BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Prima dezbatere electorală – Iohannis: Garantez că nu vor fi tăiate pensii cât sunt preşedinte. Ponta: Ce pensie are soacra dvs?

    Iohannis l-a întrebat pe Ponta de ce i-a “minţit” pe pensionari cu faptul că le-ar tăia pensiile dacă ajunge preşedinte. “Le-am spus ceea ce veţi face, dumneavoastră cu Predoiu şi cu Blaga”, a răspuns Ponta.

    El a fost întrebat apoi de prezidenţiabilul ACL de unde ştie ce va face el ca preşedinte. “Pentru că aţi mai făcut-o o dată”, a răspuns premierul, moment în care Iohannis a infirmat acest lucru, menţionând că premierul este “într-o eroare”.

    “Curtea Constituţională a României a stabilit că pensiile nu pot fi tăiate, deci nu a tăiat nimeni pensiile”, a replicat Iohannis.

    La rândul său, Ponta i-a spus lui Iohannis că se adresează celor cinci milioane de pensionari şi le spune că nu le-a tăiat nimeni pensia. Ponta l-a întrebat pe Iohannis dacă ştie ce pensie are soacra sa, menţionând că liderul ACL a afirmat că ar fi indicat cifra de 300 de lei.

    “E important, că oamenii află de la domnul Iohannis că există pensii de 300 de lei în România, ceea ce nu este adevărat”, a completat Ponta.

    Iohannis a menţionat că afirmaţia sa a fost de “aproximativ 300 de lei”. “Nu există pensie de 300 de lei în România, există venitul minim garantat de 350”, a susţinut Ponta.

    “Poate ştiţi şi dv. că pensia cea mai mică este de 350 de lei, de asta am spus de aproximativ 300 de lei”, a replicat Iohannis. Premierul l-a întrebat pe contracandidatul său dacă ştie câţi pensionari sunt în România, moment în care liderul PNL a menţionat că aşteaptă răspunsul de la premier deoarece are “toate fiţuicile la el”, referindu-se la foile de pe masă.

    Ponta a susţinut că în România sunt 5,3 milioane de pensionari, menţionând că este convins de faptul că Iohannis nu ştie care este cifra pensionarilor. “Eu cred că sunt 5,4 milioane de pensionari. Cred că n-aţi numărat bine, sau nu aţi copiat bine”, a replicat Iohannis.

    Ulteior, Ponta a citit de pe o hârtie cifra exactă 5.341.521, menţionând: “V-am şoptit, e bine”.

    “Domnule Ponta, văd că aţi făcut o fixaţie pe familia mea, vă legaţi de soacră-mea, care nu cred că va fi fericită să afle cât e pensia medie, că tot 350 de lei primeşte şi restul primeşte de la mine. Cum nici părinţii mei nu sunt mai fericiţi că aţi trimis echipă TV să-i filmeze acolo unde locuiesc ei”, a spus Iohannis. Ponta a susţinut că nu ar fi trimis nicio echipă TV în Germania.

  • Prima dezbatere electorală – Ponta, lui Iohannis: Aveţi o atitudine de moşier cu toţi românii

    „Aţi plecat de la mine din birou foarte cuminte. Vreau un singur: să ne trataţi cu respect”, i-a spus Ponta lui Iohannis, după ce afirmase că românii nu sunt slugile lui Iohannis şi că atunci când a fost la el în birou Iohannis era foarte “umil şi calm” şi că vrea să fie la fel, adică “cuminte şi calm”.

    Iohannis i-a spus că acela care va pierde alegerile va fi şi cel care va pleca cu coada între picioare.

    “Cu coada între picioare va pleca cel care pierde alegerile, domnule Ponta”, i-a replicat Iohannis.

    “Tocmai de asta vreau să vă rog să ne trataţi cu respect. Aveţi o atitudine de moşier cu toţi românii”, a continuat Ponta.

    Iohannis a pus însă punct disputei, cu ajutorul moderatorului.

    “Dumneavostră vorbiţi şi pe timpul dumneavostră, şi pe timpul meu. Ar fi foarte frumos dacă am vorbi unul după altul. Ar fi aşa o chestiune minimală. Domnul Ponta, sunteţi şi deputat sau numai prim-ministru unde aveţi un birou şi cu coada între picioare pentru unii?”, a mai spus Iohannis.

     

  • Preşedintele PPE: Familia de centru-dreapta trebuie să fie unită pentru a câştiga alegerile

    “Am venit pentru a sprijini candidatura lui Klaus Iohannis pentru ca el să câştige alegerile duminica viitoare. (…) Eu sunt convins că valorile PPE, pe care nu le-a abandonat niciodată, şi anume statul de drept, justiţia, lupta împotriva corupţiei, vor fi respectate prin Klaus Iohannis şi nu vor fi respectate prin domnul Ponta, pentru că am văzut totuşi, la nivelul instituţiilor, în calitate de prim-ministru, că a pus în chestiune respectul instituţiilor. Al doilea lucru, pe care am venit să vi-l spun aici, că România are nevoie de creştere şi de locuri de muncă. Eu cred că Iohannis a făcut la Sibiu în ultimii ani un exerciţiu care nu poate fi pus în discuţie. Când văd cum este atacat, cum a fost atacat în ultimele săptămâni, pot să spun că forţele răului care îl atacă nu-l atacă degeaba. Pentru că domnia sa a reuşit la nivelul municipalităţii şi atunci când spunem că un primar nu este capabil să gestioneze o ţară sau politica internaţională mă gândesc pur şi simplu la imagine, gândiţi-vă cum face un şef de stat francez, gândiţi-vă la prietenul meu Jacques Chirac”, a declarat Daul, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ACL.

    El a menţionat că, în ceea ce-l priveşte, a fost primar al unei comune din Franţa, acesta fiind prima sa calitate politică.

    “Atunci când eşti primarul unei comune eşti foarte aproape de cetăţenii săi, de concetăţenii tăi. Decizi un lucru dimineaţa, iei o hotărâre, după-amiază o şi execuţi. Ştii ce se întâmplă la nivelul concetăţenilor tăi, la nivelul fiecărei familii din comuna respectivă. Aceasta este cea mai bună experienţă pentru o poate avea un candidat la Preşedinţie”, a mai spus preşedintele PPE.

    Daul a fost întrebat cum vede faptul că, în ciuda recomandărilor PPE, mai multe partide afiliate din România nu şi-au exprimat sprijinul pentru Klaus Iohannis pentru turul II de scrutin.

    Liderul PPE a răspuns că a avut întâlniri cu toate partidele de dreapta, marţi dimineaţă, menţionând că “politica e un lucru complicat”.

    “Anumite partide mi-au explicat că era mai bine să nu sprijine direct candidatura domnului Iohannis, că un sprijin indirect ar fi cel care ar aduce mai multe voturi, vă las pe dumneavostră să reflectaţi asupra acestui lucru, cu statistici pe hârtie. Aş vrea să cred lucrul ăsta. Şi, apoi, mai sunt şi alţii cărora le-am spus că nu este normal, pentru că familia de centru-dreapta trebuie să fie unită pentru a câştiga alegerile”, a spus Daul.

    Preşedintele PPE a fost întrebat cum vede anunţul făcut de PNŢCD, care îndeamnă electoratul să-şi anuleze buletinul de vot, scriind pe acesta “refuz sau monarhie constituţională”.

    “În dimineaţa aceasta le-am spus că nu sunt deloc de acord şi că pentru mine este scandalos”, a afirmat Daul.

    El a menţionat totodată că “un partid are dreptul să spună dacă sprijină sau nu sprijină un candidat, acesta este respectul democraţiei”.

    Preşedintele PPE a evitat să menţioneze dacă vor exista sancţiuni în cazul formaţiunilor afiliate PPE care nu respectă recomandările.

    Daul a fost întrebat ce anume a discutat cu preşedintele Traian Băsescu şi dacă acesta a avut un mesaj de susţinere pentru Iohannis.

    “Singurul lucru pe care l-aş spune, în legătură cu dimineaţa de astăzi, este că domnul Băsescu va fi foarte mulţumit dacă mişcarea de centru-dreapta va câştiga alegerile duminica viitoare. În rest, am discutat chestiuni politice, dar asta rămâne între noi. (…) Am venit şi ca să-i mulţumesc pentru lucrul foarte bun pe care l-a făcut alături de PPE”, a afirmat Joseph Daul.

    El a mai fost întrebat cum l-ar convinge pe Victor Ponta, dacă ar fi în locul lui Klaus Iohannis, să participe la o dezbatere prezidenţială. “În primul rând, nu sunt candidat la Preşedinţie, e păcat. Mi-ar face plăcere să lupt aici în România pentru români şi pentru poporul român. Dar cred că este normal ceea ce a spus prietenul meu Klaus, că trebuie să ne aşezăm la acelaşi nivel. Nu trebuie să ne întâlnim într-un loc care aparţine primului ministru, trebuie să fie un loc neutru. Este acelaşi nivel, este un lucru foarte firesc. Cred că nici domnul Ponta, nici domnul Iohannis nu se tem de această dezbatere, trebuie respectată campania electorală”, a mai spus liderul PPE.

    Preşedintele PPE, Joseph Daul, a fost primit, marţi dimineaţă, la ora 08.00, de preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni.

    Ulterior, preşedintele PPE a avut întrevederi la Bucureşti cu reprezentanţi ai PNŢCD, UDMR, PMP, cu Monica Macovei, precum şi cu liderii ACL Klaus Iohannis, Vasile Blaga şi Anca Boagiu.

  • Mazăre spune că Iohannis fuge de o dezbatere pentru că nu are idei “coerente, logice şi clare”

    “Ponta, mai ales pentru că a fost prim-ministru, ştie foarte multe lucruri, cunoaşte problemele în profunzime. (…) Cel puţin până acum, nu l-am văzut (pe Iohannis – n. r.) explicând şi spunând vreo idee coerentă, logică şi clară, care să se susţină. Probabil acesta e motivul pentru care fuge. Adică nu probabil, ci sigur”, a spus Mazăre, după termenul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat de retrocedarea ilegală a unor terenuri din Constanţa.

    Edilul Constanţei a precizat că i s-ar părea “normal” ca o astfel de dezbatere să aibă loc, pentru că trebuie să “le spui oamenilor ce ai făcut, ce crezi, cum crezi, să ai argumente, să pui întrebări”.

    Radu Mazăre a fost prezent, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, la un nou termen de judecată în dosarul pe care îl are pe rolul acestei instanţe. Magistratul care judecă acest caz a decis amânarea dosarului cu o săptămână, până în 18 noiembrie, pentru ca expertul să aibă timp să depună mai multe concluzii.

  • Mazăre spune că Iohannis fuge de o dezbatere pentru că nu are idei “coerente, logice şi clare”

    “Ponta, mai ales pentru că a fost prim-ministru, ştie foarte multe lucruri, cunoaşte problemele în profunzime. (…) Cel puţin până acum, nu l-am văzut (pe Iohannis – n. r.) explicând şi spunând vreo idee coerentă, logică şi clară, care să se susţină. Probabil acesta e motivul pentru care fuge. Adică nu probabil, ci sigur”, a spus Mazăre, după termenul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat de retrocedarea ilegală a unor terenuri din Constanţa.

    Edilul Constanţei a precizat că i s-ar părea “normal” ca o astfel de dezbatere să aibă loc, pentru că trebuie să “le spui oamenilor ce ai făcut, ce crezi, cum crezi, să ai argumente, să pui întrebări”.

    Radu Mazăre a fost prezent, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, la un nou termen de judecată în dosarul pe care îl are pe rolul acestei instanţe. Magistratul care judecă acest caz a decis amânarea dosarului cu o săptămână, până în 18 noiembrie, pentru ca expertul să aibă timp să depună mai multe concluzii.

  • Iohannis: Guvernul nu doreşte ca diaspora să voteze. Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, Ponta trebuia să plece

    „Este clar că nu se doreşte. Guvernul Ponta a putut peste noapte să schimbe legislaţia pentru alegerea preşedintelui, aşa cum a putut să vină peste noapte cu Ordonanţa 55, prin care viza traseismul politic în adminstraţia publică locală. Putea foarte bine, dacă se dorea, dar nu s-a dorit, se putea veni cu un act normativ, în timp util, care să prevină această situaţie”, a susţinut Iohannis, la Kiss FM.

    El a mai spus că Executivul a fost avertizat cu mult timp înainte de alegeri despre faptul că sunt prea puţine secţii de votare şi că s-au desfiinţat multe secţii acolo unde trăiesc mulţi români, dar „a ignorat toate aceste avertismente”.

    „Guvernul nu doreşte să voteze diaspora”, a mai declarat candidatul ACL.

    Despre afirmaţia lui Meleşcanu că se poate veni cu derogări pentru rezolvarea problemei din diaspora, Klaus Iohannis a comentat: „Poveşti, poveşti, poveşti. De fapte este nevoie!”.

    „Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, primul-ministru Ponta trebuia să plece după acest mare scandal cu votul din diaspora”, a afirmat candidatul ACL, adăugând că plecarea lui Corlăţean reprezintă „sacrificarea unui pion”.

    „Sper şi în ultimul moment să se găsească o soluţie pentru votul din diaspora”, a continuat Iohannis.

    De asemenea, el a precizat că este posibil ca prin anumite măsuri să se îmbunătăţească mersul lucrurilor în secţiile de votare şi şi-a exprimat speranţa că „va exista suficientă înţelepciune la ambasadori, la consuli, la cei responsabili, ca să organizeze secţiile de votare cât se poate de bine”.

    Noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, la ieşirea de la Biroul Electoral Central (BEC), că pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

    “În mare măsură, pe legislaţia actuală nu este posibil (să se înfiinţeze noi secţii -n.r.). Se vor face derogări, dacă se vor găsi modalităţi de modificare, atunci putem discuta. Dacă nu, ne vom concentra pe măsurile care privesc fluidizarea votului”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă la cel de-al doilea tur al alegerilor va fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.

    Meleşcanu a spus că le-a prezentat reprezentanţilor Biroului Electoral Central o serie de propuneri, iar aceştia au solicitat ca toate propunerile formulate în întâlnire să fie cuprinse într-un document scris, care va fi transmis în cursul acestei zile.

    “În legătură cu acest document, BEC va exprima puncte de vedere despre ceea ce putem să facem şi ceea ce nu putem să facem”, a spus ministrul de Externe, precizând că, după finalizare, documentul va fi prezentat într-o conferinţă de presă, pentru a fi cunoscute propunerile MAE.

    Întrebat dacă în acest moment nu este “clar” dacă se pot înfiinţa noi secţii de votare, Meleşcanu a replicat: “E foarte clar că nu e clar încă în acest moment”.

    Aceste măsuri presupun “o mai bună organizare, implicarea colegilor, implicarea oamenilor din diaspora, implicarea partidelor politice în cadrul secţiilor de votare, care toate sunt menite să asigure o desfăşurare cât mai rapidă, dar în condiţii de legalitate a procesului electoral”, a explicat Meleşcanu.

    Măsurile vor fi prezentate în scris de MAE după şedinţa de Guvern, urmând ca ele să fie discutate de BEC în şedinţa de la ora 16:00, dacă vor ajunge în timp.

    Teodor Meleşcanu a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.

    Titus Corlăţean a spus, după ce şi-a anunţat demisia, că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Corlăţean a adăugat că nu acceptă ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”.

  • Iohannis: Guvernul nu doreşte ca diaspora să voteze. Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, Ponta trebuia să plece

    „Este clar că nu se doreşte. Guvernul Ponta a putut peste noapte să schimbe legislaţia pentru alegerea preşedintelui, aşa cum a putut să vină peste noapte cu Ordonanţa 55, prin care viza traseismul politic în adminstraţia publică locală. Putea foarte bine, dacă se dorea, dar nu s-a dorit, se putea veni cu un act normativ, în timp util, care să prevină această situaţie”, a susţinut Iohannis, la Kiss FM.

    El a mai spus că Executivul a fost avertizat cu mult timp înainte de alegeri despre faptul că sunt prea puţine secţii de votare şi că s-au desfiinţat multe secţii acolo unde trăiesc mulţi români, dar „a ignorat toate aceste avertismente”.

    „Guvernul nu doreşte să voteze diaspora”, a mai declarat candidatul ACL.

    Despre afirmaţia lui Meleşcanu că se poate veni cu derogări pentru rezolvarea problemei din diaspora, Klaus Iohannis a comentat: „Poveşti, poveşti, poveşti. De fapte este nevoie!”.

    „Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, primul-ministru Ponta trebuia să plece după acest mare scandal cu votul din diaspora”, a afirmat candidatul ACL, adăugând că plecarea lui Corlăţean reprezintă „sacrificarea unui pion”.

    „Sper şi în ultimul moment să se găsească o soluţie pentru votul din diaspora”, a continuat Iohannis.

    De asemenea, el a precizat că este posibil ca prin anumite măsuri să se îmbunătăţească mersul lucrurilor în secţiile de votare şi şi-a exprimat speranţa că „va exista suficientă înţelepciune la ambasadori, la consuli, la cei responsabili, ca să organizeze secţiile de votare cât se poate de bine”.

    Noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, la ieşirea de la Biroul Electoral Central (BEC), că pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

    “În mare măsură, pe legislaţia actuală nu este posibil (să se înfiinţeze noi secţii -n.r.). Se vor face derogări, dacă se vor găsi modalităţi de modificare, atunci putem discuta. Dacă nu, ne vom concentra pe măsurile care privesc fluidizarea votului”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă la cel de-al doilea tur al alegerilor va fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.

    Meleşcanu a spus că le-a prezentat reprezentanţilor Biroului Electoral Central o serie de propuneri, iar aceştia au solicitat ca toate propunerile formulate în întâlnire să fie cuprinse într-un document scris, care va fi transmis în cursul acestei zile.

    “În legătură cu acest document, BEC va exprima puncte de vedere despre ceea ce putem să facem şi ceea ce nu putem să facem”, a spus ministrul de Externe, precizând că, după finalizare, documentul va fi prezentat într-o conferinţă de presă, pentru a fi cunoscute propunerile MAE.

    Întrebat dacă în acest moment nu este “clar” dacă se pot înfiinţa noi secţii de votare, Meleşcanu a replicat: “E foarte clar că nu e clar încă în acest moment”.

    Aceste măsuri presupun “o mai bună organizare, implicarea colegilor, implicarea oamenilor din diaspora, implicarea partidelor politice în cadrul secţiilor de votare, care toate sunt menite să asigure o desfăşurare cât mai rapidă, dar în condiţii de legalitate a procesului electoral”, a explicat Meleşcanu.

    Măsurile vor fi prezentate în scris de MAE după şedinţa de Guvern, urmând ca ele să fie discutate de BEC în şedinţa de la ora 16:00, dacă vor ajunge în timp.

    Teodor Meleşcanu a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.

    Titus Corlăţean a spus, după ce şi-a anunţat demisia, că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Corlăţean a adăugat că nu acceptă ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”.

  • Iohannis, despre confruntarea cu Ponta: Pot să vă garantez că va exista o dezbatere

    Iohannis a precizat, la Kiss FM, că încă de la începutul campaniei electorale a afirmat că îşi doreşte o dezbatere cu Victor Ponta şi că o astfel de dezbatere este importantă.

    „Voi folosi şi ziua de azi şi cea de mâine pentru a încerca să îl conving pe Victor Ponta, pe cei care îl consiliază sau îl împing din spate, să existe o dezbatere”, a mai spus Iohannis.

    Despre percepţia că s-ar feri de o confruntare cu Victor Ponta, după ce i s-a oferit posibilitatea participării la cele patru televiziuni de ştiri, Klaus Iohannis a reafirmat faptul că dezbaterea trebuie să aibă loc într-un spaţiu public, pe o platformă care să fie accesibilă tuturor.

    „Nu vrem să facem un spectacol. Am spus, vreau altfel de politică, fără spectacol steril şi cu soluţii. Dacă facem spectacol de dragul spectacolului şi nu de dragul dezbaterii, pentru că e totuşi vorba despre Preşedinţia României, aceste lucruri ar trebui rezolvate şi este păcat că nu am găsit, până acum, o cale”, a spus candidatul ACL.

    „Nu mă las, până la urmă găsesc o soluţie şi îl fac pe Victor Ponta să accepte o dezbetere”, a continuat Iohannis.

    El a precizat că nu este târziu şi că până vineri o să găsească o soluţie.

    „Nu am încă o soluţie, trebuie să caut în continuare un dialog, nu există un dialog. Eu voi avea grijă să existe o dezbatere”, a mai afirmat Iohannis.

    Întrebat cum va avea loc această confruntare, dacă nu renunţă la varianta unei dezbateri publice, Iohannis a afirmat: „Eu pot să vă garantez că va exista o dezbatere. Nu ştiu în ce format, sper în acest format pe care l-am descris. În această săptămână vă garantez că va fi. Vineri ar fi ultima zi”.

  • Zsolt Szilagyi îi îndeamnă pe maghiari să îl voteze pe Iohannis: Ponta este candidatul care urăşte

    “PPMT îl susţine pe domnul Klaus Iohannis în alegerile de duminică”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Szilagyi Zsolt, care a candidat din partea formaţiunii la Preşedinţie.

    Szilagyi, care este şi vicepreşedintele PPMT, a spus că miza celui de-al doilea tur de scrutin este de a hotărî dacă “ţara se balcanizează şi mai mult prin corupţie sau se va reînnoi pe baza valorilor transilvănene”.

    Totodată, Szilayi l-a acuzat pe premierul Victor Ponta că are un discurs care instigă la ură.

    “Nouă ni se pare că domnul Victor Ponta este candidatul care urăşte, nu preşedintele care uneşte”, a spus el.

    Vicepreşedintele PPMT a afirmat că reprezentantul PSD promovează un discurs “naţionalist-securist”.

    “Echipa domnului Ponta îi acuză pe toţi cei care nu sunt la fel ca ei ca fiind un pericol. Ei spun că cei care îl susţin pe Iohannis vor să rupă Transilvania. E ca şi cum l-aş asculta pe domnul Iliescu în anii de imediat de după Revoluţie. E o ruşine că avem un prim ministru care face declaraţii sărite de pe fix. E un discurs politicianist tipic naţionalist-securist”, a spus Szilagyi.

    El a declarat că, dincolo de discursurile politicianiste, maghiarii şi românii, deopotrivă, au interesul relansării economice a Transilvaniei.

    “Dacă noi luptăm pentru prosperitatea Ardealului lucrăm pentru prosperitatea României. Nimeni nu vrea să rupă Transilvania”, a afirmat Szilagyi, adăugând că “Ardealul nu poate fi luat de nimeni pentru că este al tututor, românilor, maghiarilor şi naţionalităţilor care trăiesc aici”.

    După rezultatul din primul tur de scrutin, vicepreşedintele PPMT Szilagyi Zsolt şi preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, şi-au depus demisiile din funcţii, însă ele nu au fost acceptate de Consiliul Naţional al partidului.

    Reprezentanţii PPMT au anunţat, duminică, faptul că îl susţin pe Klaus Iohannis în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, ei încurajând prezenţa la vot a maghiarilor din Transilvania, dar şi din celelalte regiuni istorice ale ţării.

  • Ce scrie presa străină despre protestele din România dinaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale

    REUTERS scrie că mii de persoane s-au adunat în oraşe de pe tot teritoriul României pentru a-i susţine pe compatrioţii din străinătate, care au fost “împiedicaţi” să voteze în primul tur. Protestatari din capitală şi din oraşele Cluj şi Timişoara, în vestul ţării, i-au cerut premierului Victor Ponta, clasat primul după turul întâi, să demisioneze, acuzându-l că a eşuat să asigure tuturor cetăţenilor dreptul de a vota.

    La Cluj, participanţii la proteste au agitat bannere pe care se putea citi “Dreptul la vot” sau “Solidaritate cu diaspora” şi au strigat “Demisia” şi “România liberă”, scrie agenţia.

    “O victorie a lui Ponta poate aduce mai multă stabilitate ţării cu 20 de milioane de locuitori, după o recesiune dureroasă şi ani de gâlceavă între el şi Băsescu, dar mulţi afirmă că sunt îngrijoraţi în legătură cu independenţa sistemului judiciar”, comentează Reuters.

    Agenţia ASSOCIATED PRESS (AP), citată de postul Fox News, notează că acest protest faţă de Guvern, acuzat că ridică dificultăţi în calea votului românilor din străinătate, are loc cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Români din Paris, Londra, Viena, dar şi din alte ţări au denunţat faptul că nu au putut să voteze din cauza cozilor lungi, pe 2 noiembrie, aminteşte postul american, adăugând că Guvernul a promis vineri să deschidă mai multe cabine de votare şi alte măsuri pentru accelerarea procesului de vot, dar protestatarii consideră că nu este suficient.

    Premierul Ponta îl înfruntă pe primarul Sibiului Klaus Iohannis pe 16 noiembrie, mai scrie Fox News pe site, adăugând că “Ponta este favoritul” şi că “în străinătate trăiesc aproximativ două milioane de români”.

    Postul iranian PRESS TV scrie pe site că “românii au organizat demonstraţii în toată ţara pentru a protesta faţă de limitări ale votului compatrioţilor lor din străinătate în primul tur al alegerilor prezidenţiale”, precizând că “aproximativ 10.000 de persoane au ieşit în stradă în întreaga ţară sâmbătă pentru a-şi exprima furia faţă de un număr neadecvat de secţii de votare în ţări ca Franţa, Germania şi Marea Britanie”. Rezultatele primului tur cresc posibilitatea ca Ponta să învingă, comentează postul.

    Agenţia rusească de presă RIA NOVOSTI afirmă că protestele vizează “proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidenţiale”, adăugând că protestatarii susţin că mii de români din străinătate nu au putut să voteze pe 2 noiembrie din cauza numărului insuficient de secţii de votare în scrutinul care-l va desemna pe succesorul preşedintelui în exerciţiu Traian Băsescu. “Majoritatea substanţială a alegătorilor din străinătate îl susţine pe Klaus Iohannis (46%), în timp ce Ponta a primit doar 18% din voturi”, notează agenţia rusească.

    Agenţia BELGA, citată de site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTBF), şi AGENCE FRANCE-PRESSE relatează că mii de persoane au manifestat sâmbătă împotriva Guvernului, acuzat că a încercat să “împiedice” votul românilor din străinătate în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminica trecută, câştigat de premierul în exerciţiu Victor Ponta.

    Numeroşi martori au declarat că mii de români nu au putut să voteze pe 2 noiembrie din cauza numărului insuficient de secţii de votare din ţări ca Franţa, Germania şi Marea Britanie, notează cele două agenţii de limbă franceză.

    “Vrem alegeri libere” şi “Ponta, nu uita, tinerii nu te susţin”, au scandat manifestanţii, aproximativ 7.000 potrivit Jandarmeriei, adunaţi în Piaţa Unirii de la Cluj (nord-vest).

    Aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia premierului în centrul Timişoarei (vest), oraşul în care a izbucnit revolta anticomunistă din decembrie 1989 care a condus la îndepărtarea dictatorului Nicolae Ceauşescu, scrie RTBF pe site. “Astăzi în Timişoara, mâine-n toată ţara”, au scandat manifestanţii, la fel ca protestatarii anticomuniştii, în urmă cu 25 de ani, continuă postul, adăugând că sute de persoane s-au adunat, de asemenea, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la Oradea (nord-vest) sau Constanţa (est).

    AFP continuă că preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu a îndemnat sâmbătă la demisia ministrului Afacerilor Externe , acuzându-l de “dezinformare”. Titus Corlăţean, care a anunţat o mai bună organizare a turului doi în străinătate prin creşterea numărului cabinelor de votare, a afirmat că Ministerul nu poate să creeze secţii de votare suplimentare, deoarece îi interzice legislaţia, ceea ce Biroul Electoral a dezminţit.

    Ponta a obţinut victoria în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 40,44% din voturile exprimate, iar candidatul dreptei Klaus Iohannis a obţinut un scor de 30,37%. Însă Iohannis a obţinut 46% din sufragiile alegătorilor români din diaspora, fiind considerat favoritul dreptei, în timp ce Ponta a obţinut 18%, adaugă AFP.

    “Alegerile prezidenţiale din România sunt considerate cruciale pentru această fostă ţară din blocul comunist, în care există temeri puternice cu privire la o acaparare a justiţiei de către puterile politice, în cazul unei victorii a lui Ponta”, mai scrie AFP.