BusinessMagazin

Tag: firme

  • Firmele vor putea plăti taxele locale online pe ghiseul.ro până la finalul acestui an

     “La finalul anului 2014, inclusiv persoanele juridice vor putea să-şi plătească taxele şi impozitele locale pe ghiseul.ro. SNEP nu trebuie văzut ca un sistem care încearcă să excludă alte sisteme existente, ci este un sistem complementar, care vine în sprijinul celorlalte deja existente. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, ar trebui să fie foarte simple”, a declarat Popescu, într-o conferinţă organizată de Visa cu sprijinul BNR.

    Întrebată despre problemele privind distribuirea datelor de acces pe ghiseul.ro către contribuabili şi firme, Popescu a menţionat că s-a ajuns la concluzia că trebuie extinse modalităţile de emitere a datelor acces, respectiv să se mărească numărul de emitenţi astfel încât datele de acces să poată fi eliberate nu doar de către primării, ci şi de sucursalele ANAF şi chiar prin sistemul bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele vor putea plăti taxele locale online pe ghiseul.ro până la finalul acestui an

    “La finalul anului 2014, inclusiv persoanele juridice vor putea să-şi plătească taxele şi impozitele locale pe ghiseul.ro. SNEP nu trebuie văzut ca un sistem care încearcă să excludă alte sisteme existente, ci este un sistem complementar, care vine în sprijinul celorlalte deja existente. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, ar trebui să fie foarte simple”, a declarat Popescu, într-o conferinţă organizată de Visa cu sprijinul BNR.

    Întrebată despre problemele privind distribuirea datelor de acces pe ghiseul.ro către contribuabili şi firme, Popescu a menţionat că s-a ajuns la concluzia că trebuie extinse modalităţile de emitere a datelor acces, respectiv să se mărească numărul de emitenţi astfel încât datele de acces să poată fi eliberate nu doar de către primării, ci şi de sucursalele ANAF şi chiar prin sistemul bancar.

    “Simplificarea procesului de eliberare a datelor de acces pentru SNEP rămâne o frână majoră pe care suntem încrezători că împreună cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul pentru Societatea Informaţională că putem să îl deblocăm (…). Noi am discutate despre generarea datelor de acces prin platformele securizate de internet banking ale băncilor, care au în prezent un număr estimat de 3 milioane de utilizatori”, a afirmat Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Creţu a menţionat că în ultimul an s-a realizat deblocarea “parţială” a ghiseul.ro prin modificarea legislaţiei la finalul anului trecut, astfel încât să se elimine posibilitatea suprataxării contribuabililor.

    “Numai în primul trimestru din 2014 s-au înrolat în ghiseul.ro 40 de primării, faţă de cele 30 de primării care se înrolaseră în 2013. Am ajuns la un număr de 113 primării înrolate în ghiseul.ro la finalul primului trimestru. Atât timp cât există o lege care interzice suprataxarea, iar legislaţia SNEP permitea suprataxarea, băncile ştiau că dacă acceptă suprataxarea intrau în ilegalitate nu numai din punct de vedere legislaţiei interne, ci având în vedere regulamentele Visa şi MasterCard”, a explicat Creţu.

    El a precizat că majorarea numărului de primării înscrise s-a văzut şi la nivelul plăţilor, iar valoarea taxelor şi impozitelor achitate prin ghiseul.ro a crescut de 2,4 ori în primul trimestru din acest an, la 9 milioane de lei.

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Dragoş Pătroi, consultant fiscal

    1. Practicarea unui regim de impozitare relativ echilibrat a doi factori de producţie esenţiali – munca şi capitalul. Mai pe româneşte, „preţul“ plătit (din perspectiva costurilor fiscale) pentru „a scoate banii din firmă“ ar trebuie să fie oarecum similar, fie că vorbim de profit şi de dividende sau de salariu, pentru a diminua formele de remunerare salarială „alternativă“ şi, implicit, „munca la gri“.

    2. Materializarea în practică a principiilor „lăsaţi-mă să cumpăr“ şi „lăsaţi-mă să vând“. Adică un contribuabil nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere, atât la nivelul impozitului pe profit, cât şi al TVA, pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat. Cred că autoritatea publică ar trebui să creeze o bază de date cu firmele cu risc fiscal, astfel încât un contribuabil să ştie, prin consultarea respectivei baze de date, riscurile fiscale la care se poate expune.

    3. Cota unică de 16% să fie efectiv de 16%. În ultimul timp, am constatat o creştere mascată a cotei de impozitare de 16%, prin limitarea admiterii la deductibilitatea fiscală a unor cheltuieli ale firmelor. Un studiu de analiză fiscală comparativă, pornind de la aceeaşi rată a rentabilităţii unei afaceri, ne poate demonstra că un nivel de 16% al cotei de impozitare poate avea o tentă confiscatorie mai pronunţată chiar decât unul de 25%, pe măsură ce corecţiile fiscale aplicate profitului contabil sunt cu atât mai agresive. Propunem lărgirea sferei de admitere la deductibilitate fiscală a tuturor cheltuielilor care sunt efectuate în scopul businessului şi care, implicit, concură la realizarea acestuia.

    4. Repoziţionarea unor prevederi din categoria procedurilor fiscale, dintre care cele mai importante le apreciez ca fiind următoarele:

    a. Restrângerea posibilităţii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate reprezentate de estimare, de recalificare şi de ajustare. Propunem definirea mai exactă a conţinutului cognitiv al prevederilor art. 11 Cod fiscal, care oferă posibilitatea organelor fiscale de a aplica retratarea fiscală a operaţiunilor economice derulate de un contribuabil cu un altul – fie afiliat, fie nu.

    b. Eliminarea obligaţiilor declarative şi de înregistrare care creează doar costuri suplimentare la nivelul firmelor de bună credinţă, fără a avea un impact semnificativ (în contrapartidă) şi asupra „evazioniştilor de profesie“.

  • Şeful Direcţiei Infrastructură din Primăria Capitalei, reţinut. Mădălin Dumitru ar fi dat preferenţial contracte unor firme

     Mădălin Dumitru a fost scos din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu cătuşe la mâini şi urcat într-o maşină a anchetatorilor.

    Potrivit unor surse judicare, pe numele lui Mădălin Dumitru a fost emisă o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, în dosarul în care se fac cercetări pentru presupuse fapte de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2011-2014.

    În 28 mai, procurorii DNA au făcut 20 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, la instituţii publice, printre care şi la Primăria Capitalei, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

    Anchetatorii au ridicat atunci documente din biroul lui Mădălin Dumitru şi de la locuinţa acesta, precum şi din celelalte imobile percheziţionate.

    Surse judiciare declarau, pentru MEDIAFAX, că Mădălin Dumitru, directorul Direcţiei Infrastructură din Primăria Capitalei, este suspectat că a dat preferenţial contracte unor firme, pentru diverse lucrări. În acelaşi dosar este suspectată şi soţia acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oamenii de afaceri români care s-au sinucis în ultimii 20 de ani

    Proprietarul grupului Polisano, Ilie Vonica, a cărui firmă este implicată în dosarul reţetelor false pentru bolnavii de cancer, s-a atuncat marţi de la etajul casei sale. Ilie Vonica a murit.

    Constantin Şpak deţinea grupul de firme Spak Groupe, un business ce părea profitabil, în domeniul producţiei şi comercializării produselor din carne. Constantin Şpak avea doi băieţi, Iulius şi Traian (logodnicul Andreei Antonescu), şi o fată, Dana. Se estimează că Şpak avea datorii de peste două milioane de euro la stat, fapt care l-a împins la sinucidere în 2011. La acel moment s-a vehiculat şi varianta problemelor de sănătate, acesta fiind supus anul precedent unui transplant de ficat.

    Mihai Erbaşu s-a aruncat de la balconul vilei sale din Ilfov în iunie 2004. În primă fază, omul de afaceri a încercat să se înjunghie în inimă, iar apoi să se spânzure, pentru ca în cele din urmă să se arunce de la geam. Deşi biletul de adio lăsat de Erbaşu a fost distrus de soţia acestuia, motivele par a fi cele legate de taxele de protecţie cerute de către mafie.

    Nae Nicolae, “regele imobilialelor din Ilfov” şi un apropiat al latifundiarului Gigi Becali, a murit în iulie 2013 după ce maşina pe care o conducea a fost lovită de tren pe Şoseaua Petricani. Potrivit relatărilor de la faţa locului, afaceristul ar fi depăşit coloana de maşini care staţiona la bariere şi ar fi trecut printre acestea chiar în momentul în care trenul ajungea în zonă. Omul de afaceri a avut de-a lungul timpului mai multe firme, una dintre ele fiind Real Estate Construct. În 2012, firma a avut 17 angajaţi şi o cifră de afaceri de 962.425 lei, în timp ce datoriile firmei au fost de nu mai puţin de 6,14 milioane de lei.

    Omul de afaceri Florian Anghelescu, proprietar al fabricii de ţigări cu acelaşi nume, a fost găsit spânzurat, în 2006, la subsolul vilei sale din cartierul Băneasa din Bucureşti. El a intrat în vizorul presei după ce Garda Financiară a descoperit că fabrica sa de ţigări Anghelescu Industry făcea evaziune fiscală. După câteva controale financiare, a urmat un alt scandal de presă, soţia sa Stana Anghelescu fiind acuzată că, prin prezenţa sa, a făcut presiuni asupra Fiscului. În acea perioadă, Anghelescu era acuzat de evaziune de peste 650.000 de euro.

    Pe lista oamenilor de afaceri care şi-au luat viaţa se mai găsesc Pavel Bogdan Pavlov, Gheorghe Brânză, Vasile Freanţ, Octavian Brânzaş, Ion Sadici, George Duţă sau Dorel Moţiu.
     

  • Asigurările pentru companii – cât plătesc firmele din România să se protejeze de riscuri

    Asigurări de răspundere civilă auto (RCA) şi CASCO, asigurări de echipamente electronice, de răspundere managerială, de răspundere profesională, asigurarea de răspundere privind multimedia şi prejudiciul provocat de publicitate, asigurarea reputaţiei şi protejării brandului – sunt câteva dintre poliţele de asigurare specifice industriei folosite în cadrul producătorului românesc de antivirus Bitdefender, produs care ajunge zi de zi la peste 500 de milioane de utilizatori din zeci de ţări.

    Tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori, aspect care se reflectă şi în modul în care este gestionat riscul în companie: la nivelul fiecărui departament important există o funcţie de manager de risc care analizează cele mai importante riscuri de business. Riscurile sunt evaluate şi, în funcţie de acestea, se iau măsurile adecvate de protecţie. „Asigurările sunt în unele cazuri măsuri eficiente de adresare a acestor riscuri, plecând de la răspunderea profesională până la asigurarea unor creanţe pentru neplată”, potrivit informaţiilor oferite de companie. Cât din acest comportament se regăseşte în rândul celorlalte companii care activează pe piaţa autohtonă, în industrii mai puţin expuse unor riscuri atât de specifice?

    Conform Autorităţii de Supraveghere Financiară, asigurările în afaceri, încheiate de persoane juridice, deţin o participaţie de 57,86% din piaţa asigurărilor generale, care a înregistrat o valoare totală a primelor brute subscrise de 6,45 miliarde de lei în 2012, anul în care pentru care a fost realizată statistica. Restul pieţei, până la 8,2 miliarde lei, este reprezentat de asigurările de viaţă, dominate de retail.

    “Dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nici nu mi se va întâmpla.” „Gradul de penetrare al asigurărilor în cazul României este mult mai redus decât în restul ţărilor europene, atât pe zona de corporate, cât şi pe cea de retail. Nivelul redus al veniturilor populaţiei, corelat cu o lipsă de educaţie în materie, conduc la lipsa unei obişnuinţe în a avea o poliţă de asigurare, dacă nu te obligă cineva: banca, în legătură cu contractarea unui credit, sau legea, în cazul asigurărilor obligatorii”, spune Valentin Ţucă, directorul general al companiei de brokeraj de asigurări AON.

    Gradul redus al asigurărilor corporate poate fi explicat prin faptul că cele mai multe dintre marile noastre companii fac parte din grupuri multinaţionale, care au programe de asigurări globale şi foarte rar cumpără asigurările necesare de pe piaţa locală. Aceste programe de asigurare sunt construite astfel încât să eficientizeze cât mai mult costul cu primele de asigurare, mai ales în ceea ce priveşte expunerile pentru active şi răspunderi. „În unele cazuri, subsidiarele multinaţionalelor nu încheie niciun fel de poliţe locale, asigurarea făcându-se de compania «mamă», la ea acasă, în virtutea principiului «freedom of services»”, explică Ţucă.

    Subsidiarele locale de companii multinaţionale care încheie, totuşi, poliţe de asigurări aici optează cel mai des spre asigurarea mijloacelor de transport – prin asigurări CASCO şi RCA, asigurări ale riscului de credit comercial şi asigurările aferente personalului angajat – de sănătate, viaţă, pensii, accidente, călătorii în străinătate. Dacă ne referim la companiile pur româneşti, în special la IMM-uri, gradul de penetrare al asigurării este foarte scăzut şi majoritatea celor care cumpără o poliţă de asigurare pentru active – clădiri, echipamente, stocuri – o face pentru că sunt obligate de băncile finanţatoare”, mai observă Valentin Ţucă.

    „Companiile nu cumpără poliţe de asigurare pentru că îşi doresc un anumit tip de produs: de obicei, asigurările din categoria imobiliarelor se achiziţionează într-o proporţie majoritară de clienţi pentru un minimum de protecţie, dar am întâlnit şi clienţi care nu aveau niciun tip de protecţie suplimentară în afară de asigurarea obligatorie tip RCA”, observă Anca Roşcăneanu, directorul general al brokerului de asigurări Gras Savoye România.

    În ce priveşte poliţele auto tip CASCO, dacă rata daunei pentru clienţi este mai mică de 40%, companiile nu mai încheie astfel de poliţe şi preferă să îşi autofinanţeze daunele; îşi reînnoiesc poliţele CASCO atunci când rata daunei depăşeşte 70-80%. În cazul companiilor cu capital privat românesc, Roşcăneanu recunoaşte că a întâlnit cazuri în care managerii acestora nu aveau de gând să îşi facă alt tip de asigurare în afară de cele impuse, pe principiul „dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nu am nicio problemă şi nu văd de ce ar putea să mi se întâmple”. Dar, statistic vorbind, dacă nu s-a întâmplat demult sau nu s-a întâmplat deloc, este pe cale să se întâmple.

  • Percheziţii la persoane suspectate că au vândut pe internet bijuterii şi parfumuri contrafăcute

     Percheziţii sunt făcute de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor, la locuinţele a trei persoane, la sediul a două societăţi comerciale, la două puncte de lucru dintr-un complex comercial şi la un depozit, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Poliţiştii ridică înscrisuri de la două societăţi de curierat şi pun în executare cinci mandate de aducere.

    Şapte persoane sunt suspectate, în acest caz, de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de bijuterii şi cosmetice contrafăcute. Acestea ar fi fost vândute prin intermediul unei pagini de internet, fără evidenţierea operaţiunilor în contabilitate, pentru a nu fi plătite taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, a precizat Poliţia Română.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a impus companiilor de stat să taie orice legături cu firmele de consultanţă americane

     Oficialii chinezi se tem că firme precum McKinsey & Company şi The Boston Consulting Group ar putea transmsite SUA secrete comerciale la care obţin accesul, au declarat surse apropiate situaţiei pentru publicaţia britanică, potrivit Financial Times.

    “Nu avem cunoştinţă despre o notificare în acest sens transmisă de guvern”, a declarat un purtător de cuvânt al firmei Bain & Company.

    Firmele de consultanţă din SUA au operaţiuni importante în China. McKinsey, The Boston Consulting Group şi altele au printre clienţi şi multe companii de stat, notează Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Unii alegători pot vota duminică în hoteluri, case particulare, sedii de firme, cinematografe

     Majoritatea secţiilor de votare vor fi amenajate în şcoli, grădiniţe, licee, universităţi, cămine culturale, primării, săli de sport, cămine pentru copii sau persoane vârstnice, biblioteci comunale, săli polivalente, săli de festivităţi.

    Printre secţiile de votare din judeţul Alba, se numără însă şi cele amenajate la cinematograful „Dacia”, la Bazinul olimpic şi la stadionul municipal din Alba Iulia. În localitatea Blaj, unii dintre alegători vor merge la urne la Piaţa Agroalimentară, iar în localitatea Ocna Mureş la Clubul Vânătorilor.

    De asemnea, vor mai fi amenajate secţii de votare în Gara CFR din Teiuş, la Tabăra de Creaţie şi Odihnă Avram Iancu din Lunca Largă, la o „casă particulară” din Făget şi la Casa parohială din localitatea Inuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Convergenţa preţului gazelor pentru firme s-a realizat, nu mai trebuie să urcăm preţurile

     “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro