BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Parlamentarii din comisiile de buget-finanţe au început dezbaterile generale la proiectul bugetului

    Preşedintele de şedinţă, Viorel Ştefan, a anunţat că dezbaterile generale vor avea loc fără prezenţa ministrului titular al Finanţelor, având în vedere că depunerea jurământului de către membrii Cabinetului va avea loc marţi seară.

    Reprezentanţii PNL Eugen Nicolăescu şi Gheorghe Ialomiţianu au susţinut că “este o premieră” în România când la dezbaterea bugetului nu participă ministrul Finanţelor, arătând că Darius Vâlcov este ministru al Bugetului şi ar fi trebuit să participe la aceste dezbateri.

    “Este neconstituţional, este singura lege cu caracter anual, legea bugetului. Cine îşi asumă răspunderea politică pentru acest act legislativ?”, a spus Eugen Nicolăescu, care a cerut amânarea lucrărilor până când Darius Vâlcov ar fi prezent.

    “Ministrul Bugetului trebuia să fie aici. Dacă miniştrii nu pot să susţină bugetele, înseamnă că România nu are Guvern şi atunci despre ce discutăm? Bugetul trebuie prezentat de reprezentanţii Guvernului şi nu de seretarii de stat”, a susţinut, la rând său, Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor.

    În ciuda acestor obiecţii ale opoziţiei, parlamentarii din cele două comisii au decis, cu 19 voturi “pentru” şi 9 “împotrivă”, ca lucrările să continue, iar bugetul să fie prezentat de un secretar de stat din Ministerul Finanţelor.

    În timpul dezbaterilor a existat şi un schimb de replici între preşedintele Comisiei de buget-finanţe, Viorel Ştefan (PSD), şi Gheorghe Ialomiţianu, Ştefan susţinând că nu este prima dată când bugetul este prezentat de secretari de stat, menţionând ca exemplu momentul în care Gheorghe Ialomiţianu era ministru al Finanţelor şi la dezbaterea de buget “se ascundea” în spatele secretarului de stat Gherghina. “Sunteţi un mincinos”, i-a replicat Ialomiţianu lui Viorel Ştefan, care a susţinut că atunci când el era ministru a fost prezent la discuţiile generale.

    Bugetul pe anul 2015 a fost prezentat în comisiile de buget-finanţe de către secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Daniela Pescaru.

  • Noul Cabinet Ponta a fost votat de Parlament. UDMR, PPDD şi grupul minorităţilor au votat Guvernul

    Noul Guvern condus de Victor Ponta are următoarea componenţă: Liviu Dragnea (Dezvoltare regională), Gabriel Oprea (Interne) Daniel Constantin (Agricultură), Rovana Plumb (Muncă), Nicolae Bănicioiu (Sănătate), Mihai Tudose (Economie), Darius Vâlcov (Finanţe), Robert Cazanciuc (Justiţie), Eugen Teodorovici (Fonduri europene), Ioan Rus (Transporturi), Ionuţ Vulpescu (Cultură), Bogdan Aurescu (Externe), Mircea Duşa (Apărare), Gabriela Szabo (Sport şi Tineret), Sorin Grindeanu (Comunicaţii), Angel Tîlvăr (Diaspora), Eugen Nicolicea (Relaţia cu Parlamentul), Sorin Cîmpeanu (Educaţie), Andrei Gerea (Energie şi IMM), Graţiela Gavrilescu (Mediu) şi Liviu Pop ( Dialog Social).

    Potrivit Regulamentului şedinţelor comune, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

    UPDATE – Rezultatul oficial al votului pentru noul Guvern: 377 voturi “pentru”, 134 “împotrivă”

    Noul Cabinet condus de Victor Ponta a primit votul favorabil din partea a 377 de parlamentari, 134 votând “împotrivă”, iar alte 12 voturi fiind anulate, conform rezultatului oficial anunţat în faţa Camerelor reunite.

    Parlamentarii s-au exprimat asupra componenţei noului guvern prin vot secret, cu bile.

    UPDATE – Ponta a discutat cu Băsescu, noul Guvern va depune jurământul marţi la ora 20.30

    Premierul Victor Ponta a anunţat, după votul Parlamentului, că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu şi au convenit ca ceremonia de depunere a jurământului de către noul Cabinet să fie organizată marţi seara, la ora 20.30.

    Ponta a arătat că, marţi, el se va afla la Belgrad, pentru reuniunea prim-miniştrilor din Europa Centrală şi de Est cu prim-ministrul Chinei, astfel că ceremonia de depunere a jurământului va fi la ora 20.30.

    El a precizat că, până atunci, în cursul zilei de marţi, noii miniştri vor efectua predarea-primirea dosarelor cu foştii miniştri, având în vedere şi faptul că miercuri dimineaţa încep dezbaterile în comisiile parlamentare pentru proiectul de buget pe anul viitor.

    Premierul a afirmat că intenţionează să îşi încheie mandatul la conducerea Guvernului în noiembrie 2016, chiar dacă în urmă cu o lună, imediat după alegerile prezidenţiale, nu era atât de hotărât.

    “A fost o problemă de energie a mea şi de credinţă că pot să duc la bun sfârşit ce am început în mai 2012. Mi-am recăpătat această încredere – nu în totalitate, recunosc, sunt multe lucruri pe care trebuie să le fac altfel – şi cred că o să învăţ mai mult din înfrângerea din 16 noiembrie decât am învăţat din victoriile anterioare”, a spus Ponta.

    Noul Cabinet condus de Victor Ponta a primit, luni seară, votul de încredere al Parlamentului.

    UPDATE – Parlamentarii UDMR şi PPDD şi cei din grupul minorităţilor au anunţat că votează guvernul

    Parlamentarii UDMR şi PPDD, precum şi cei din grupul minorităţilor naţionale au anunţat, luni, în plen, că votează guvernul, arătând că vor să dea o şansă noului Executiv.

    “Ceea ce vrem noi, şi de aceea am decis astăzi, să dăm votul favorabil acestui Guvern. Dăm o şansă acestui Guvern să realizeze ceea ce este aici, în programul guvernamental asumat de acest Guvern. Noi dăm sprijinul, fiţi convinşi, când e vorba nu numai de aceste probleme (ale minorităţilor –n.r.), ci de probleme care ţin, într-adevăr, de viaţa tuturor cetăţenilor din România de zi cu zi. Noi dăm această şansă”, a afirmat deputatul UDMR. Laszlo Borbely.

    “PPDD doreşte continuarea guvernării, va vota pentru stabilitate, vom da o notă de trecere noului Guvern”, a spus şi deputatul PPDD Ştefan Burlacu.

    UPDATE – Parlamentarii au început votul asupra învestirii noului Cabinet condus de Victor Ponta

    Parlamentarii au început, luni seară, votul asupra învestirii noului Cabinet condus de Victor Ponta, primii care îşi exprimă opţiunile fiind deputaţii.

    Votul este secret, cu bile.

    Deputaţii sunt primii care îşi exprimă opţiunile în privinţa învestirii noului Cabinet, aceştia fiind invitaţi să voteze, în ordine alfabetică.

    Secretarul Camerei Niculae Mircovici, cel care citeşte lista deputaţilor, a spus că el nu mai vrea să fie “acar Păun” şi i-a invitat pe cei care sunt în sală să strige “prezent”, pentru a nu se repeta situaţia de la votul vizându-i pe deputaţii Teodorescu şi Marko.

    Guvernul este învestit cu votul majorităţii parlamentarilor.

    UPDATE – Ponta cere parlamentarilor soluţii de îmbunătăţire a colaborării cu Guvernul

    Premierul Victor Ponta a solicitat parlamentarilor să caute soluţii de îmbunătăţire a relaţiilor de colaborare dintre Parlament şi Guvern, inclusiv prin modificarea regulamentelor, astfel încât membrii Executivului să poată avea o prezenţă mai mare la lucrările Legislativului.

    Solicitarea a fost adresată la începutul discursului susţinut de Ponta în plenul Parlamentului, la şedinţa de acordare a votului pentru noul guvern.

    “Încep prin a solicita şi a ruga Parlamentul să găsim în continuare căi de îmbunătăţire a colaborării între Guvern şi Parlament. Vreau să vă rog să gândiţi acele modificări ale regulamentului celor două Camere care să permită o colaborare mai eficientă, o prezenţă mai frecventă şi nu doar în cazul acelor invitaţii sau moţiuni”, a spus Ponta.

    Ponta a amintit în acest context că majoritatea membrilor noului guvern, restructurat, sunt parlamentari, cu excepţia conducerii de la Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei.

    El a reluat totodată ideea că este nevoie de un larg consens parlamentar pentru noul Cod Fiscal şi viitoarea lege a redevenţelor, astfel încât investitorii să fie asiguraţi că prevederile celor două documente vor fi menţinute indiferent de schimbările politice, dar şi pentru masterplan-ul de transport.

    Reuniunea în plen a Camerei Deputaţilor şi Senatului a început cu o întârziere de mai mult de o oră, după ce în comisiile parlamentare s-a prelungit audierea ministrului propus pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Angel Tîlvăr, după ce prima propunere pentru acest portofoliu, Adrian Anghel, a fost respins în comisiile de specialitate.

    De asemenea, un alt motiv al întârzierii a fost convocarea parlamentarilor PSD într-o reuniune de urgenţă în grupurile parlamentare, pentru a se verifica prezenţa acestora înainte de votul pentru noul guvern.

    La şedinţa care este condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea sunt prezenţi 468 de parlamentari.

    Deputatul PNL Mihai Voicu a propus, la începutul şedinţei,  întreruperea plenului reunit şi audierea lui Daniel Constantin şi Liviu Dragnea pentru posturile din noul Guvern, pe motiv că acestora li s-a schimbat structura ministerelor.

    ”În opinia noastră ar fi fost necesară audierea lui Daniel Constantin şi Liviu Dragnea, pentru că aceştia sunt în situaţia de a li se schimba structura ministerelor la care sunt propuşi”, a spus Voicu.

    În replică, Valeriu Zgonea a precizat că această discuţie a fost şi în Biroul Permanent reunit şi s-a constatat cu Liviu Dragnea şi Daniel Constantin au fost audiaţi în martie, singura schimbare fiind că acum li s-au restrâns atribuţiile.

    ”Dacă am fi audiat, am fi dat un vot dublu. Dacă s-ar fi comasat ministerele, aş fi susţinut acest lucru. Niciodată la remaniere nu a fost făcută audierea unui ministru care şi-a păstrat portofoliu”, a spus Zgonea.

    ”Am considerat că este necesar ca opoziţia să-şi exprime punctul de vedere că puterea a comis un abuz”, a spus şi deputatul PNL George Scutaru, iar propunerea lui Voicu nu a fost supusă la vot.

    Noul Guvern condus de Victor Ponta are următoarea componenţă: În viitoarea echipă a Guvernului, voi lucra alături de: Liviu Dragnea (Dezvoltare regională), Gabriel Oprea (Interne) Daniel Constantin (Agricultură), Rovana Plumb (Muncă), Nicolae Bănicioiu (Sănătate), Mihai Tudose (Economie), Darius Vâlcov (Finanţe), Robert Cazanciuc (Justiţie), Eugen Teodorovici (Fonduri europene), Ioan Rus (Transporturi), Ionuţ Vulpescu (Cultură), Bogdan Aurescu (Externe), Mircea Duşa (Apărare), Gabriela Szabo (Sport şi Tineret), Sorin Grindeanu (Comunicaţii), Angel Tîlvăr (Diaspora), Eugen Nicolicea (Relaţia cu Parlamentul), Sorin Cîmpeanu (Educaţie), Andrei Gerea (Energie şi IMM), Graţiela Gavrilescu (Mediu) şi Liviu Pop ( Dialog Social).

    Potrivit Regulamentului Camerelor, Guvernul este învestit cu votul majorităţii parlamentarilor. Votul este secret, cu bile.

    Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

  • Parlamentul irlandez a votat în favoarea recunoaşterii statului palestinian

    Parlamentul irlandez este ultimul din Europa care a votat o moţiune în acest sens după cele ale Franţei, Marii Britanii şi Spaniei, în contextul intensificării sentimentului de frustrare faţă de Israel şi stagnării procesului de pace.

    Moţiunea, care nu este obligatorie, solicită Guvernului irlandez să “recunoască oficial statul Palestina, cu capitala în Ierusalimul de Est, în frontierele din 1967, aşa cum stipulează rezoluţiile Naţiunilor Unite.

    Aceasta ar aduce “o contribuţie pozitivă pentru garantarea unei soluţii negociate între cele două state la conflictul israeliano-palestinian”, precizează moţiunea.

    Guvernul Irlandei nu este obligat să se supună moţiunii, însă ministrul irlandez de Externe, Charlie Flanagan, a declarat că Dublinul susţine, în principiu, o soluţie care are la bază existenţa a două state.

    “Am afirmat în mod clar că nu am nicio rezervă, în principiu, faţă de ideea unei recunoaşteri rapide dacă, aşa cum consider, aceasta poate contribui la găsirea unei soluţii pentru conflict”, a declarat el.

    În octombrie, Suedia a fost prima ţară din Europa Occidentală care a recunoscut statul palestinian. Potrivit Autorităţii Palestiniene, aproximativ 135 de ţări din lume recunosc statul Palestina.

    Deşi moţiunea a fost propusă de partidul de opoziţie Sinn Fein, ea a obţinut sprijinul tuturor formaţiunilor din Parlament, inclusiv al alianţei guvernamentale.

    Liderul Sinn Fein, Gerry Adams, care a fost împiedicat să intre în Gaza de către Israel în cursul unei vizite în regiune săptămâna trecută, a declarat că această moţiune oferă speranţe.

    “Trebuie să fim de partea cetăţenilor palestinieni şi israelieni care vor pace şi îşi asumă riscuri pentru pace. Această moţiune este o contribuţie importantă în acest sens”, a afirmat el.

  • Şedinţă solemnă a Parlamentului, pe 17 decembrie, dedicată împlinirii a 25 de ani de la Revoluţie

    Decizia a fost luată de Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

    ”Pe data de 17 decembrie, la ora 10.00 va fi o şedinţă solemnă dedicată 25 de ani de la Revoluţia din 1989, la care fiecare grup parlamentar va avea posibilitatea de a-şi exprima un punct de vedere timp de 15 minute, iar fiecare grup poate avea până la 10 invitaţi pentru care îşi asumă răspunderea”, a precizat Mircovici.

  • BP reunite: Klaus Iohannis depune jurământul în faţa Parlamentului pe 21 decembrie, la ora 12.00

    „În legătură cu jurământul depus de către preşedinte, în consens s-a stabilit ca acesta să fie pe 21, duminică, la orele 12.00, urmând ca, în conformitate cu Constituţia, preşedintele nou ales să intre în atribuţiile constituţionale în momentul în care depune jurământul în faţa Parlamentului”, a precizat Mircovici, după şedinţa Birourilor Permanente ale celor două Camere.

    El a menţionat că a fost o scrisoare din partea grupurilor PNL privind depunerea jurământului de către noul preşedinte în data de 21 decembrie, care a fost aprobată de toată lumea, prin consens.

    „A fost o discuţie pe tema aceasta că poate ar trebui ca CC să exprime un punct de vedere, preşedintele. Opinia a fost clară: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul este în funcţiune, preşedintele ales depune jurământul în faţa Parlamentului şi cel care stabileşte momentul în care acest lucru se face este Parlamentul României, prin cele două Camere reunite şi preşedintele va veni şi va depune jurământul în acest moment”, a mai spus Mircovici.

    El a adăugat că, în mod categoric, la această şedinţă solemnă vor fi prezenţi principalii reprezentaţi ai statului.

  • Duma de Stat de la Moscova va discuta despre deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi SUA

    La discuţii vor participa reprezentanţi ai Ministerului rus de Externe, ai Academiei de Ştiinţe, Camerei Civice şi Comisiei pentru Afaceri internaţionale din cadrul Dumei. Agenda include subiecte precum motivul deteriorării relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite, conflictul politic din jurul Ucrainei, încercările Statelor Unite de izolare a Rusiei şi perspectiva relaţiilor bilaterale.

    “Congresul Statelor Unite tocmai a adoptat o rezoluţie care pentru noi echivalează cu declararea unui Război Rece”, a declarat înaintea audierilor preşedintele Comisiei pentru Afaceri internaţionale din Dumă, Aleksei Puşkov, membru al partidului Rusia Unită.

    “Acţiunile SUA fac o nouă resetare imposibilă. Audierile vor fi consacrate modului de a construi relaţii pe viitor”, a adăugat Puşkov.

    Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a adoptat o rezoluţie împotriva Rusiei la 4 decembrie. Documentul acuză Moscova că este un “agresor” în relaţiile cu vecinii săi şi îi cere preşedintelui american Barack Obama să furnizeze Guvernului ucrainean “echipament de apărare letal şi neletal, servicii şi antrenament”.

    Poziţia Rusiei şi a ţărilor occidentale în privinţa situaţiei din Ucraina diferă radical. Rusia a negat în mod repetat orice implicare în criza ucraineană, dar Occidentul o acuză de participare la luptele din estul Ucrainei şi a impus Moscovei o serie de sancţiuni.

  • Parlamentul ucrainean dezbate luni o lege privind ieşirea Ucrainei din Comunitatea Statelor Independente

    “Ieşirea Ucrainei din CSI va fi dezbătută luni într-o reuniune a Consiliului de coordonare a Verhovna Rada”, a declarat Vitali Kovalciuk pentru agenţia ucraineană UNN, citată de site-ul rusesc Sputnik.

    Parlamentul ucrainean a iniţiat în noiembrie un proiect de lege în acest sens.

    După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, Kievul a anunţat că ar putea să reanalizeze statutul ţării în CSI. Între timp, Ucraina a renunţat la preşedinţia, prin rotaţie, a CSI anul acesta.

    CSI a fost formată în 1991 şi are, în prezent, nouă membri, şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan, dar şi două state “participante”, Turkmenistan şi Ucraina.

  • Republica Moldova: PLDM, PDM şi PL au convenit asupra formării unei majorităţi parlamentare proeuropene

    “Partidul Liberal aduce la cunoştinţa opiniei publice că a avut loc întâlnirea preşedinţilor PL (Partidul Liberal), PLDM (Partidul Liberal Democrat) şi PDM (Partidul Democrat), unde s-a convenit formarea majorităţii parlamentare şi crearea grupurilor pentru pregătirea programului de guvernare”, se arată într-un comunicat oficial.

    O informaţie similară a fost difuzată şi de PLDM, care afirmă că cei trei lideri, Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL) s-au întâlnit şi au convenit asupra formării unei alianţe.

    Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, partidele europene au cumulat 55 de mandate, repartizate astfel: PLDM – 23, PDM – 19 şi PL – 13. De cealaltă parte, partidele de stânga au cumulat 46 de mandate (PSRM – 25 şi PCRM – 21).

    Neînţelegerile din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană II s-au intensificat după incidentul din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, după care au fost demişi procurorul general Valeriu Zubci şi şeful Moldsilva Ion Lupu. La 13 februarie 2013, Vlad Filat a denunţat acordul Alianţei pe motiv că structurile statului sunt concentrate în mâinile unui oligarh.

    Ca urmare, ceilalţi doi parteneri, PDM şi PL, au acuzat de trădare PLDM. După demiterea lui Vladimir Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, cu voturile comune ale PLDM şi PCRM, a urmat demisia Guvernului Filat 2 în urma unei moţiuni de cenzură pentru care au votat PDM, PCRM şi cinci deputaţi neafiliaţi.

    Partidul Liberal s-a scindat în grupul lui Ion Hadârcă şi cel al lui Mihai Ghimpu. Pentru a evita o nouă criză, PLDM, PDM şi grupul lui Hadârcă au format o coaliţie, Mihai Ghimpu fiind scos de la guvernare.

  • Republica Moldova: PLDM, PDM şi PL au convenit asupra formării unei majorităţi parlamentare proeuropene

    “Partidul Liberal aduce la cunoştinţa opiniei publice că a avut loc întâlnirea preşedinţilor PL (Partidul Liberal), PLDM (Partidul Liberal Democrat) şi PDM (Partidul Democrat), unde s-a convenit formarea majorităţii parlamentare şi crearea grupurilor pentru pregătirea programului de guvernare”, se arată într-un comunicat oficial.

    O informaţie similară a fost difuzată şi de PLDM, care afirmă că cei trei lideri, Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL) s-au întâlnit şi au convenit asupra formării unei alianţe.

    Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, partidele europene au cumulat 55 de mandate, repartizate astfel: PLDM – 23, PDM – 19 şi PL – 13. De cealaltă parte, partidele de stânga au cumulat 46 de mandate (PSRM – 25 şi PCRM – 21).

    Neînţelegerile din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană II s-au intensificat după incidentul din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, după care au fost demişi procurorul general Valeriu Zubci şi şeful Moldsilva Ion Lupu. La 13 februarie 2013, Vlad Filat a denunţat acordul Alianţei pe motiv că structurile statului sunt concentrate în mâinile unui oligarh.

    Ca urmare, ceilalţi doi parteneri, PDM şi PL, au acuzat de trădare PLDM. După demiterea lui Vladimir Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, cu voturile comune ale PLDM şi PCRM, a urmat demisia Guvernului Filat 2 în urma unei moţiuni de cenzură pentru care au votat PDM, PCRM şi cinci deputaţi neafiliaţi.

    Partidul Liberal s-a scindat în grupul lui Ion Hadârcă şi cel al lui Mihai Ghimpu. Pentru a evita o nouă criză, PLDM, PDM şi grupul lui Hadârcă au format o coaliţie, Mihai Ghimpu fiind scos de la guvernare.

  • Parlamentul turc adoptă o lege care consolidează controlul regimului asupra justiţiei

    Criticată de societatea civilă şi opoziţie, noua legislaţie urmăreşte reorganizarea celor mai înalte instanţe judiciare precum Consiliul de Stat şi Curtea de Casaţie pentru a numi noi judecători.

    Astfel, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere din 2002, va putea să facă presiuni asupra justiţiei şi va reduce de fapt independenţa justiţiei, apreciază criticii regimului.

    Noua lege le permite, de asemenea, magistraţilor să ordone percheziţii pe baza unei simple suspiciuni.

    Puterea se apără afirmând că vrea să “epureze” aparatul judiciar de presupuşi membri ai unei confrerii religioase conduse de clericul Fethullah Gülen, care trăieşte în Statele Unite şi pe care Guvernul îl acuză că a complotat pentru a provoca îndepărtarea sa de la putere.

    Această lege este ultima dintr-o serie de reforme legislative controversate adoptate de Parlament de la începutul anului după anchete de corupţie inedite care au vizat regimul şi pe premierul de atunci, Recep Tayyip Erdogan, ales preşedinte în august în pofida unei crize politice şi a caracterului său autoritar.

    Puterea acuză mişcarea Gülen că a influenţat aceste anchete, abandonate în prezent, şi a recurs deja la epurări masive în magistratură şi poliţie.

    Un alt proiect de lege, la fel de controversat, va fi dezbătut săptămâna viitoare în comisia parlamentară. Acesta prevede conferirea unor competenţe extinse poliţiei după revoltele prokurde din octombrie, soldate cu aproximativ 40 de morţi.

    De exemplu, se prevede că forţele de poliţie pot recurge la percheziţii ample şi reţineri doar pe baza unor simple suspiciuni, potrivit textului care urmează să fie votat fără probleme în ianuarie, AKP dispunând de o majoritate parlamentară confortabilă.

    Minoritatea kurdă a protestat vehement în stradă faţă de refuzul puterii turce de a ajuta combatanţii kurzi să se apere împotriva extremiştilor din cadrul grupării Stat Islamic (SI) la Kobane, oraş sirian situat la graniţa cu Turcia.

    Potrivit opoziţiei, această lege reduce la tăcere orice contestare a regimului, care s-a confruntat în iunie 2013 cu o mişcare de protest inedită.