Johnson le-a transmis ministrilor de Finante europeni ca Grecia
ar trebui obligata sa paraseasca zona euro si lasata sa se descurce
cu datoriile, drept “pedeapsa” a comportamentului sau “nesabuit”.
El a avertizat, de asemenea, ca Marea Britanie nu va contribui la o
noua garantie, pentru a scoate aceasta tara din criza.
Ministrii de Finante din tarile zonei euro au decis, in noaptea
de duminica spre luni, amanarea unei decizii finale privind
achitarea transei de 12 miliarde de euro din imprumutul acordat
Greciei. Oficialii europeni au aratat ca guvernul remaniat
saptamana trecuta de Papandreou trebuie mai intai sa obtina votul
de incredere al Parlamentului, apoi sa treaca legislatia necesara
pentru noile masuri de austeritate si privatizari, pentru a primi
transa.
Camping nu e insa primul escroc sau primul credul in propriile
lui viziuni apocaliptice. Revista Time a intocmit un top al celor mai
faimoase povesti despre sfarsitul lumii, care i-au speriat pe cei
mai slabi de inger, facandu-i sa creada ca zilele lumii noastre asa
cum o stim sunt numarate. Unele au conotatie religioasa, vorbind de
a doua venire a lui Isus, altele sunt de esenta laica, prevestind
fie o apocalipsa tehnologica, fie una nucleara.
Evident, din top nu lipseste aventura sangeroasa a lui David
Koresh, ratacitul din Texas care si-a proclamat originea divina in
1993, dar nici panica milenarista din 1999 legata de apocalipsa
tehnologica – Y2K.
Faptul ca fricile de sfarsitul lumii se repeta, oricat de trase de
par ar fi, iar credulii le cad inca prada inseamna ca trebuie sa ne
asteptam si la alte povesti comice cu falsi profeti. Rezervorul de
imaginatie al oamenilor e nesecat, ca si posibilitatile celor de la
Hollywood de a face filme cu astfel de profetii, inainte si dupa
momentul lor de glorie.
Expozitia de lucrari, sponsorizata de compania de cosmetice
Berkeley Square, a prezentat lucrari diverse, de la fotografii si
sculpturi la obiecte din ceramica. Artistilor li s-a dat ca tema de
la care sa porneasca noul parfum al Berkeley Square, Bergamot Noir,
care va fi lansat pe piata in aceasta vara.
Denumirea expozitiei, construita pe un joc de cuvinte pornind de
la titlul romanului Janei Austen, “Sense and Sensibility” (“Ratiune
si simtire”), este “Scents and Sensibility” (“Parfumuri si
simtire”). Operele expuse au fost la licitatie in folosul Royal
National Institute of Blind People (Institutul National Regal
pentru Nevazatori). Estimarile prezentate de Berkeley Square sustin
ca in jur de 2 milioane de persoane din Marea Britanie au probleme
cu vederea.
Americanii si chiar si britanicii au inceput sa-si piarda
interesul pentru eveniment, asta daca l-au avut vreodata. In SUA,
un sondaj The New York Times/CBS News a aratat ca numai 6% din
respondenti au urmarit indeaproape stirile despre pregatirile de
nunta si 22% le-au urmarit relativ indeaproape. In Marea Britanie,
un sondaj Ipsos MORI releva ca 47% dintre cei intrebati nu sunt
interesati deloc sau sunt interesati foarte putin de nunta
princiara.
In paralel, sentimentele antimonarhice din Regat au inceput sa se
manifeste si ele: sondajul Ipsos MORI arata ca 18% dintre britanici
ar vrea ca monarhia sa fie abolita. The New York Times citeaza pe
un cititor al ziarului The Daily Mail care a rezumat in gluma
sensul nuntii princiare: “Viitoarea printesa a fost mai mult somera
de cand a terminat scoala, iar acum se marita cu unul care in cea
mai mare parte a vietii lui a fost asistat social. De cand cu
reducerile de cheltuieli de la buget, chiar ma ingrijoreaza ce-i
asteapta”.
In contrast cu suvenirurile dragute cu chipul lui William si Kate,
de la cani, farfurii si brelocuri pana la monede sau timbre festive
si chiar prezervative, o designera din Newcastle, Lydia Leith, a
lansat o linie de pungi pentru rau de avion, tot cu chipurile
mirilor, destinate special pentru cei ingretosati de fastul nuntii
princiare. Din februarie, de cand a inceput sa le produca, Leith
estimeaza ca a vandut circa 8.000 de pungi, la pretul de 3 lire
bucata.
Cu toate acestea, un sondaj comandat de Bid TV arata ca
britanicii vor cumpara suveniruri de nunta in valoare totala de 163
de milioane de lire (aproape 185 de milioane). Sondajul, efectuat
pe 2.000 de respondenti, releva insa si ca sapte britanici din zece
nu recunosc ca vor cumpara sau ca au cumparat suveniruri, din
rusinea de a nu fi luati in deradere de prieteni.
Reactia ostila fata de perspectiva nuntii princiare poate fi
atribuita contrastului dintre opulenta unei nunti rezervate celor
privilegiati si starii economiei, intr-un moment cand reducerile de
cheltuieli bugetare fac ravagii in Marea Britanie si au inceput sa
ocupe prima pagina si in ziarele americane.
La sfarsitul lui martie, cateva sute de mii de protestatari au
iesit in strada la Londra spre a manifesta contra politicii
guvernului Cameron de reducere a deficitului bugetar cu peste 90 de
miliarde de euro pâna in 2015, ceea ce se traduce in inghetari de
salarii, reducerea cu peste 300.000 a locurilor de munca din
sectorul public si un nou program de privatizari.
Pana la construirea acestuia insa, Watt adusese deja
imbunatatiri unor instrumente stiintifice si muzicale sau unelte.
Importanta sa in istoria industriei a facut ca dupa moartea sa in
1819, atelierul lui din Heathfield, de langa Birmingham, sa fie
pastrat intact, desi nu a fost transformat in muzeu. In 1924, cand
casa respectiva a fost demolata, atelierul a fost dezmembrat, iar
Science Museum – Muzeul de Stiinta din Londra a cumparat toata
colectia de articole din atelier, constand din 8.434 de obiecte,
printre care un cuptor, un birou, un strung, un banc de lucru,
diverse recipiente de sticla, matrite sau bucati de roca.
Pentru prima data, atelierul a fost acum reconstruit, iar
colectia devine accesibila publicului, in expozitia permanenta deschisa la finele lui martie la
Muzeul de Stiinta de la Londra. Muzeul a colaborat cu un artist
care a realizat o animatie video cu obiectele din atelier, spre a
le oferi o idee despre expozitie celor care nu vor ajunge prea
repede la Londra sa vada atelierul.
Vizita lui Ismail la Londra a fost confirmata de surse
guvernamentale, contactele cu acesta parand sa faca parte dintr-o
serie de astfel de discutii intre oficiali libieni si Occident, in
ultimele doua saptamani. Acestea sunt interpretate ca semne ca
regimul ar putea cauta o “strategie de iesire”, potrivit
publicatiei. Dezvaluirea acestei vizite intervine imediat dupa
dezertarea fostului ministru libian de Externe, Moussa Koussa,
interogat in capitala britanica.
Cifrele stilizate din logo, care reprezinta anul 2012,
sunt considerate de autoritatile iraniene ca reprezentand de
fapt literele cuvantului “Zion” – Sion, termenul biblic care
trimite la orasul Ierusalim si folosit de Iran spre a desemna
Israelul, avand in vedere ca regimul lui Mahmoud Ahmadinejad nu
recunoaste formal existenta statului evreu.
“Dupa cum au dovedit documente de pe internet, folosirea cuvantului
“Zion” in logo-ul JO din 2012 este o actiune dezgustatoare si
contravine valorilor olimpice”, se arata in scrisoarea oficiala de
plangere inaintata de Teheran Comitetului International Olimpic.
“Cu siguranta, neglijenta Comitetului in aceasta privinta ar putea
afecta prezenta la JO a unor tari, in special a Iranului, care isi
respecta angajamentul fata de anumite valori si principii.”
Un oficial al Comitetului a replicat doar ca “logo-ul reprezinta
anul 2012, nimic altceva” si si-a declarat surprinderea ca
plangerea Iranului a fost inaintata abia acum.
Hazliu este ca “documentele de pe internet” invocate in scrisoare
sunt exclusiv opera adeptilor acelorasi teorii ale conspiratiei
care nu prididesc sa vada peste tot simboluri oculte, inclusiv in
logo-ul interpretat de ei drept “Zion” si in cele doua mascote ale
JO de la Londra, Wenlock si Mandeville, luate la ochi fiindca
ambele papusi au cate un singur ochi si se plimba la un moment dat
pe un fundal in chip de tabla de sah, ceea ce ar denota ca e la
mijloc mana masonilor, a extraterestrilor si a altor grupari cu
intentii dubioase. Maculatura de pe bloguri sau clipurile de pe
YouTube ale speriatilor de noua ordine mondiala, stimulati de
legendele ca in 2012 vine sfarsitul lumii, au devenit asadar sursa
de luat in serios pentru regimul lui Ahmadinejad.
Ne aflam, deci, in capitala britanica, in anul de gratie 1826,
cand junele Gabriel Swift devine ucenicul promitator al unui
eminent chirurg, Edwin Poll. Vizionar, acesta se straduieste sa
priceapa natura fiintei umane disecand cadavre. Pentru el,
progresul stiintific are un pret cumplit: oprobriul total al unei
societati care nu se vede dispusa sa renunte la unul dintre cele
mai vechi tabuuri ale sale.
Pentru a-si procura materialul de studiu, el face apel la
serviciile unei bande de “resurrectionists”, de profanatori de
morminte, lipsiti de scrupule, intunecati ca si criptele pe care le
violeaza. Atunci cand cade sub influenta malefica a capeteniei lor,
Lucan, Gabriel incepe, printre aburi de alcool si fum de opiu, sa
coboare in infern, in maruntaiele unei metropole monstruoase, fara
sa se mai poata opune.
James Bradley, “Hotul de trupuri”, Editura Litera, Bucuresti,
2010
Lucrarile expuse au fost realizate de saptezeci de fotografi si
prezinta evolutia strazilor orasului, de la primele instantanee
alb-negru de dupa 1860 pana la cele color din 2010. Expozitia de la Museum of London este deschisa pana la 4
septembrie.
Galeria de la Londra a fost deschisa in octombrie anul trecut,
iar prima expozitie s-a bucurat de un mare succes, artistii
participanti fiind invitati sa expuna si la galeria Tate Modern din
capitala Marii Britanii, precum si la Muzeul Agnelli de la
Torino.
Exponatele sunt creatii ale unor oameni talentati, dar despre care
in lumea artei nu se crede ca ar putea marca istoria culturii.
Printre cei o suta de artisti care expun la Museum of
Everything, gazduit in cladirea unui vechi studiou de
inregistrari si devenit o atractie a Londrei, inregistrand la prima
expozitie circa 35.000 de vizitatori, se numara indianul Nek Chand,
angajat in domeniul infrastructurii, ce a reciclat diverse obiecte
gasite din care a confectionat un adevarat regat de figurine, sau
rusul surdo-mut Aleksandr Pavlovici Lobanov, ce picteaza
autoportrete unde se prezinta in chip de erou al revolutiei.
Creierul din spatele galeriei rebele, James Brett, sustine insa ca
acestia merita toata atentia, chiar daca sunt doar artisti amatori.
Fiecare expozant invitat sa participe cu lucrari de catre James
Brett are la dispozitie propria sala in care sa se
desfasoare.
Museum of Everything expune acum o noua colectie de lucrari care va
putea fi admirata pana pe data de 24 decembrie a acestui an,
colectie invaluita in mister. Succesul avut cu primul eveniment si
ideea de galerie de obiecte neconventionale au atras insa si
artisti consacrati, cum ar fi celebrul Damien Hirst, care i-a
imprumutat institutiei una din operele sale, o diorama cu rozatoare
impaiate ce inchipuie niste dandy, expusa in sala dedicata
taxidermistului si artistului autodidact Walter Potter.
