Tag: gaze

  • Rusia va exporta gaze de 400 miliarde de dolari în China, timp de 30 de ani, la preţul mediu de vânzare din Europa

     Gazprom va livra 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an în China, au declarat surse din cadrul grupului pentru cotidianul rus Izvestia. În cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom ar vinde astfel 1.140 de miliarde de metri cubi, scrie Novinite.

    Livrările anuale reprezintă mai puţin de un sfert din cele către Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut.

    Preţul gazului, de 350-380 de dolari, va fi apropiat de media europeană, potrivit Izvestia. Sursa citată de cotidianul rus a declarat că poziţiile Rusiei şi Chinei în privinţa preţurilor sunt foarte apropiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazul, cea mai sigură armă a Rusiei

    Aleksei Miller, şeful Gazprom, avertizase anterior că firma sa ar putea opri livrările către Ucraina la 3 iunie daă ţara nu plăteşte în avans pentru livrări. Kievul a refuzat să-şi achite datoriile, explicând că face asta în semn de protest faţă de recenta majorare cu peste 80% a tarifului la gaze de către Gazprom, motivată de revocarea discountului practicat de Gazprom în raport cu clientul său ucrainean, compania Naftogaz.

    Ministrul de finanţe interimar, Oleksandr Şlapak, a anunţat că Kievul e pregătit să emită obligaţiuni în valoare de 2,16 mld. dolari spre a face rost de bani pentru plata restanţelor la gaze, dar că va plăti numai dacă Rusia reinstituie vechiul preţ redus la gaze (268 dolari/1.000 mc) până la sfârşitul anului, iar ministrul adjunct al energiei, Ihor Didenko, a afirmat că Kievul e gata să achite 4 mld. dolari pentru gazul livrat, dar că baza de calcul folosită de ucraineni este preţul redus, nu cel nou (485 dolari). La rândul său, premierul Arseni Iaţeniuk a ameninţat că dacă Gazprom nu cade la învoială până la 28 mai, va cere ajutor unei curţi de arbitraj de la Stockholm care va trebui să ia în considerare că Rusia, înglobând Crimeea, a confiscat implicit şi active energetice în valoare de “zeci sau sute de miliarde de dolari”.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

    Pentru UE, cearta energetică dintre cele două ţări rămâne o problemă delicată: BBC aminteşte că aproape 15% din gazul consumat în Europa este livrat din Rusia prin Ucraina, astfel încât “există pericolul ca Ucraina să reînceapă să ia din gazul destinat de Rusia clienţilor săi europeni, aşa cum a făcut în cursul precedentelor dispute pe tema plăţii datoriei la gaze a Kievului, din 2006 şi 2009”. Profitând de ocazie, presa rusească susţine că interesul UE de a nu fi perturbate livrările de gaz rusesc spre Europa s-a reflectat în faptul că “eforturile de lobby ale partenerilor europeni ai Gazprom – companii franceze, germane şi italiene” au făcut ca Aleksei Miller să nu fie inclus pe lista şefilor de “companii apropiate Kremlinului” intrate sub incidenţa sancţiunilor occidentale.

     

  • Mihail Formuzal vrea să conecteze Găgăuzia la piaţa de gaze din Uniunea Vamală cu Rusia

     Başcanul Găgăuziei a declarat că cei aproximativ 400 de kilometri de reţele de gaze nu se află în proprietatea companiei Moldovagaz şi a asigurat că acţiunile autorităţilor de la Comrat în această privinţă vor fi în limitele legislaţiei Republicii Moldova.

    Mihail Formuzal a afirmat ca integrarea autonomiei găgăuze pe piaţa de gaze a Uniunii Vamale înfiinţate de Rusia va oferi posibilitatea achiziţionării gazului la preţuri convenabile pentru toţi cetăţenii Găgăuziei şi va asigura securitatea energetică a regiunii.

    “Sunt bani publici cei pe care-i concentrăm în această întreprindere. Trebuie să asigurăm funcţionarea acesteia , iar după aceasta ne vom gândi ce vom face cu aceste reţele şi cum le vom exploata pentru a obţine beneficii maxime pentru cetăţeni”, a declarat Formuzal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lituania, complet dependentă de gazele din Rusia, va putea importa mai ieftin din ţări precum Qatar

     Statul baltic va putea astfel să înlocuiască o parte a livrărilor primite prin gazoductul care leagă ţara de Rusia şi pentru care plăteşte cel mai ridicat preţ din UE, a declarat ministrul Energiei, Jaroslav Neverovic, într-un interviu acordat Bloomberg în Polonia.

    Lituania cumpără toate gazele consumate de la concenul rus de stat Gazprom, de la care încearcă să obţină reducerea preţului, cu cel puţin un sfert mai mare decât cel plătit de alte ţări europene. Un acord final privind preţuri mai mici, dar şi alte schimbări ale contractului, ar putea fi încheiat în mai, a spus premierul Lituaniei, Algirdas Butkevicius, săptămâna trecută.

    “Terminalul ne va permite să diversificăm aprovizionarea şi va oferi un indicator, pe care furnizorul care deţine (în prezent, n.r.) monopolul nu-l va putea depăşi. Ofertele primite de la furnizori sunt mai mici decât preţul pe care îl plătim Gazprom”, a spus Neverovic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom ameninţă că va opri livrările de gaze pentru Ucraina începând din 3 iunie. Rusia va negocia o reducere de preţ doar după plata datoriilor

     “Dacă Ucraina nu va plăti anticipat gazele pe luna iunie, Gazprom va informa înainte de 3 iunie partea ucraineană în legătură cu gazele care vor fi livrate. Dacă nu vor fi plătite în avans, Ucraina nu va primi niciun metru cub de gaze în iunie”, a explicat Miller, citat de AFP.

    Rusia va negocia cu Ucraina o reducere de preţ la gaze doar după plata datoriilor

    Rusia va discuta cu Ucraina despre un compromis privind preţul gazelor naturale doar după ce ţara vecină îşi va plăti datoriile pentru livrările efectuate, a declarat luni Anatoli Ianovski, secretar de stat în Ministerul rus al Energiei, transmite Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia industrială a crescut cu peste 10% în primul trimestru

     Producţia industrială (serie brută) a crescut în primul trimestru în urma avansului industriei prelucrătoare cu 11,7% şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 1,3%. Industria extractivă a scăzut cu 0,9%, se arată într-un comunicat al INS.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+14,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,8%), industria bunurilor intermediare (+9,1%), industria bunurilor de uz curent (+6,4%) şi industria energetică (+3,1%).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, avansul producţiei industriale a fost susţinut de industria prelucrătoare (+12,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,7%). Industria extractivă a scăzut cu 0,5%.

    Cititi mai multe pe www. mediafax.ro

  • La ce îi folosesc Ucrainei banii de la FMI

    Drept condiţie pentru primirea creditului de la FMI, Kievul s-a obligat să majoreze tarifele la gaze pentru consumatorii casnici cu 56%, din 8 mai, şi cele la energia termică de la 1 iulie cu 40%. Guvernul interimar s-a obligat şi să acorde subvenţii pentru plata utilităţilor de către circa 27% din totalul gospodăriilor, estimate ca fiind incapabile să suporte costul majorărilor de tarife.

    O parte din banii de la FMI vor fi folosiţi pentru plata gazului către Gazprom, datorie al cărei cuantum a urcat la 3,5 mld. dolari după ce Gazprom a scumpit gazul cu 81% la 1 aprilie, anulând vechea politică de discounturi, şi a început să ceară plata anticipată pentru livrări, ca garanţie că nu va rămâne cu gazele livrate şi neachitate.

    Oficialii companiei ruseşti au anunţat că dacă Ucraina nu începe să-şi achite datoriile restante din urmă şi nu plăteşte până la 31 mai datoria pentru livrările pe iunie, va reduce furnizarea gazelor. În schimb, dacă Ucraina începe să plătească, Gazprom rămâne dispus să ofere din nou anumite reduceri de preţ, cu ocazia negocierilor care vor avea loc în perioada 16-19 mai.

     

  • Rusia introduce plata în avans pentru gazele livrate Ucrainei

     “Rusia este pe cale să treacă la regimul de preplată pentru gazul furnizat Ucrainei”, a declarat Novak.

    În urmă cu o săptămână, Novak avertiza că Rusia ar putea reduce livrările de gaze destinate Ucrainei dacă Administraţia de la Kiev nu va face plăţi în avans pentru luna iunie. “Până pe 31 mai, vor putea plăti în avans. Dacă factura pentru luna iunie nu va fi plătită până pe 31 mai, Gazprom va avea dreptul de a reduce livrările de gaze destinate Ucrainei”, a spus Novak după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, şi cu Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE: Escaladarea tensiunilor în raport cu Rusia ar putea afecta creşterea economică a unor state UE

     “Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.

    Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.

    Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.

    O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greutatea în petrol şi gaze a unor sancţiuni. Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia

    În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.

    Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.

    GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.

    Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.

    UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.

    MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.

    Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.

    Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.

    De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.

    15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.