

    Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor. Tot în Coreea de Sud a apărut şi prima televiziune dedicată sportului electronic, unde se transmiteau 24 de ore zilnic competiţii de StarCraft şi Warcraft 3. Astfel de competiţii nu au loc numai online, ci multe turnee au acum şi o componentă offline, locuri unde jucătorii se înfruntă în mediul virtual, în faţa a zeci de mii de oameni. În 2014 au asistat peste 40.000 de spectatori la campionatul League of Legends World Championship din Seul.

    În momentul de faţă, potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. „Trei factori stau la baza dezvoltării industriei eSports: infrastructura tehnologică disponibilă, popularitatea jocurilor competitive şi mentalitatea publicului, care are sau nu legătură directă cu aceste jocuri“, spune Silviu Stroe, CEO al PGL (divizia de e-sports a Computergames.ro, organizatori de evenimente de profil) şi vicepreşedinte al IeSF (Federaţia Internaţională de Sport Electronic).

    În ce priveşte infrastructura şi popularitatea jocurilor, „România stă foarte bine. Avem una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume. Iar românii sunt mari amatori de jocuri precum Counter-Strike: Global Offensive, Dota 2, Hearthstone şi League of Legends. Mai avem de lucrat la mentalitatea jucătorilor, care este în acelaşi timp şi cel mai greu de modelat, deoarece ai nevoie de o resursă mult mai importantă decât banii: timpul“, continuă Stroe.

    Compania lui Stroe, PGL, a organizat un turneu major de Dota 2 în Manila, Filipine, şi a participat la organizarea turneului The International, iar el spune că organizarea de astfel de evenimente ar putea fi o oportunitate importantă pentru ţara noastră. „Sporturile electronice ar putea fi o resursă uriaşă pentru România, dacă şi autorităţile, în speţă Ministerul Sportului şi Tineretului, ar înţelege importanţa lor. Ignorarea totală a unui fenomen care interesează  milioane de tineri nu ajută pe nimeni“, spune el.

    Un alt exemplu grăitor pentru succesul eSports este The International 2016, o competiţie ce se întinde pe parcursul a două săptămâni (o săptămână faza grupelor), iar faza eliminatorie se desfăşoară pe KeyArena, un complex cu 17.000 de locuri. De aici chiar şi cele mai prost clasate echipe vor pleca cu peste 100.000 de dolari. Făcând o paralelă cu sportul tradiţional, Jocurile Olimpice au o amploare mult mai mare, dar atleţii care aleargă după medalii câştigă mai puţin decât jucătorii care aleargă prin lumi virtuale. Un spaniol medaliat cu aur primeşte 100.000 de dolari, un american primeşte 25.000 de dolari pentru aur, 15.000 pentru argint şi 10.000 de dolari pentru bronz, în timp ce un român medaliat cu aur primeşte 70.000 de euro de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Dacă ia aurul, un sportiv din Singapore primeşte cel mai mare bonus: 753.000 de dolari.

     

  • Ruşine până la capăt: România pierde una dintre cele 5 medalii de la Rio din cauza dopajului

    Halterofilul Gabriel Sîncrăian, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, ar fi fost depistat pozitiv în cadrul unui control antidoping, potrivit TVR. Federaţia Română de Haltere a precizat că nu a primit nicio notificare din partea forului internaţional.

    Potrivit postului public de televiziune, România va pierde medalia de bronz, iar Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va trebui să plătească 100.000 de euro către Comitetul Internaţional Olimpic. Delegaţia României ar putea rămâne cu patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

    Halterofilul român a concurat la categoria 85 kg şi a obţinut medalia de bronz cu nou record personal, de plus 20 de kilograme. Sportivul din Bistriţa a ajuns la şase kilograme de recordul mondial, performanţă cu care a s-a clasat pe locul 3. Sîncrăian a totalizat 390 kg, după 173 kg la stilul smuls şi 217 kg la aruncat.

    Citiţi mai multe www.mediafax.ro

  • Ruşine până la capăt: România pierde una dintre cele 5 medalii de la Rio din cauza dopajului

    Halterofilul Gabriel Sîncrăian, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, ar fi fost depistat pozitiv în cadrul unui control antidoping, potrivit TVR. Federaţia Română de Haltere a precizat că nu a primit nicio notificare din partea forului internaţional.

    Potrivit postului public de televiziune, România va pierde medalia de bronz, iar Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va trebui să plătească 100.000 de euro către Comitetul Internaţional Olimpic. Delegaţia României ar putea rămâne cu patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

    Halterofilul român a concurat la categoria 85 kg şi a obţinut medalia de bronz cu nou record personal, de plus 20 de kilograme. Sportivul din Bistriţa a ajuns la şase kilograme de recordul mondial, performanţă cu care a s-a clasat pe locul 3. Sîncrăian a totalizat 390 kg, după 173 kg la stilul smuls şi 217 kg la aruncat.

    Citiţi mai multe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns acest român de 35 de ani să conducă o firmă cu 1350 de angajaţi în India

    Clujeanul Tudor Marchiş administrează 2 milioane de metri pătraţi din clădirile de birouri din Bangalore, localitate cunoscută drept echivalentul indian al Silicon Valley-ului. Firma pe care o conduce are 1.350 de angajaţi, iar planurile vizează creşterea personalului la nivelul de 2.000 de oameni până la 1 aprilie 2017 şi până la 3.000 în 24 de luni.

    La 35 de ani, Tudor Marchiş coordonează activitatea unei firme cu 1.350 de angajaţi, care asigură întreţinerea a 62 de clădiri de birouri, două fabrici şi o şcoală. Cea mai mare parte a contractelor sunt concentrate pe clădiri din parcul IT Manyata din Bangalore, cel mai mare din India, ocupând o suprafaţă de 34 hectare. Într-o ţară în care contrastele se întâlnesc la tot pasul, cu mentalităţi radical diferite de ale europenilor, românul a crescut de la zero o afacere în care a avut drept asociaţi un indian, un norvegian şi un ungur. Contractele şi personalul firmei au fost cedate recent către o firmă din Orientul Mijlociu, iar românul a rămas la conducere.

    Firma pe care o conduce, Thermo Control Services and Expertise, asigură activităţi de facility, property şi energy management pentru Embasy Group, un dezvoltator care deţine în lume milioane de metri pătraţi de birouri închiriate firmelor din industria IT din Bangalore, oraş denumit şi Silicon Valley de India. Parcul IT se întinde pe o suprafaţă de 34 hectare, cât 68 de terenuri de fotbal. Oraşul cu peste 8 milioane de locuitori are peste 10.000 de milionari în dolari şi 60.000 de oameni cu averi cuprinse între 800.000 şi 1 milion de dolari.

    Parcul IT din Bangalore asigură o treime din exporturile IT ale Indiei, ţară cu un PIB de 2,1 trilioane de dolari şi creştere economică neîntreruptă în ultimele două decenii. Marchiş povesteşte că în ultimii cinci ani, de când a ajuns în India, „e un mic boom pe partea de outsourcing“ şi îşi susţine ideea dând ca exemplu faptul că Huawei se mută în India, unde dezvoltă un centru mare de servicii. În plus, apar „parcurile industriale şi logistice. Acum cererea internă e enormă şi India are un program menit să reducă importurile din China şi să producă în ţară cât mai mult din ceea ce e necesar pentru propriul consum. Automat, China va pierde prin asta influenţa pe o piaţă enormă“, arată românul.

    Povestea clujeanului a apărut pentru prima dată în Business Magazin în anul 2013. Citiţi aici cum s-a adaptat la viaţa din India, cum lucrează cu oamenii de-acolo, cât de mari sunt contrastele.

    Planurile sale vizează o extindere accentuată: numărul de angajaţi ar urma să ajungă la 2.000 în primăvara anului viitor şi la 3.000 în 24 de luni. Principalul motor al creşterii aşteptate sunt contractele care intră în portofoliul firmei după preluarea ei de investitorii din Orientul Mijlociu: suprafaţa de clădiri gestionată de firma de property şi facility management condusă de român va creşte cu 1,4 milioane mp, ajungând la 3,4 milioane mp. „Ca idee, eu administrez 2 milioane de metri pătraţi de birouri, iar toată piaţa de profil din Bucureşti se apropie de 3 milioane mp“, spune Marchiş, care estimează că gestionează circa 10% din piaţa de birouri din India, deşi firma este mică la nivelul ţării.

    Cu noul acţionariat al firmei, firma condusă de român va avea acces la noi contracte, pentru clădiri şi parcuri logistice. „După ce fac bani «în casă», ies pe piaţă şi mă extind, estimez că în 12-24 luni. Solidific cash-flow-ul şi apoi muşc din piaţă. Vreau să schimb mentalitatea: aduc sânge proaspăt şi o nouă mentalitate de property management“. Şi vede tehnologia drept aliat valoros: „În viitor, oameni pregătiţi şi bine plătiţi, cu ajutorul tehnologiei smart touch vor administra clădirile“. În capul listei cu planuri de investiţii a pus anul acesta cheltuielile pentru software şi trainingul angajaţilor. „Am pus la punct toate procedurile şi am pregătit echipa pentru creştere“, pentru că ştia ce va urma, de vreme ce detaliile tranzacţiei au fost stabilite încă din 2015.

    Românul vine în ţara natală în fiecare an de două ori, de fiecare dată câte o lună; la ultima vizită însă, în iulie, se grăbea să se întoarcă în India, având o sumedenie de planuri de pus în practică. Chiar şi aşa, nu ar putea să conducă de la distanţă firma dacă nu ar fi adept al delegării: „Practic coordonez activitatea. Nu urmăresc greşeala, caut progresul. Privesc şi conduc în ansamblu sistemul, nu mă pierd în detalii şi le urmăresc doar în cazul în care într-o anumită zonă lucrurile se poticnesc“. Preferă o structură simplă pentru firmă, cu departamente clare: finanţe, resurse umane, operaţional, IT, procurement, legal. „Stabilim strategia şi tragem toţi să o atingem. Nu există scuze în sistemul meu. Nu accept scuze, ci doar soluţii. Nimeni nu are voie să scrie vreun mail de justificare a unei întârzieri sau pierderi de contract sau bani. Mailul este o soluţie la problemă sau demisie. Nu angajez oameni să le spun ce să facă, angajez oameni să ne spună cum să facem“, sumarizează el stilul de management pe care îl are într-o cultură care diferă radical de Europa.

    Mai mult, dacă în trecut şi-ar fi dorit să lucreze şi alături de români, mai nou spune că nu vrea să mai convingă conaţionali să meargă în India: „Muncesc pe pământ indian şi prefer să lucrez cu oamenii de acolo. După cinci ani am înţeles cum să-i motivez, cum să-i pregătesc, cum să îi ţin înfometaţi de performanţă“. Iar adaptarea unui român la cultura indiană presupune mult efort, „spun asta după două tentative eşuate. E mult efort şi statistica arată că în India doar 1,5 din zece expaţi pot rezista mai mult de un an. E o societate frumoasă, dar dacă aterizezi cu ideea că valorile societăţii tale sunt absolute, te arzi singur. Trebuie să fii dispus să înveţi valorile lor şi să te adaptezi la ele pentru a fi acceptat de sistemul de business“. Altminteri, în ţara care ocupă locul doi după China în ce priveşte numărul de locuitori, expaţii sunt foarte bine trataţi.

     

  • Liceeni şi studenţii, doriţi în armată. “Pentru sănătatea poporului român, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară”

    Conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” propune un proiect-pilot prin care elevii de liceu şi studenţii să facă pregătire militară voluntară, timp de două-trei săptămâni, în unităţi militare, ofiţerii susţinând că demersul este benefic „pentru sănătatea poporului român şi a tinerilor”.

    Comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general maior Ioan Manci, a declarat, marţi, că la nivelul Comandamentului s-a constituit un grup de lucru cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Au trecut opt ani de la renunţarea la serviciul militar obligatoriu. La nivelul Comandamentului Diviziei 4 Infanterie <<Gemina>> am constituit un grup de lucru, cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, şi am demarat un proiect pilot de pregătire militară a tinerilor, liceeni şi studenţi, pe bază de voluntariat.

    Eu susţin ideea potrivit căreia tinerii noştri să participe la un asemenea program. Perioada de pregătire ar dura două-trei săptămâni şi ar avea loc la finalul anului şcolar, în perioada de tabere şi şcoli de vară pentru liceeni şi în perioada de practică pentru studenţii, tinerii urmând să fie încazarmaţi într-o unitate militară. Pentru sănătatea poporului român, pentru sănătatea tinerilor, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară voluntară”, a spus Manci.

    Potrivit acestuia, tinerii ar trebui să urmeze un program special într-o unitate militară, de la ora 5.30 până la 22.00, când se dă stingerea, cu participarea acestora la programul de înviorare, de curăţenie în dormitor, spălător şi sală de mese, dar şi la un program de pregătire militară, inclusiv fizică.

    „Sunt convins că atât băieţii, cât şi fetele vor opta pentru a desfăşura perioada de practică în unităţile militare. Mi-aş dori să fie evaluaţi şi să găsim o formă de acordare a gradelor în rezervă pentru a realiza şi acea rezervă voluntară care va pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2017”, a mai spus Manci.

    El a adăugat că propunerea a fost trimisă Statului Major al Forţelor Terestre şi promovată la nivelul Statului Major General. Şeful Diviziei 4 „Infanterie” Gemina a participat, marţi, la Cluj-Napoca, la inaugurarea primului muzeu în aer liber al diviziei cu tehnică militară, acţiunea având loc în cazul manifestărilor de împlinire a 100 de ani de la înfiinţare, în 1916.

  • Liceeni şi studenţii, doriţi în armată. “Pentru sănătatea poporului român, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară”

    Conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” propune un proiect-pilot prin care elevii de liceu şi studenţii să facă pregătire militară voluntară, timp de două-trei săptămâni, în unităţi militare, ofiţerii susţinând că demersul este benefic „pentru sănătatea poporului român şi a tinerilor”.

    Comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general maior Ioan Manci, a declarat, marţi, că la nivelul Comandamentului s-a constituit un grup de lucru cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Au trecut opt ani de la renunţarea la serviciul militar obligatoriu. La nivelul Comandamentului Diviziei 4 Infanterie <<Gemina>> am constituit un grup de lucru, cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, şi am demarat un proiect pilot de pregătire militară a tinerilor, liceeni şi studenţi, pe bază de voluntariat.

    Eu susţin ideea potrivit căreia tinerii noştri să participe la un asemenea program. Perioada de pregătire ar dura două-trei săptămâni şi ar avea loc la finalul anului şcolar, în perioada de tabere şi şcoli de vară pentru liceeni şi în perioada de practică pentru studenţii, tinerii urmând să fie încazarmaţi într-o unitate militară. Pentru sănătatea poporului român, pentru sănătatea tinerilor, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară voluntară”, a spus Manci.

    Potrivit acestuia, tinerii ar trebui să urmeze un program special într-o unitate militară, de la ora 5.30 până la 22.00, când se dă stingerea, cu participarea acestora la programul de înviorare, de curăţenie în dormitor, spălător şi sală de mese, dar şi la un program de pregătire militară, inclusiv fizică.

    „Sunt convins că atât băieţii, cât şi fetele vor opta pentru a desfăşura perioada de practică în unităţile militare. Mi-aş dori să fie evaluaţi şi să găsim o formă de acordare a gradelor în rezervă pentru a realiza şi acea rezervă voluntară care va pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2017”, a mai spus Manci.

    El a adăugat că propunerea a fost trimisă Statului Major al Forţelor Terestre şi promovată la nivelul Statului Major General. Şeful Diviziei 4 „Infanterie” Gemina a participat, marţi, la Cluj-Napoca, la inaugurarea primului muzeu în aer liber al diviziei cu tehnică militară, acţiunea având loc în cazul manifestărilor de împlinire a 100 de ani de la înfiinţare, în 1916.