Tag: obtinere

  • Povestea celui mai controversat candidat la preşedinţia Statelor Unite

    Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi şi are acum şanse mari de a se lupta cu reprezentantul democraţilor pentru un loc în biroul oval.

    Donald Trump a stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: “Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.

    Planurile lui Trump în ceea ce priveşte imigraţia au trei idei centrale: construirea zidului la graniţa cu Mexicul, înăsprirea legilor privind procesul de imigrare şi impunerea unor condiţionări referitoare la crearea de locuri de muncă şi de creştere a salariilor pentru cetăţenii americani. El a declarat că deportarea a 11 milioane de oameni fără acte va fi o soluţie bună şi se numeşte management, iar politicienii nu pot să gestioneze acest lucru şi tot ce fac ei este să vorbească.

    Ideile extreme ale lui Trump par să fi avut succes la un segment important de votanţi republicani; o explicaţie pentru acest fenomen este distribuţia geografică a susţinătorilor celor două partide pe teritoriul Statelor Unite. Zonele din nord au votat, istoric, pentru democraţi; zonele din sud, afectate în mod direct de numărul mare de mexicani care lucrează ilegal, votează în mod tradiţional cu republicanii. Discursul categoric (şi pe alocuri rasist) al lui Trump a relaţionat astfel bine cu votanţii republicani.

    Declaraţia de 92 de pagini depusă la Federal Election Commission (este prima dată când omul de afaceri prezintă public date despre averea sa) arată că veniturile lui Trump s-au situat între 456 şi 543 milioane de dolari în 2014 şi în cea mai mare parte a primului semestru din 2015. În urma depunerii declaraţiei, reiese că Trump este de departe cel mai bogat dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2016 care au depus astfel de declaraţii, potrivit ZF. Trump a inclus în declaraţie 515 companii în care deţine poziţii de preşedinte sau membru. Multe sunt corporaţii cu răspundere limitată având legătură cu deţinerile imobiliare ale lui Trump, incluzând proprietăţi în Panama, Istanbul, Mumbai, Puerto Rico şi Dubai.

    Numele lui Donald Trump este foarte puternic legat de domeniul imobiliarelor, pornind chiar de la emblematicul Trump Tower din New York. Afacerile în imobiliare le-a pornit influenţat de moştenirea din familie. Fred Trump, tatăl său, a fost un bogat investitor în real estate din New York. A început cu achiziţia şi renovarea Commodore Hotel, devenit Grand Hyatt, şi a continuat cu numeroase proiecte, nu toate profitabile, fapt care explică problemele financiare cu care s-a confruntat în anii ‘90.

    Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, lucru care se remarcă şi prin prisma faptului că are în biroul său un vultur pleşuv. Donald Trump a fost un copil agitat, cu o personalitate asertivă, iar părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani, cu scopul de a-i redirecţiona energia într-o manieră pozitivă.

    Omul de afaceri s-a descurcat bine în regimul militar, atât din punct de vedere social, cât şi academic, şi a devenit un bun atlet şi, mai apoi, preşedintele studenţilor până în anul 1964, când a absolvit. El a intrat la Universitatea Fordham şi apoi s-a transferat la Wharton, Şcoala de Ştiinţe Economice din cadul Universităţii din Pennsylvania, studii pe care le-a absolvit în 1968, obţinând o diplomă în economie. Chiar dacă Trump conduce cursa pentru nominalizare din partea republicanilor, drumul către Casa Albă e unul extrem de dificil. Moody’s Analytics, divizia a Moody’s responsabilă de realizarea predicţiilor electorale, sugerează o victorie detaşată a democraţilor în 2016. Mai exact, studiul prezentat la începutul lunii septembrie arată că 326 de electori vor merge către democraţi faţă de 212 către republicani; pentru a câştiga preşedinţia Statelor Unite este nevoie de 270 de electori. Modelul celor de la Moody’s a prezentat cu succes rezultatele ultimelor nouă alegeri, iar în 2012 au reuşit chiar să prezică numărul exact de electori ce au votat cu fiecare partid.

    Din partea democraţilor, cele mai mari şanse la nominalizare la are Hillary Clinton, fosta primă doamnă a Statelor Unite şi secretar de stat în cadrul administraţiei Obama. Clinton, cu un discurs mult mai echilibrat decât cel al lui Trump, poate câştiga şi din zona votanţilor independenţi.

    Americanii nu au ales în ultimul secol un preşedinte fără experienţă politică, cu excepţia lui Eisenhower, care a câştigat al doilea război mondial. Dacă Trump va reuşi să câştige alegerile din 2016, va fi într‑adevăr o premieră pentru Statele Unite. După cum spunea chiar Trump: “Poate că a venit timpul ca America să fie condusă ca o afacere”.

  • Dezvoltatorii construiesc locuinţe mai mici comparativ cu cele din anii ‘80

    Dezvoltatorii au redus suprafaţa medie a apartamentelor cu două camere pe care le construiesc până la 49-50 metri pătraţi, acestea fiind cu 5% mai mici decât apartamentele confort 1 construite în anii 1980, pentru a obţine un preţ de vânzare cât mai atractiv, arată o analiză a companiei RealTime.

    Cea mai mare pondere a locuinţelor dintr-un proiect rezidenţial nou o ocupă apartamentele cu 2 camere, astfel că aproape 60% din noile ansambluri au în structură acest tip de locuinţe. În Bucureşti ponderea este chiar mai mare, ajungând la 63%.

    ”Motivele reale pentru decizia de a construi mai multe apartamente de 2 camere este una strict legată de aspectul financiar. Limitarea pe care o impune cota de TVA de 5% la un preţ maxim de 380.000 lei şi puterea de cumpărare scăzută în anii de criză de după 2008, au impus pieţei să găsească soluţii low-cost pentru dezmorţirea procesului de vânzare a locuinţelor deja construite şi a celor ce urmează să fie construite”, a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    Acest proces a dus la situaţia în care preţurile apartamentelor de 2 camere nou construite să fie mai mici decât ale apartamentele construite înainte de 1989 în zone similare. Mai mult, accentul pe calitate şi amplasament a fost înlocuit de soluţii ingenioase pentru a construi cât mai ieftin, dar şi mai departe de mijloacele de transport, parcuri, şcoli şi grădiniţe, uneori chiar şi de oraş.

    ”Calitatea locuirii a avut şi ea de suferit, deoarece am asistat la reducerea suprafeţelor utile, chiar sub limita legală acceptând şi neinspirata distribuţie a funcţiilor care oferă apartamente cu bucătării fără geam exterior. Suprafaţa medie utilă, fără balcon a unui apartament într-un ansamblu nou în Bucureşti, este de 49-50 metri pătraţi, mai mică cu 5% comparativ cu cea a  apartamentelor confort 1 din anii 1980, a căror suprafaţă medie utilă este de 52-53 metri pătraţi”, a declarat Cristina Roşca.

    Astfel, dezvoltatorii trec de la o extremă la alta când vine vorba de suprafaţa apartamentelor construite pe piaţa locală. Înainte de criză aceştia construiau locuinţe foarte mari mizând pe dorinţa românilor de a locui într-un spaţiu mai larg decât erau obişnuiţi de regimul comunist, dar şi pe apetitul băncilor de a finanţa achiziţii de locuinţe.

    Cei mai mulţi cumpărători de apartamente de 2 camere în blocuri noi sunt tineri, fără copii, cu venituri medii de 3.000-6.000 de lei pe familie şi care accesează programul ”Prima Casă”.

    Pentru cei cu vârsta de peste 30 de ani, apartamentul de 2 camere este de tranzit. Nevoia reală pentru următorii ani va fi pentru apartamente cu număr de camere mai mare, pentru familii tinere cu mai mult de 2 membrii. Nevoia de confort se traduce şi prin intimitate, prin nevoia membrilor de a locui în camera proprie de la o anumită vârstă.

    “Mărirea cotei maxime a preţului pentru TVA 5% la 450.000 lei va încuraja construcţia de locuinţe cu 3 camere în următorii ani. Ne aşteptăm ca ponderea acestora în noile proiecte rezidenţiale de masă să depăşească 50% din numărul total de unităţi construite, astfel reuşind să tindă spre un echilibru între structura cererii şi structura ofertei rezidenţiale; din analizele noastre, solicitările pentru apartamente cu 3 şi 4 camere depăşesc 50% din totalul cererii. Însă mulţi fac un compromis, alegând un apartament cu 2 camere, urmând ca într-un orizont mediu de timp să schimbe apartamentul de 2 camere cu o locuinţă cu mai mult de 3 camere” a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    RealTime este in topul companiilor de consultanţă imobiliară, oferind servicii suport pentru activitatea investitorilor ce doresc să-şi plaseze capitalul în oportunităţi imobiliare din România, precum şi pentru dezvoltatori care activează deja pe piaţa imobiliară din România.

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce iniţial a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot.  După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • Alegeri în Grecia: niciun partid nu va obţine majoritatea în cadrul alegerilor de duminică

    Alexis Tsipras, fostul prim-ministru al Greciei şi liderul partidului radical Syriza, a contestat estimările prezentate de mai multe sondaje de opinie, spunând că formaţiunea sa este susţinută de un grup important de votanţi ce nu se regăsesc în eşantion.

    Sondajele de opinie arată că Syriza şi Noua Democraţie, partid condus de Vangelis Meimarakis, vor obţine rezultate apropiate dar nu vor avea numărul de voturi necesare pentru a avea control în Parlament.

    Câştigătorii alegerilor de duminică vor trebui să supravegheze implementarea măsurilor economice acceptate odată cu noul acord de bailout, în valoare de 86 de miliarde de euro, semnat în luna august. Printre aceste măsuri se află şi recapitalizarea băncilor, un aspect extrem de important în perioada următoare.

    “Întrebarea este foarte clară: ar trebui să ascultăm în continuare promisiuni false sau ar trebui să mergem înainte într-un mod responsabil, având un plan?”, a spus Meimarakis în cadrul ultimei dezbateri electorale înainte de alegeri. “Este timpul să terminăm cu incompetenţa. Experimentul Syriza se încheie duminică”, a adăugat liderul conservatorilor.

  • Regulile pentru obţinerea permiselor auto se schimbă DIN NOU. Ce se întâmplă dacă pici proba practică de mai multe ori

    Legislaţia care reglementează obţinerea permiselor auto se schimbă din nou, potrivit unui act publicat vineri în Monitorul Oficial. Modificarea este aşteptată de mult şi îi vizează pe cei care pică proba traseului de mai multe ori. 

    Regulile pentru obţinerea permiselor auto se schimbă DIN NOU. Ce se întâmplă dacă pici proba practică de mai multe ori

  • Diferenţe între veniturile din chirii declarate de Iohannis şi cele din contracte

    Între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2004-2007, şi sumele care figurează în contractele semnate pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare este o diferenţă de 115.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

    Conform declaraţiei de avere depuse de preşedintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, acesta şi soţia sa obţin venituri anuale din chirii de 228.132 de lei, această sumă figurând în toate declaraţiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.

    Jurnaliştii de la Rise Project susţin că, în perioada 2004-2007, Klaus Iohannis ar fi declarat venituri din chirii mai mici, iar acest lucru ar rezulta din câteva contracte de chirie semnate între Iohannis şi firme care şi-au deschis puncte de lucru în imobile deţinute de acesta, obţinute de la Registrul Comerţului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcţionează legal în imobilele închiriate de la actualul preşedinte.

    Conform sursei citate, în perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obţinute de Rise Project, diferenţa dintre sumele din contracte şi cele menţionate de Iohannis în declaraţiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte ar reieşi că în această perioadă Iohannis ar fi încasat din chirii suma de 150.000 de euro, în timp ce în declaraţiile de avere acesta consemnează venituri totale din chirii de 35.000 de euro.

    Primul dintre contractele de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen, iar potrivit acestuia, soţii Iohannis şi Ioan Baştea, proprietari în cote egale ai unui spaţiu comercial situat în centrul Sibiului (strada Nicolae Bălcescu nr. 29), au luat în chirie, pentru cinci ani, o agenţie a băncii Raiffeisen, contra unui preţ de 20.000 de dolari pe an. În 29 decembrie 2006, contractul a fost reînnoit, printr-un act adiţional, fiind prelungit cu zece ani, iar atunci Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

    Jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 de lei, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis şi soţiei sale, însă această sumă nu s-a regăsit în declaraţia de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008, fiind consemnată o sumă mult mai mică – 16.278 de lei. De altfel, aceeaşi sumă, de 16.278 de lei, s-a regăsit şi în declaraţiile de avere din anii 2005 şi 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de dolari pe an (28.800 de lei, în 2005 şi 29.800 de lei, în 2006).

    Contactată de Rise Project, Raiffeisen Bank a spus că face întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menţionate în contract: “Agenţia din Sibiu îşi desfăşoară activitatea în spaţiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic atât sub aspectul rediscutării preţului, cât şi în privinţa altor clauze. Nu putem comenta informaţiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidenţialitatea trebuie păstrată. În toate situaţiile însă, banca face plăţile în suma şi cu frecvenţa prevăzute în contractele în vigoare în acel moment. (…) Apreciem că preţul chiriei pentru acest spaţiu a evoluat în linie cu piaţa”.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că diferenţe între veniturile menţionate în declaraţia de avere a lui Iohannis şi cifrele consemnate în contractele de chirie apar şi în cazul cedării folosinţei unui alt imobil, respectiv un apartament cu şase camere, pe care şeful statului îl deţine împreună cu soţia sa, pe strada Someşului din Sibiu.

    Astfel, în 25 iunie 2003, Klaus şi Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, cu sediul în Timişoara, iar din contractul de închiriere ar reieşi că actualul preşedinte şi soţia sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) şi 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006), însă în declaraţia de avere Iohannis a menţionat, în aceşti ani, o singură sumă – 19.424 de lei.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât şi cele ulterioare, conţin şi alte neconcordanţe sau date care, prin extrapolarea unor informaţii cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării.

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot. După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • Au strâns 5 milioane de dolari şi apoi au închis compania în mijlocul nopţii. 400 de angajaţi au fost concediaţi prin e-mail

    Start-up-ul Zirtual, care a obţinut în ultimii ani finanţări de peste 5,5 milioane de dolari, şi-a suspendat brusc activitatea  în mijlocul nopţii, trimiţând un e-mail celor 400 de angajaţi prin care îi anunţa că şi-au pierdut slujbele. Zirtual este o companie de IT care oferea servicii de asistenţă personală online.

    Odată cu e-mail-ul trimis la 1:34 dimineaţa, compania a şters pagina de Facebook, profilul de Twitter şi cel de Google+; pe site-ul Zirtual apare mesajul “operaţiuni în aşteptare.” A urmat un mesaj către clienţi, anunţându-i că start-up-ul suspendă operaţiunile pentru a reorganiza structura existentă, scrie Business Insider.

    Vestea a venit ca un şoc pentru angajaţi, care nu aveau nici cea mai vagă idee despre situaţia în care se află compania.  CEO-ul companiei, Maren Kate Donovan, nu a răspuns solicitărilor de a comenta situaţia.

    Cu 13 ore înainte de concedierea angajaţilor, site-ul Zirtual accepta încă noi clienţi şi plăţile făcute de aceştia, după cum arată mai multe postări de pe Twitter. Donovan, CEO-ul companiei, declarase recent pentru revista Fortune că transparenţa în relaţia cu angajaţii este extrem de importantă.

    Compania se afla într-un proces de creştere, mărindu-şi în ultimele 18 luni numărul angajaţilor de la 150 la 400. Cu toate acestea, se pare că cei peste 5,5 milioane de dolari strânşi în ultimele runde de finanţare erau destinaţi achitării unor datorii.

    Zirtual a început ca o companie oferind servicii de asistenţă online pentru persoane fizice contra unui abonament lunar de 99 de dolari.

  • Zăcământ de aur explorat de o firmă fără angajaţi, administrată de un şef PSD

    O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.

    Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.

    Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.

    “Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.

    Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.

    “Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.

    El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.

    Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.

    Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.

    Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.

    Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.

    Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.

    “Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.

    Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.

    “Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen”, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.

    Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.

    “Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.

    Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.

    “Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi”, a mai declarat Ema Gavrilă.

    Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

  • Coordonează activităţile de supply chain din România şi alte şapte state

    Claudiu Conţanu are o experienţă de 10 ani în industria de petrol şi gaze, din care peste 2 ani în Elveţia, şi acum coordonează activităţile de supply chain din România, Bulgaria, Georgia, Ucraina, Moldova, Franţa, Spania şi Elveţia.

    Poziţia ocupată de Conţanu a fost creată în 2011 pentru optimizarea întregului value chain al KMG International – din momentul încărcării materiilor prime, transferul acestora către cele 3 unităţi de producţie (rafinăria Petromidia Năvodari, rafinăria Vega Ploieşti şi divizia de petrochimie) şi până la livrarea şi vânzarea produselor finite în 15 ţări – subsidiarele grupului din România, Moldova, Georgia, Bulgaria, Ucraina, Turcia şi parteneri din regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane.

    Principalele sale responsabilităţi vizează planificarea şi achiziţia necesarului de materii prime (ţiţei, componente bio sau alte materii prime secundare), alinierea şi îmbunătăţirea procesului de producţie pentru obţinerea de produse petroliere cu valoare adăugată mare, eficientizarea canalelor logistice (naval, rutier, feroviar) şi a capacităţilor de depozitare/transfer carburanţi şi produse secundare.

    Performanţele atinse de divizia condusă de Conţanu în 2014 sunt strâns legate de recordurile istorice obţinute de rafinăria Petromidia – procesarea a peste 5 milioane de tone de materii prime, creşterea producţiei de motorină la 2,43 milioane tone, îmbunătăţirea randamentelor pentru motorină – 48,8% –  şi a celor pentru produse albe – 85,7%, dar şi scăderea costului de procesare până la 21,2 USD/tonă.

    De asemenea, în acord cu programul lansat de grup în 2013 pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea întregului flux de operaţiuni – „Change for good“ -, divizia de Supply Chain a reuşit anul trecut o reducere cu 5% a costurilor de logistica şi cu 10% a pierderilor de produse petroliere.

    La nivelul KMG International, peste 620 de angajaţi sunt implicaţi zilnic în activităţi de supply chain. Aceştia au gestionat în 2014 circa 550 de nave ce au tranzitat porturile Midia şi Constanţa (descărcare materii prime/încărcare produse petroliere finite), 670 de trenuri ce au plecat din rafinărie către cele 7 depozite ale companiei din România, volumul de produse petroliere şi materii prime ridicându-se la peste 8,5 milioane tone. 