BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Carrefour îşi adaugă în reţeaua de franciză un magazin din Bucureşti cu afaceri de 3 mil. lei şi 16 angajaţi

    Carrefour România, companie cu afaceri de 930 mil. euro în 2012 care se află în insolvenţă de la finalul anului trecut, a transformat magazinul Salviamax din Bucureşti în magazin de proximitate Express , adăugându-şi astfel un nou francizat la reţea.

    Express Salviamax se află pe strada Nicolae Grigorescu, nr. 20, bloc CA14, are o suprafaţă de 110 mp şi un total de aproximativ 2.000 de produse. Compania Salviamax a terminat anul 2012 – ultimul pentru care există date disponibile – cu afaceri de 3,1 mil. lei şi pierderi de peste 200.000 de lei. Firma a fost înfiinţată în decembrie 2011.

    Carrefour a mai rebranduit şi un magazin RostCom din Braşov şi a ajuns în reţeaua Express la 48 de unităţi în Bucureşti şi Ilfov şi zece în Braşov.

    Conceptul de franciză propus de către Carrefour România permite partenerului care are o afacere de familie (1-3 magazine) sau o reţea de magazine să păstreze, să administreze şi să îşi dezvolte această afacere. Afacerea este în continuare condusă de către proprietarul acesteia care este asistat în gestionarea magazinului de către Carrefour România.

    Carrefour operează în prezent în România 4 formate de magazine, cu un total de 162 de unitati (25 hipermarketuri „Carrefour”; 78 supermarketuri „Market”; 58 magazine de proximitate „Express”; un magazin online).

    Carrefour România, compania cu afaceri de 930 mil. euro care operează hipermarketurile cu acelaşi nume şi magazinele de proximitate Express, va afla pe 15 ianuarie dacă Tribunalul Bucureşti aprobă cererea grupului francez de a anula sentinţa de intrare în insolvenţă. Potrivit site-ului Tribunalului Bucureşti Carrefour România a înregistrat pe 27 decembrie – la patru zile după ce compania a intrat în insolvenţă – o cerere al cărei obiect este “ordonanţă preşedinţială cerere susp. exec. s.c. 11175/2013”, prin care cerere astfel suspendarea executării sentinţei de intrare în insolvenţă.

    Tribunalul Bucureşti a aprobat la finalul anului trecut la cererea producătorului de scutece GSL Logistic intrarea în insolvenţă a Carrefour România, companie cu afaceri de 930 milioane de euro care operează reţeaua de hipermarketuri cu acelaşi nume. Decizia Tribunalului este una surpinzătoare având în vedere stabilitatea financiară a Carrefour România şi cash-ul de care dispune compania.

    Piaţa locală de retail a fost zguduită în ultimele zile ale lui 2013 de decizia Tribunalului Bucureşti de a aproba insolvenţa Carrefour România, una dintre cele mai mari companii locale, cu afaceri de aproape 1 mld. euro. Aceasta este de altfel cea mai mai mare insolvenţă din România, depăşind-o pe cea a Hidroelectrica, companie cu afaceri de circa 700 mil. euro, intrată în insolvenţă în 2012 la propria cerere.

    Compania Carrefour România, care operează cele 25 de hipermarketuri cu acelaşi nume (supermarketurile Carrefour Market sunt operate de compania Artima) a terminat anul 2012 cu afaceri de 930 de milioane de euro, profit de 23 de milioane de euro şi aproape 7.000 de angajaţi în 2012, ultimul an pentru care există informaţii financiare. După cifra de afaceri din 2012 Carrefour România este a 12-a cea mai mare companie de pe piaţa locală.

    GSL Logistic, o companie cu 8 angajaţi, a avut în 2012 o cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei (380.000 de euro), în scădere cu 15% faţă de anul precedent, şi un profit de 12.800 de lei (2.870 de euro), conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Potrivit unor surse apropiate companiei, datoriile Carrefour România către furnizor sunt de circa 800.000 de lei (170.000 de euro), respectiv jumătate din cifra de afaceri a GSL Logistic. De altfel, Carrefour (prin hipermarketurile şi magazinele de proximitate Express) era potrivit site-ului GSL unul dintre principalii clienţi ai companiei, alături de Cora şi Metro Cash&Carry. Scutecele Gughis, brandul companiei GSL Logistic, sunt distribuite şi către Direcţiile pentru Protecţia Copilului, spitale, maternităţi, potrivit site-ului propriu.

     La cererea avocaţilor, Carrefour a achitat deja datoria şi a cerut suspendarea hotărârii de intrare în insolvenţă.

     

     

  • Retailerul de încălţăminte Leonardo şi-a deschis magazin online

     Leonardo, care a deschis primul magazin în 1994 în Oradea, are în administrare directă 98 magazine, situate în 59 de oraşe, potrivit datelor de pe site-ul companiei. În Bucureşti, retailerul are 12 unităţi.

    În a doua jumătate a anului 2009, compania, cu datorii de 100 milioane euro, a intrat în insolvenţă din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi a reducerii vânzărilor.

    În anul dinainte de intrarea în insolvenţă, 2008, retailerul avea peste 200 de magazine în principalele zone urbane din România, Ungaria, Bulgaria şi Moldova, peste 3.000 angajaţi şi afaceri de 500 milioane de lei. În 2012, Leonardo a înregistrat o cifră de afaceri de 219,7 milioane lei, pierderi de 27,7 milioane lei şi avea peste 1.100 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfaturi utile: Cum să vă feriţi de hoţi în vacanţa de Crăciun

    Când sunteţi la cumpărături, evitaţi să aveţi asupra dumneavoastră sume mari de bani, în numerar şi nu vă lăsaţi bunurile de valoare (borsetă, servietă) în căruciorul pentru cumpărături. Fiţi atenţi la portofel şi poşetă.

    Purtaţi-vă poşeta cât mai aproape de corp, iar portofelul păstraţi-l într-un buzunar interior al hainei sau în buzunarele din faţă ale pantalonilor.

    La întoarcerea spre casă, evitaţi să vă supraîncărcaţi de cumpărături şi deplasaţi-vă pe străzi şi alei iluminate. Nu alegeţi scurtături prin parcuri sau zone întunecate.

    Poliţiştii vă recomandă să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu persoane necunoscute sau în stare de ebrietate şi să nu ripostaţi la agresivitatea lor verbală.

    De asemenea, ocoliţi grupurile de persoane aflate sub influenţa băuturilor alcoolice sau cele care manifestă un comportament agresiv!

    Nu consumaţi băuturi alcoolice pe stradă! Fapta constituie contravenţie şi, totodată, vă poate induce un comportament agresiv. În astfel de situaţii, de regulă, de la o banală ceartă se ajunge la loviri sau vătămări. Consumând alcool în exces veţi avea şi o capacitate de reacţie redusă şi puteţi deveni cu uşurinţă victima unei infracţiuni sau a unui accident rutier.

    Dacă sunteţi acostaţi pe stradă, nu ezitaţi să cereţi sprijinul celorlalţi trecători sau să intraţi într-un magazin!

    Atunci când aţi fost martorii unor manifestări violente, anunţaţi imediat Poliţia!

    Pentru protecţia autovehiculului, poliţiştii vă recomandă ca atunci când vă parcaţi autoturismul să închideţi geamurile şi să vă asiguraţi apoi că l-aţi încuiat.

    Depozitaţi cumpărăturile în portbagaj şi nu lăsaţi la vedere bunuri de valoare, precum aparatură GPS, telefoane mobile, borsete sau serviete.

    Când aţi pornit maşina pentru a se încălzi, nu vă îndepărtaţi de ea. Nu o lăsaţi pornită şi neasigurată nici atunci când o părăsiţi timp de câteva momente pentru a face cumpărături mărunte sau în incinta staţiilor de alimentare.

    Dacă aveţi de făcut deplasări cu autoturismul, adaptaţi permanent viteza de deplasare la particularităţile de drum şi de trafic şi nu vă angajaţi în efectuarea de depăşiri neregulamentare.

    Poliţiştii că atrag atenţia să nu conduceţi sub influenţa băuturilor alcoolice şi să folosiţi centura de siguranţă.

    Este recomandat să nu conduceţi dacă vă simţiţi obosiţi şi să opriţi din când în când, pe parcursul traseului, pentru a vă destinde şi a vă reface forţele. Folosiţi corect luminile, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte!

    Dacă un străin soseşte la uşa dumneavoastră:

    Uneori, infractorii joacă anumite roluri pentru a aborda victimele (colindători, persoane care livrează colete, angajaţi ai unor furnizori de servicii etc.), aşa că fiţi vigilenţi.

    Nu permiteţi străinilor să intre în casă pentru a folosi telefonul, toaleta, sau pentru a le oferi ceva. Atunci când este neapărat nevoie ca un străin să intre în locuinţa dumneavoastră, chemaţi un vecin sau o rudă să vă însoţească.

    Pentru siguranţa locuinţei dumneavoastră, atenţie şi la intrările secundare, cum ar fi uşile de la balcoane şi terase, intrările în garaje sau subsoluri care corespund cu locuinţa. Acestea vor avea încuietori suplimentare, dispuse la interior!

    Evitaţi discuţiile despre bunurile de valoare pe care le aveţi în casă!

    În cazul absenţelor îndelungate de la domiciliu, comunicaţi acest fapt numai persoanelor în care aveţi mare încredere. Rugaţi-i să vă supravegheze locuinţa, sau să acţioneze în aşa fel încât să nu se sesizeze lipsa dumneavoastră!

    Când plecaţi de acasă încercaţi să creaţi aparenţa că se află cineva în locuinţă, prin diverse metode, respectiv instalarea unor dispozitive de aprindere şi stingere automată a luminilor în locuinţă sau colectarea frecventă a corespondenţei, de către un vecin sau o persoană de încredere.

    Dacă plecaţi pentru o perioadă scurtă, puteţi aprinde luminile, radioul sau televizorul.

    Încuiaţi uşile şi geamurile chiar şi atunci când plecaţi pentru câteva minute.

    Nu lăsaţi sume mari de bani sau valori în locuinţă.

    Nu lăsaţi bilete în uşă sau mesaje pe robotul telefonic prin al căror conţinut să informaţi străinii că aţi plecat în concediu!

    Instruiţi-vă copiii ca, atunci când sunt singuri acasă, să nu deschidă uşa de acces în locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a le da diverse obiecte!
     

  • De ce şi-a deschis Ghiţă Ciobanul o afacere la Bucureşti: Important e să ştii să te foloseşti de imagine

    “Nu vreţi un pahar cu ţuică?” ne-a invitat la masă Gheorghe Dănuleţiu, alias “Ghiţă Ciobanul”, în stilul ospitalier cu care ne-a obişnuit în campaniile publicitare care l-au făcut celebru. De data aceasta, nu a trebuit să mergem până în “vârfu’ muntelui” din Jina pentru a-l întâlni pe Ghiţă. De o săptămână, îşi petrece tot mai mult timp în Capitală, unde se ocupă de magazinul inaugurat săptămâna trecută în cadrul Pieţei Progresul. Ghiţă vinde acolo produse din lapte, rezultatul celor 1.000 de oi pe care le are, dar şi ale altor 1.000 ale lui “cumnatu’”,  şi 700 ale unui “tovarăş”.

    Ghiţă vinde produse lactate, dar şi din carne de vită sau porc: un kilogram de caş costă 23 de lei, un kilogram de caş afumat, 27, salamul de vită – 35 de lei, ceafa de porc – 31 de lei, cârnaţii afumaţi -37, iar lista continuă cu alte specialităţi realizate de familia ciobanului.

    “Luaţi de gustaţi”, ne-a spus el  în timp ce ne întindea o bucăţică de telemea marca Jina pe vârful cuţitului. Era îmbrăcat într-o bluză Lacoste, la care a asortat clopul cu care s-a făcut cunoscut în reclame. Cumnatul şi “tovarăşul” erau şi ei în magazin, înfruptându-se din produsele proprii şi dintr-o pâine mare, ca la Jina. Sora lui Ghiţă, “cea cu miţoasele”, era concentrată pe clienţi. Deşi era ora prânzului, într-un interval de zece minute, în magazinul ciobanului au intrat şase oameni. Ghiţă nu a calculat încă numărul zilnic de clienţi, dar a observat că sunt oameni care intră în magazin doar ca să îl vadă, “dau autografe, fac poze cu oamenii, unii se bucură că m-au văzut.” Curioşi sunt însă şi ceilalţi comercianţi de produse lactate, “vin şi ei să vadă câţi clienţi am”. 

    “Păi am oi de când eram mic, a avut tata şi ne-au rămas nouă. E o tradiţie la noi în familie. Am 1.000 de oi numai ale mele, dar mai are şi fratele şi cumnatul meu. Până acum vindeam în zonă la intermediari, dar toată lumea care venea la Jina îmi spunea “Hai la Capitală, hai la Capitală” şi am decis să vin aici să îmi vând marfa. Am făcut un magazin 100% natural”, a explicat Ghiţă motivele sosirii în Bucureşti. Chiar dacă cei patru au închiriat un apartament în apropierea pieţei, nu au apucat încă să vizite oraşul: “Bucureştiul încă nu-l cunosc, dar cred că e frumos. Nu am ce face în oraş, trebuie să stau aici. De multe ori aducem produsele zilnic, în funcţie de cum se vând”.

    Ghiţă îşi desfăşoară activitatea într-un cadru specific zonei din care vine. Din decor nu lipsesc covoarele din piei de oaie, icoana situată cu faţa spre răsărit şi ornamentele din lemn adus de la Jina. 

    El recunoaşte cu sinceritate că a venit la Bucureşti ca să aibă un beneficiu de pe urma imaginii pe care şi-a creat-o din faimoasa campanie publicitară. “Câştigul din reclame nu e atât de important. Important este să ştii să te foloseşti de imaginea pe care ţi-o faci, să ştii să profiţi de lucrul asta. Nu înseamnă doar o grămadă de bani. Şi cât îmi permite contractul vreau să încerc să profit de acest avantaj”, mărturiseşte Ghiţă. Pentru el, experienţa filmărilor pentru campania publicitară devenită virală pe reţelele de socializare a fost una plăcută: “Nu mi-a fost greu, pentru că eu eram obişnuit cu filmatul şi cu lucrurile de acest gen. Cei din familie au fost foarte înţelegători cu mine şi au acceptat să apară şi ei în reclamă”. Păstorul a fost găsit de creativii de la McCann, autorii campaniei “Români cu iniţiativă”, prin intermediul fotografului Dragoş Lumpan, pentru care Ghiţă a pozat în urmă cu câţiva ani.

    Sociabil şi glumeţ, ciobanul se mândreşte cu faptul că oamenii îl recunosc şi îl roagă să se fotografieze cu el sau chiar să le ofere un autograf. “Sunt oameni care vin doar să mă vadă, chiar îmi cer şi autografe. Alţii vin ca să vadă dacă avem clienţi. Fac poze cu oamenii şi mă bucur că vin la noi.”, a mai declarat el.

    Ghiţă şi-a luat afacerea în serios şi ne-a spus că nu vrea să se oprească aici. Are în plan să aducă şi alte sortimente din carne, dar aşteaptă momentul potrivit: “Am tăiat zece porci şi o să continuăm şi cu brânza şi cu mezelurile, o să aducem mai multe feluri de carne. Deocamdată mai investim. Nu ştim cât am vândut până acum, pentru că nu ne-am făcut nici un calcul. Merg înainte nu contează ce o să se întâmple.”

    Ghiţă a mărturisit că ştie că are şi un dezavantaj: poziţionarea magazinului. Acesta este situat la etajul Pieţei Progresul, în timp ce majoritatea comercianţilor de produse lactate şi din carne se află la parter. Ghiţă nu se lasă afectat de acest amănunt, pentru că i-a plăcut locul, iar “clienţii vin la tine oriunde dacă le place produsul tău”.

    Deşi prezenţa lui are un impact major în magazin, Ghiţă nu va fi acolo permanent. Va veni ocazional, pentru că trebuie să se ocupe cineva şi de oile de acasă. După cum ne-a mărturisit, a doua zi va pleca din Bucureşti şi are de parcurs 300 de km până la Jina, apoi încă 300 până la stână.

    Dar magazinul rămâne pe mâini bune: clienţii vor fi întâmpinaţi de sora şi cumnatul lui Ghiţă.

  • Povestea ardelenilor care deţin cel mai frumos magazin din lume. Magazinul de pe Calea Victoriei a câştigat în faţa Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store

    Sculptură din sticlă colorată, cu pardoseală din inox şi marmură tip joc de şah, păzită de vitrine din fier forjat creează ambientul magazinului concept al Casei de Bijuterii Sabion, cel mai frumos magazin dintr-un centru comercial. Premiul a fost acordat în cadrul unei competiţii internaţionale din 2011 unde au participat retaileri precum Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store.

    Relocat recent pe Calea Victoriei, sub numele Galeriile Sabion, magazinul se adaugă altor 16 magazine răspândite în ţară şi atelierelor din Târgu-Mureş, care, însumate, compun o afacere estimată la nouă milioane de lei (aproximativ două milioane euro). Aproape jumătate din această sumă – circa 800.000 de euro – a fost investită în amenajarea magazinului concept al bijuteriilor Sabion – majoritatea realizate în fabrica proprie din Târgu-Mureş. „Identitatea noastră este una, iar ce se vede în centrele comerciale este cu totul altceva. Acolo există o serie de reguli care nu depind doar de noi. Dacă vrei să fii consilierul personal al clientului, trebuie să fii chiar personal”, explică Claudiu Bologa, fondatorul Sabion, motivele relocării Galeriilor Sabion pe Calea Victoriei.

    Identitatea Sabion a început să se contureze în 1998, odată ce Bologa şi-a pus în aplicare planul de a deschide o afacere de familie cu bijuterii: „Cunosc meseria de bijutier din copilărie, de la rude care erau bijutieri în perioada interbelică şi din poveştile familiei.„ Antreprenorul a început cu un magazin de bijuterii şi un mic atelier în Târgu-Mureş, iar în câţiva ani s-a extins în tot Ardealul, următoarele magazine fiind deschise în Sighişoara, Oradea, Bistriţa şi Cluj-Napoca.

    „Dacă în 2002 aveam trei locaţii, în 2013 am ajuns la 17; am încercat să creştem nu doar pe verticală, ci şi pe orizontală, să avem stabilitate„, descrie Bologa modul cum şi-a condus afacerea în cei 15 ani de activitate. Antreprenorul oferă şi posibilitatea achiziţionării de francize, singura dintre acestea fiind în prezent cea din Baia Mare. Costurile pentru o franciză variază între 100.000 şi 500.000 de euro, în funcţie de oraş şi de suprafaţa magazinului.

    Primul magazin din Capitală a fost inaugurat abia în 2010, în Cocor Department Store, după mai bine de opt luni de lucru. „Nu poţi să vinzi o bijuterie care nu este produsă în serie dacă nu este expusă într-o astfel de locaţie, vorbim despre artă„, argumentează el. „Galeria de artă” creată de designerii proprii în 2010 a fost mutată piesă cu piesă în noul spaţiu de pe Calea Victoriei. Conceptul magazinului a fost creat  de artiştii Atelierelor Sabion şi de proprietarii companiei, care, împreună, totalizează un număr de 40 de angajaţi.

    Dintre ei, nu mai puţin de şase fac parte din familia mureşeanului Bologa, indiferent că vorbim despre soţii, fraţi, fini şi nepoţi. Restul sunt bijutieri cu zeci de ani de experienţă în materie de prelucrare de metale nobile, dar şi tineri designeri, gravori, toreutici, cizelori, majoritatea absolvenţi ai Universităţii de Arte din Târgu-Mureş.

  • Ultimul pariu al Carrefour: un magazin în centrul vechi

    Grupul francez Carrefour, prezent pe piaţa locală cu patru formate de magazine – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online – a ajuns la 56 de magazine de proximitate după ce a deschis două unităţi noi în Capitală. Francezii au mers cu un magazin în centrul istoric al Capitalei – o zonă dominată de restaurante, cafenele şi baruri – şi în cartierul Colentina.

    Magazinul Express Wine&Co de pe strada Franceză, nr. 54, ce măsoară 70 mp, este primul magazin deschis de o reţea de comerţ modern în centrul istoric, o zonă cu circa 200 de baruri, restaurante şi cafenele. Cel de-al doilea magazin este amplasat pe şoseaua Colentina, nr. 27 şi are 149 mp.

    Conceptul de franciză propus de către Carrefour România permite partenerului, care are o afacere de familie (1-3 magazine) sau o reţea de magazine, să păstreze, să administreze şi să îşi dezvolte această afacere. Afacerea este în continuare condusă de către proprietarul acesteia care este asistat în gestionarea magazinului de către Carrefour România, spun reprezentanţii grupului francez. Carrefour a început să dezvolte sistemul de franciză în 2011, primul partener fiind reţeaua locală de magazine Angst. Ulterior, francezii s-au dezvoltat şi împreună cu alte magazine şi reţele locale.

    În total Carrefour, care a terminat anul trecut cu afaceri de 5 mld. lei, operează în prezent în România 159 de magazine.

     

  • H&M scumpeşte hainele pentru ca peste 7.350 de angajaţi ai fabricilor din România să aibă salarii mai mari

    Retailerul suedez H&M, prezent pe piaţa din România din primăvara lui 2011, analizează posibilitatea scumpirii hainelor pentru ca angajaţii fabricilor care produc pentru gigantul din Suedia să fie mai bine plătiţi, scrie Planet Retail. Printre furnizori se află şi 20 de fabrici din România cu peste 7.350 de angajaţi.

    Afirmaţia a fost făcută în timpul unei conferinţe de la Stockholm unde oficialii companiei s-au întâlnit cu grupurile de lobby pentru a discuta situaţia muncitorilor din fabricile de textile care lucrează pentru H&M. Oficialii retailerului au prezentat la această întâlnire date privind situaţia muncitorilor din Bangladesh, unde salariul minim lunar este de sub 70 de dolari pe lună. Potrivit datelor prezentate situaţia salariaţilor s-a îmbunătăţit.

    H&M produce în mai multe pieţe din Asia dar şi în România. Pe piaţa locală 20 de fabrici cu peste 7.350 de angajaţi lucrează pentru gigantul suedez. În România angajaţii din industria de textile au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori acesta fiind cuprinse între 800 şi 1.000 de lei net. Aceste fabrici de textile sunt şi unii dintre cei mai mari angajatori din România în contextul în care în ultimii ani oportunităţile de angajare au fost limitate.

    H&M are în România 30 de magazine şi afaceri ce merg spre 100 mil. euro în acest an.

  • Dedeman a investit 15 milioane de euro într-un magazin la Ploieşti, unitatea numărul 36 a reţelei

     Amplasat în zona Bariera Bucov, magazinul are o suprafaţă construită de 15.000 mp şi dispune de 380 de locuri de parcare, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cu şase magazine noi deschise în acest an, Dedeman vizează creşterea cifrei de afaceri cu 8% faţă de anul 2012, când rulajul s-a ridicat la 540 milioane euro.

    Portofoliul retailerului include peste 45.000 de produse, care acoperă 11 domenii. Compania are peste 6.650 de angajaţi.

    Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este controlată de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland a deschis un hipermarket construit pe platforma fostei fabrici Electroaparataj

    Potrivit unor informaţii furnizate anterior de Kaufland, investiţia medie într-o unitate se situează între 6 şi 9 milioane euro. Noul magazin va comercializa o gamă de 20.000 de articole.

    În Bucureşti, retailerul mai deţine magazine pe şoseaua Colentina, Bulevardul Barbu Văcărescu, Strada Sebastian, Strada Răcari şi pe Strada Valea Cascadelor.

    De la începutul anului, Kaufland România a mai deschis şapte magazine noi, în Paşcani, Fălticeni, Rădăuţi, Galaţi, Petroşani, Ploieşti şi Bucureşti.

    Compania a creat până în prezent peste 12.000 de noi locuri de muncă directe în România, la sediul central în Bucureşti, în magazinele deschise, precum şi la centrele logistice situate în parcul Industrial Ploieşti şi Turda.

    Kaufland este cel mai mare retailer din România după valoarea vânzărilor, depăşind Metro Cash&Carry şi Carrefour. Anul trecut, hipermarketurile cu profil discount au avut o cifră de afaceri netă de 6,4 miliarde lei (1,4 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi un profit net de 274,5 milioane lei (61,6 milioane euro), cu 64% mai mare.

    Retailerul a deschis primul magazin în România în anul 2005. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de discount Lidl.

  • FlorideLux deschide cu 45.000 de euro primul magazin în sistem de franciză

    Grupul  are în plan să deschidă 50 de francize până la finalul lui 2015. Până acum au fost investiţi 30.000 de euro, atât în amenajări, cât şi în produse, iar reprezentanţii florăriei estimează că investiţia se va amortiza în cel de-al doilea an de activitate.

    “Am ales Braşovul pentru deschiderea primei francize offline deoarece este un oraş dezvoltat, are o rată mică a şomajului şi un venit mare pe cap de locuitor, iar dezvoltarea turismului şi clienţii pe care îi avem deja în zonă ne dau încredere că este o regiune cu un potenţial foarte mare”, a declarat Marius Dosinescu, CEO şşi fondator al florăriilor FlorideLux.

    Mai mult, cererile de francizare din judeţul Braşov au fost mai mari decât în cazul altor judeţe, ceea ce a dovedit un apetit ridicat al braşovenilor pentru investiţiile în industrii creative şi, automat, un potenţial mare de dezvoltare al pieţei. Nu în ultimul rând, FlorideLux a ales să deschidă prima franciză offline în acest oraş datorită echipei care deţine florăria, formată din două tinere antreprenoare locale.


    Cele două partenere care deţin prima florărie offline francizată de FlorideLux sunt Adriana Zeck şi Andreea Plăiaşu şi sunt prietene de peste opt ani, însă abia de curând au decis să se lanseze împreună în afaceri. Au renunţat la carierele din domeniul IT, respectiv financiar şi au ales această industrie datorită pasiunii pentru flori şi dorinţei de a lua parte la proiectul de dezvoltare a grupului. 

    Mai mult, FlorideLux Braşov are drept de francizare pe întreg judeţul, iar toate comenzile din zonă le revin lor pe perioada desfăşurării contractului de franciză. Reţeaua florăriilor FlorideLux plănuieşte ca, până la finalul anului 2015, să deschidă 50 de francize, inclusiv în afara ţării. Oraşele vizate pentru francizare sunt cele care au o dinamică a dezvoltării foarte bună, spre exemplu Sibiu sau Cluj-Napoca, unde deja există contracte de rezervare semnate.

    „Preconizăm că franciza din Braşov va contribui cu aproximativ 3% la cifra de afaceri a grupului pe care o vizăm anul viitor. Trebuie să menţionez că francizatul nu este obligat să achiziţioneze toată marfa prin intermediul nostru, astfel încât, această flexibilitate ne aduce un procent mai mic în totalul business-ului, însă în momentul atingerii unui număr minim de 10 francize vom putea observa un aport mai mare al acestora în cifra de afaceri”, a încheiat Marius Dosinescu.

    Florăriile FlorideLux au  o experienţă de peste 10 ani pe piaţa din România, iar din iulie 2013, grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume.