BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • Judeţul din România unde s-au vândut patru maşini noi în 2014: două Dacii, un Seat şi un Volkswagen

    Dintre maşinile noi, cea mai populară marcă a fost Dacia, cu două unităţi, urmată de Volkswagen şi Seat, cu cîte o unitate. Numărul de maşini second-hand înmatriculate a fost de 271, iar peste 150 de maşini au fost reînmatriculate.

    Următoarele judeţe cu cele mai puţine înmatriculări au fost Giurgiu (opt unităţi) şi Vaslui şi Botoşani (câte nouă unităţi). La polul opus s-a situat Bucureşti, cu peste 3200 de maşini noi înmatriculate, urmat de Ilfov, Constanţa şi Timiş.

    Piaţa auto de maşini noi din România a ajuns în decursul anului 2013 la doar 20% din nivelul înregistrat în anul 2008, conform unei analize Auto.ro. Înmatriculările de maşini noi din România au înregistrat la finalul anului 2013 doar 57.700 de unităţi, reprezentând 20% din nivelul anului 2008, când s-au înregistrat 285.500 de unităţi. Piaţa maşinilor reînmatriculate a înregistrat în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, de doar 205.553 de unităţi, comparativ cu cele 411.439 de unităţi din 2011, sau cele 343.444 de unităţi înregistrate în 2008. Scăderea s-a accentuat în 2013, în urma introducerii timbrului de mediu, inclusiv pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007.

  • Are doar 28 de ani şi a vândut afaceri în valoare de 190 milioane de dolari

    Bright.com reprezintă un sistem care analizează ofertele de muncă şi CV-urile existente şi găseşte perechile potrivite. Pentru a lansa afacerea, Vivas a strâns peste 20 de milioane de dolari de la investitori şi a angajat profesionişti din mai multe domenii, inclusiv fizicieni, astrofizicieni, profesori sau pshihologi.

    Bright.com, lansat de Eduardo Vivas şi Steve Goodman (un investitor în startup-uri), a fost cumpărat de curând de gigantul american LinkedIn pentru suma de 120 milioane dolari. În urma tranzacţiei, Eduardo Vivas şi o mare parte din cei 30 de angajaţi ai Bright.com vor lucra pentru LinkedIn.

    Înainte de Bright.com, Vivas a mai produs o afacere de succes numită SocialHour pe care a vândut-o pentru 51.5 milioane dolari în 2012.

  • Ponta: Afirmaţia lui Băsescu privind pierderea asamblării Dacia este o inconştienţă sinistră, o tâmpenie

     “M-am întâlnit de curând cu preşedintele grupului Renault şi a spus foarte clar că investiţiile în România se dezvoltă. Acum, dumneavoastră îl credeţi pe preşedintele Renault sau pe sinistrul noştru preşedinte”, a spus Ponta jurnaliştilor, întrebat, la Forumul de afaceri Franţa-Europa de Sud-Est, organizat la Bucureşti, cum comentează declaraţia preşedintelui legată de uzinele Dacia.

    Ponta a asigurat că Guvernul lucrează la îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi că are încredere în ce spune preşedintele Renault, nu în ce “mai aruncă, într-o chestie strict politică, Băsescu”.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-o emisiune difuzată luni de postul Look Tv, că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean va duce la pierderea asamblării de la Piteşti, la uzinele Dacia, care deja extinde uzina din Maroc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: România la Jocurile Olimpice de iarnă, blocată între un buget auster şi lipsa performanţelor

     La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de naţiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiţie în domeniu, care îşi asigură o mare parte din venituri din contribuţii provenite din mediul privat, şi un al doilea grup format din ţări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanţator.

    Secretarul general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puţin de 90 la sută din bugetul anual al instituţiei este reprezentat de subvenţia de la stat. “Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federaţiei Române de Bob şi Sanie, aşadar aceşti bani sunt extrem de importanţi pentru activitatea noastră”, a declarat Ţicu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Panasonic înregistrează cea mai mare creştere a profitului din ultimii patruzeci de ani

    Venitul net al companiei a fost de 730 milioane dolari în condiţiile în care analiştii estimaseră suma la 440 milioane dolari. Aflat în cel de-al doilea an al mandatului său, Preşedintele Kazuhiro Tsuga a început orientarea către produse destinate caselor şi maşinilor pentru a accelera revenirea companiei, după ce gigantul japonez a înregistrat ani consecutivi cu pierderi.

    Atât unitatea de producţie pentru baterii (furnizate către companii auto precum Toyota) cât şi cea pentru aparatură audio-video au trecut pe profit, iar conducerea Panasonic a anunţat că va continua restructurările , respectând planul de a elimina diviziile neprofitabile până în martie 2016.

  • Suma pe care statul o va suporta la firmele care creează locuri de muncă, limitată la salariul mediu

     Întrebat dacă acea deducere din costul salarial va fi limitată la un anumit nivel al remuneraţiei, Ponta a afirmat: “Salariul mediu. Dacă dai salariu 10.000 euro, normal că nu îţi plăteşte statul jumătate. E vorba de salariul mediu”.

    Luni seara, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, premierul a anunţat că a fost convenit ca statul să plătească jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă.

    Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat că statul va suporta din costul salarial atât salariul net, cât şi taxele aferente, iar schema de ajutor va fi valabilă timp de şapte ani, cu începere de la 1 iulie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi să cumperi un apartament de trei camere în Bucureşti cu mai puţin de 30.000 de euro

    Pe segmentul locuinţelor executate silit, cei care dispun de suma de 30.000 de euro între oferte de locuinţe cu trei camere – în Iaşi, Timişoara sau chiar în Capitală, potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro. Pe de altă parte, pe piaţa liberă, cu această sumă poate fi achiziţionat cel mult un apartament cu două camera confort doi. Cei cu un capital ceva mai mare, de până la 50.000 de euro, pot deveni chiar proprietarii unei unităţi locative cu până la cinci camere, într-un bloc construit după anul 2000.

    Spre exemplu,  în zona zona Griviţei-Gara de Nord, un apartament cu două camere, de 41 de metri pătraţi, este scos la vânzare de Smarthousing, divizia Volksbank de valorificare a activelor imobiliare, la un preţ de pornire de 119.014 lei (circa 26.500 de euro).Locuinţa este situată la parterul unui bloc construit în anul 1965, iar valoarea sa de piaţă este estimată la 158.685 de lei (circa 36.000 de euro).

    La un preţ asemănător, respectiv 26.900 de euro, OTP Real Estate Services scoate la licitaţie un apartament cu trei camere. Locuinţa este situată în sudul Capitalei, zona Giurgiului, şi are o suprafaţă utilă de aproape 63 de metri pătraţi.

    Situaţii similare există şi în provincie.  În centrul istoric al Braşovului, Libra Bank organizează licitaţia pentruo mansardă de 52 de metri pătraţi, amplasată într-o vilă de patrimoniu. Preţul de pornire pentru imobil este de 127.000 de lei (aproximativ 28.000 de euro). Clădirea din care face parte proprietatea a fost renovată recent şi este situată chiar între Piaţa Sfatului şi Dealul Tâmpa.

    În Cluj-Napoca este prezentată o licitaţie pentru o garsonieră ntr-un bloc construit în 1980, la un preţ de 53.625 de lei (aproximativ 12.000 de euro). Din preţul iniţial a fost scăzută o pondere de 25%. Locuinţa are o suprafaţă de 22 de metri pătraţi utili şi este situată la parter.

     

     

     

  • China a devenit cel mai mare consumator de vin roşu din lume

    Chinezii au consumat 1.865 miliarde de sticle de vin roşu în 2013, ajungând astfel la o creştere de 136% calculată pentru ultimii cinci ani. Motivul pentru care chinezii preferă vinul roşu în faţa celui alb este unul de natură culturală, respectiv culoarea, roşul fiind prezent în multe forme în cultura asiatică. În China, roşul reprezintă norocul iar albul reprezintă moartea, conform Businessinder.com

    Pe locurile doi şi trei la nivel global s-au situat Franţa, respectiv Italia. Din punct de vedere al cantităţii totale de vin consumat (alb şi roşu), Statele Unite rămân pe primul loc.