BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Fallacher, Orange: „Digitalizarea României este abia la început“

    „Mergeţi pe stradă, deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în jur. Eu sunt uimit. Uitaţi-vă ce fac oamenii imediat ce au câteva clipe libere: iau telefonul şi se uită la ecran. Personal, eu cred că suntem în sectorul potrivit de business şi în segmentul potrivit pentru că văd din ce în ce mai mult o creştere a utilizării pentru serviciile noastre. Trăim o revoluţie a societăţii pentru că vedem o schimbare de paradigmă, în care totul se digitalizează, totul devine digital.“

    După trei ani şi jumătate de când a venit în România, Jean-François Fallacher are toate motivele să ne îndemne la un moment de reflecţie asupra evoluţiei industriei de 3 miliarde de euro pe an în care este unul din principalii jucători: strategia sa la preluarea conducerii Orange în iulie 2011 s-a bazat exact pe acest scenariu, al unei explozii a vânzărilor de tablete şi smartphone-uri – de la câteva sute de mii atunci la câteva milioane de unităţi acum, concomitent cu schimbări semnificative în obiceiurile de consum ale clienţilor.

    „Atunci când am venit am încercat să conving echipa că nu există o fatalitate în faptul că suntem în declin, că întreaga piaţă era în depresie. Pariul, şi nu este doar un pariu, ci strategia pe care am executat-o, îşi arată acum roadele“, spune Fallacher făcând referire la poziţia pe piaţă a Orange. Compania s-a distanţat de rivalii Vodafone şi Telekom din punct de vedere al numărului de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă şi a avut anul trecut cele mai mari venituri şi cel mai mare profit net din industrie. Orange revendică acum şi titlul de lider pe segmentul serviciilor de internet mobil prin tehnologia 4G după ce reţeaua a ajuns să acopere aproximativ o jumătate din populaţia României.

    Nu am făcut lucrurile la întâmplare – am avut un plan de care ne-am ţinut – şi care s-a bazat pe trei mari „piloni“: investiţii masive în infrastructură şi tehnologia 4G, intrarea „îndrăzneaţă“ pe piaţa de servicii TV într-un moment în care niciun rival nu mai paria pe o asemenea mutare şi extinderea pachetelor de servicii şi produse digitale ale companiei, spune şeful Orange.

    Din planul de investiţii de 600 de milioane de euro pentru perioada 2012-2015, unul dintre cele mai importante capitole a fost cel dedicat infrastructurii fixe şi mobile, din care o parte a fost pur şi simplu înlocuită. La începutul anului 2011, de altfel, în mare parte din ţară viteza maximă oferită de Orange pentru serviciile de internet era de 220 kbps, prin tehnologia EDGE, în special în mediul rural. A urmat un proiect care a presupus înlocuirea multor elemente ale reţelei, instalate din perioada în care compania îşi dezvoltase businessul, la sfârşitul anilor ’90, şi la finele căreia operatorul acoperea cu servicii de date 3G aproape întreaga populaţie.

    Care a fost „motorul“ pentru această investiţie masivă? Dincolo de cifre şi statistici – care indică spre exemplu că peste 2,5 milioane de smartphone-uri s-au vândut în România doar în 2012 şi 2013 – explicaţia o găsim dacă ne uităm la comportamentul nostru şi al celor din jur, ne aduce aminte şeful Orange. „În mod evident importanţa serviciilor de date este din ce în ce mai mare, vedem din ce în ce mai mult cum utilizatorii mai degrabă se uită la ecranul smartphone-ului, au telefonul în faţa lor, utilizând diferite aplicaţii, în loc să îl ţină la ureche purtând o convorbire. Aceasta este o direcţie-cheie, pe care noi am anticipat-o şi pentru care ne-am pregătit.“

    Următorul pas în investiţiile companiei a fost reprezentat de investiţiile în reţelele de date 4G, tehnologie care urma să permită companiei să lanseze servicii de internet mobil cu viteze comparabile, în sfârşit, cu cele livrate de companiile de comunicaţii fixe. Compania a avut în plan încă din momentul în care a hotărât ce benzi de frecvenţă să cumpere de la statul român la finele anului 2012, după o analiză meticuloasă, care a presupus inclusiv măsurători în teren, să îşi extindă rapid acoperirea pentru datele 4G.

    „Cred că noi am deschis drumul pe piaţă din acest punct de vedere, investind foarte devreme în tehnologia 4G. Întotdeauna în industria noastră există această întrebare: care este momentul oportun pentru a face o investiţie în 4G? Am auzit multe discuţii pe această piaţă că Orange merge prea repede în această direcţie, că investeşte prea mult în 4G. Noi am decis să mergem cu viteza maximă în ce priveşte tehnologia 4G – este un lucru uşor de constatat, pentru că avem cea mai mare acoperire pentru 4G din România, cu mult peste cea a competitorilor noştri“, afirmă Fallacher.

  • Starbucks deschide marţi prima cafenea din Pipera, de 200 metri pătraţi, în zona de birouri

    Noua cafenea este situată la parterul clădirii D a complexului de birouri Novo Park (complexul este format din şapte clădiri de birouri), dezvoltat de compania Genesis Development, deţinută de omul de afaceri Liviu Tudor, având acces atât din bulevardul Dimitrie Pompeiu, cât şi din strada Fabrica de Glucoză.

    “Deschiderea acestei cafenele Starbucks reprezintă un pas firesc şi necesar pentru noi, un segment important din clienţii noştri activând sau având locul de muncă în clădirile de birouri din această zonă”, a declarat joi, într-un comunicat, Costin Gheorghiu, district manager Starbucks România.

    Până la sfârşitul anului, compania vrea să ajungã la 18 cafenele pe piaţa locală. În prezent, are 10 unităţi, dintre care şapte în Bucureşti şi câte una în Constanţa, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Ultima locaţie a fost inaugurată la sfârşitul lunii august la Constanţa, în mall-ul Maritimo Shopping Center.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în aprilie 2007, deschizând prima cafenea din Europa Centrală şi de Est, ca rezultat al unui joint-venture încheiat cu partenerul său european, grupul elen Marinopoulos. Grecii au pierdut franciza lanţului de cafenele în România, acţionariatul fiind schimbat la începutul anului cu un joint venture între mai mulţi antreprenori bulgari şi compania-mamă.

    Starbucks are peste 20.000 de cafenele în 65 de ţări şi este cunoscută şi pentru marca proprie de cafea.

  • Patru tineri cresc o afacere de wellness care va ajunge la zeci de mii de clienti

    Patru tineri pasionaţi de wellness au pus pe picioare la jumătatea anului trecut o afacere care ar urma să ajungă anul acesta la 350.000 de euro. Nu sunt preocupaţi de vânzări, pentru că numărul cererilor de înscriere depăşeşte capacitatea studioului în care se desfăşoară antrenamentele de fitness. În 2015 aşteaptă dublarea cifrei de afaceri, mai cu seamă că vor să se extindă.

    La o conferinţă de presă la care am participat în Suedia, o doamnă făcea o paranteză în discursul său cu o referire la copilul ei, absolvent de facultate. Nu i-aş fi dat doamnei mai mult de 25 de ani (port ochelari, e drept, dar eram la circa 20 de metri distanţă) şi chiar mă miram în sinea mea ce evoluţie spectaculoasă trebuie să fi avut să ajungă la o vârstă fragedă vicepreşedinte într-o corporaţie.

    N-a fost însă singura surpriză de acest fel. Adeseori, în ţările nordice, aspectul tineresc al oamenilor dă o impresie greşită asupra vârstei din acte. Lucru care nu se întâmplă însă din pricina climei, ci graţie unei discipline şi unui interes foarte ridicat pentru un stil de viaţă sănătos, ce cuprinde deopotrivă mişcarea şi grija pentru alimentaţie. Conceptul de wellness, binecunoscut în ţările nordice, are însă puţini adepţi în rândul populaţiei neaoşe. Cu toate acestea, exact pe această nişă se dezvoltă acum afacerea Limitless, iar fondatorii Andra Munteanu (24 de ani) şi Valentin Vasile (37 de ani) sunt ei înşişi ambasadori ai conceptului de wellness. Sunt energici, curajoşi, volubili şi (desigur) într-o formă fizică de invidiat. De fapt, Valentin Vasile şi-a câştigat renumele ca antrenor personal de modelare corporală, între cei cu care a lucrat de-a lungul timpului numărându-se Virgil Ianţu, Maria Lucia Hohan, dar şi oameni de afaceri de top.

    Planul de alimentaţie, nutriţia personalizată, programul de antrenament, motivarea, atingerea obiectivului ales de participanţi sunt subiectele de discuţie care apar cel mai adesea pe buzele fondatorilor afacerii Limitless. „Este un program hibrid, între personal training şi fitness în grupuri. Fiecare participant la Limitless are un program personalizat, chiar dacă antrenamentele sunt în grupe de 18 persoane“, explică Andra Munteanu, business manager la Limitless. Valentin Vasile povesteşte că ani de zile s-a perfecţionat în domeniu şi a remarcat absenţa unei nişe. Pe de o parte lucra ca antrenor personal, dar un astfel de program poate ajunge la costuri de 500 de euro pe lună, o sumă prohibitivă pentru cei mai mulţi dintre români.

    Pe de altă parte, la antrenamentele de fitness, despre care spune că au o rată de succes de 40%, în sensul că participanţii îşi ating obiectivele în timpul dorit, nu există niciun fel de personalizare a programului. Aşa a luat naştere Limitless, un program de remodelare corporală care promite rezultate în numai câteva săptămâni. Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. „Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor“, spune Andra Munteanu.

    La 24 de ani ea este managerul afacerii şi se caracterizează drept un om al cifrelor, preocupată fiind de calculul taxelor şi impozitelor, finanţare, extindere, cheltuieli operaţionale. Povesteşte că în 2014 cifra de afaceri previzionată este de 350.000 de euro, urmând ca anul viitor să se dubleze. „Suntem acum la circa 5% din businessul pe care ne aşteptăm să-l avem în aproximativ cinci ani“, completează ea. Despre marja de profit spune că „este atât de mică încât nici nu aş vrea să o văd scrisă“, completând că până acum niciunul dintre cei patru acţionari nu a încasat dividende, ci au luat doar salariile, ca angajaţi. Oricum, „statul este cel mai mare acţionar, dacă ne uităm la valoarea taxelor şi impozitelor plătite“, spune Andra Munteanu. Alţi doi tineri sunt implicaţi în managementul afacerii, Geanina Balea (26 de ani) şi Răzvan Doica (28 de ani). Doica este câştigător pe categoria sa de vârstă al competiţiei Iron Man, un concurs care reuneşte într-o singură zi mai multe probe – înot (3,8 km), ciclism (180 km) şi maraton (42 km). Iar Răzvan Doica a încheiat toate aceste probe în unsprezece ore şi jumătate.

  • Philip Morris extinde capacitatea de producţie a fabricii de ţigarete din Otopeni

    “Pe plan regional, fabrica Philip Morris din România este una dintre cele mai performante operaţiuni, aşa încât deciziile recente de extindere a capacităţii sale de producţie nu au venit ca o surpriză, ci ca o etapă a strategiei multianuale de dezvoltare a companiei. O dată finalizat noul proiect de extindere, nivelul total al investitiilor realizate de Philip Morris în România în ultimele două decenii se va ridica la 450 milioane lei (139 milioane dolari – n.r.)”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    Aceştia au arătat că noua linie de producţie din Otopeni va acoperi atât cererea de pe piaţa locală, cât şi cea pentru export, “în conformitate cu strategia internaţională a companiei, de gestionare a portofoliului de mărci”.

    Compania nu a dezvăluit cu cât va creşte capacitatea de producţie a fabricii. În prezent, fabrica PMI din Otopeni are o capacitate de producţie de 25 de miliarde ţigarete pe an.

    Philip Morris International (PMI) exportă mai mult de 80% din pro­duc­ţia realizată de fabrica din România, cea mai mare parte în alte state UE (peste 15 pieţe), cea mai importantă piaţă fiind Ita­lia. De altfel, PMI este unul dintre cei mai mari exportatori de produse agroalimentare din România.

    Grupul american, lider mondial în fabricarea de produse din tutun, şi-a lansat activitatea pe piaţa locală în 1993, iar în 1998 a început producţia, cu o investiţie de 100 milioane dolari într-o fabrică de ţigarete în Otopeni, judeţul Ilfov. Compania are în portofoliu mărci precum Marlboro, Parliament, Virginia Slims şi L&M.

    Philip Morris International este prezent în România prin două companii: Philip Morris Trading (platforma de distribuţie) şi Philip Morris România (fabrica de ţigarete). În 2013, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, cele două companii au avut afaceri cumulate de 2,19 miliarde lei (496 milioane euro), în scădere cu peste 9% de la 2,4 miliarde lei în anul anterior. Din total, 147 milioane lei reprezintă cifra de afaceri netă a fabricii, care înregistrat anul trecut şi un profit net de 18 milioane lei, iar 2,04 miliarde lei sunt afacerile distribuţiei, care a trecut pe pierderi, de 8,3 milioane lei.

    Principalii concurenţi ai Philip Morris pe piaţa din România sunt British American Tobacco şi JTI, ambii cu facilităţi de producţie pe piaţa locală.

    Potrivit unui raport al KPMG, consumul de ţigarete din România a rămas anul trecut relativ stabil, însă vânzările legale au scăzut cu 4%, în timp ce consumul de ţigarete de contrabandă şi contrafăcute a crescut cu 15%. Potrivit aceluiaşi raport, cea mai vândută marcă de ţigarete pe piaţa românească este Marlboro (15,9% în volum), urmată de Pall Mall (8,5%), Winston (4,8%), L&M (4,7%) şi Kent (4,5%).

    Exporturile de produse din tutun şi tutun brut ale României au crescut cu 11,5% anul trecut, la 531 milioane euro, de la 476 milioane euro în 2012, reprezentând circa 1,1% din totalul exporturilor.

  • Philip Morris extinde capacitatea de producţie a fabricii de ţigarete din Otopeni

    “Pe plan regional, fabrica Philip Morris din România este una dintre cele mai performante operaţiuni, aşa încât deciziile recente de extindere a capacităţii sale de producţie nu au venit ca o surpriză, ci ca o etapă a strategiei multianuale de dezvoltare a companiei. O dată finalizat noul proiect de extindere, nivelul total al investitiilor realizate de Philip Morris în România în ultimele două decenii se va ridica la 450 milioane lei (139 milioane dolari – n.r.)”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    Aceştia au arătat că noua linie de producţie din Otopeni va acoperi atât cererea de pe piaţa locală, cât şi cea pentru export, “în conformitate cu strategia internaţională a companiei, de gestionare a portofoliului de mărci”.

    Compania nu a dezvăluit cu cât va creşte capacitatea de producţie a fabricii. În prezent, fabrica PMI din Otopeni are o capacitate de producţie de 25 de miliarde ţigarete pe an.

    Philip Morris International (PMI) exportă mai mult de 80% din pro­duc­ţia realizată de fabrica din România, cea mai mare parte în alte state UE (peste 15 pieţe), cea mai importantă piaţă fiind Ita­lia. De altfel, PMI este unul dintre cei mai mari exportatori de produse agroalimentare din România.

    Grupul american, lider mondial în fabricarea de produse din tutun, şi-a lansat activitatea pe piaţa locală în 1993, iar în 1998 a început producţia, cu o investiţie de 100 milioane dolari într-o fabrică de ţigarete în Otopeni, judeţul Ilfov. Compania are în portofoliu mărci precum Marlboro, Parliament, Virginia Slims şi L&M.

    Philip Morris International este prezent în România prin două companii: Philip Morris Trading (platforma de distribuţie) şi Philip Morris România (fabrica de ţigarete). În 2013, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, cele două companii au avut afaceri cumulate de 2,19 miliarde lei (496 milioane euro), în scădere cu peste 9% de la 2,4 miliarde lei în anul anterior. Din total, 147 milioane lei reprezintă cifra de afaceri netă a fabricii, care înregistrat anul trecut şi un profit net de 18 milioane lei, iar 2,04 miliarde lei sunt afacerile distribuţiei, care a trecut pe pierderi, de 8,3 milioane lei.

    Principalii concurenţi ai Philip Morris pe piaţa din România sunt British American Tobacco şi JTI, ambii cu facilităţi de producţie pe piaţa locală.

    Potrivit unui raport al KPMG, consumul de ţigarete din România a rămas anul trecut relativ stabil, însă vânzările legale au scăzut cu 4%, în timp ce consumul de ţigarete de contrabandă şi contrafăcute a crescut cu 15%. Potrivit aceluiaşi raport, cea mai vândută marcă de ţigarete pe piaţa românească este Marlboro (15,9% în volum), urmată de Pall Mall (8,5%), Winston (4,8%), L&M (4,7%) şi Kent (4,5%).

    Exporturile de produse din tutun şi tutun brut ale României au crescut cu 11,5% anul trecut, la 531 milioane euro, de la 476 milioane euro în 2012, reprezentând circa 1,1% din totalul exporturilor.

  • Mega Image ajunge la 330 de magazine, după deschiderea a două noi unităţi Shop&Go în Bucureşti

    Shop&Go Calea Rahovei 297 are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 85 metri pătraţi, iar Shop&Go Aerogării 2-8 se întinde pe aproximativ 83 metri pătraţi.

    La începutul acestei luni Mega Image a anunţat că a ajuns la un acord pentru a prelua 20 din cele 22 de magazine operate de reţeaua Angst, după ce compania locală s-a retas dintr-o colaborare cu Carrefour, tranzacţie ce urmează a fi aprobată de Consiliul Concurenţei.

    Potrivit Mega Image, sunt estimate venituri anuale de 21 milioane de euro pentru cele 20 de magazine preluate, care au fiecare suprafeţe totale între 90 şi 750 metri pătraţi.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 330 de magazine, sub mărcile Mega Image (174), Shop&Go (155), AB COOL FOOD (1).

  • Singurul oraş din România unde nu vei ajunge niciodată şomer

    Municipiul Sebeş, din judeţul Alba, a devenit în ultimii cinci ani unul dintre cele mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini, conducând la dispariţia şomajului în zonă şi la creşterea nivelului de trai.

    Concernul Daimler, deţinătoarea Star Transmission, a inaugurat la începutul anului în Sebeş o hală de producţie, investiţia în extinderea uzinei rdicându-se la aproape 40 milioane euro. Ca urmare, rata şomajului în Sebeş a scăzut, acesta fiind calculat la aproximativ 2% în luna decembrie a anului trecut. Sebeş a atras investiţii de circa un miliard euro din partea concernului Daimler, acesta creând şi peste o mie de locuri de muncă în Sebeş şi Cugir.

    Există însă zvonuri legate şi de o investiţie a grupului Ikea, respectiv cultivarea de cânepă care va fi folosită la realizarea unei linii de ţesături pentru tapiţerii. Dan Lăzărescu, proprietarul fabricii de procesare a seminţelor de cânepă Canah, singura fabrică de acest tip din România, este de părere ca “probabil Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”

    Un exemplu de succes, municipiul Sebeş se laudă cu o rată a şomajului de 2% şi o rată de încasare a taxelor şi impozitelor locale de aproximativ 95%. Cel mai mare angajator din Sebeş, Holzindustrie Schweighofer, se situează pe locul al zecelea în topul angajatorilor din judeţul Alba, firma din Austria având în prezent peste 800 de contracte active de muncă. Alte firme importante in Sebeş, ca număr de angajaţi, sunt Kronospan (480), Savini Due sau Ciatti HT.

    Orasul Sebeş se află în contrast cu judeţul Alba, unde rata şomajului este una dintre cele mai mari din ţară (9,7% în decembrie, conform datelor furnizate de ANOFM).

    Municipiul Sebeş s-a făcut cunoscut, atât în ţară cât şi în străinătate, şi datorită investiţiilor autohtone. Astfel pe teritoriul urbei activează cu succes una dintre cele mai mari fabrici de ingheţată din România, Alpin 57 Lux, precum şi una de producţie a berii Albacher, deţinută de Romaqua Grup. Totodată, aici la Sebeş, există una dintre cele mai moderne fabrici de producţie a hârtiei, şi anume Pehart Tec Petreşti.

    Salariul mediu în judeţul Alba a fost de 1.273 de lei în 2013, însă în ciuda salariilor mici, media judeţeană fiind cu 17 procente mai mică decât cea naţională, locuitorii din Alba contribuie la economia locală cu peste 6.800 de euro, în condiţiile în care aportul mediu al unui cetăţean român la produsul intern brut este de circa 6.820 de euro.

  • Helios Phoenix extinde parcurile industriale din Braşov şi Timişoara, vizează şi alte oraşe

     “Ca urmare a cererii chiriaşilor existenţi, Helios Phoenix a decis extinderea parcului din Timişoara cu o unitate built-to-suit de 20.000 metri pătraţi şi intenţionează să extindă şi parcul industrial din Braşov cu circa 5.000 metri pătraţi. La Timişoara, lucrările de construcţie au început deja şi vor fi finalizate în trimestrul doi 2015”, se arată într-un comunicat al Colliers International, administratorul celor două parcuri.

    Parcurile, totalizând 45.000 metri pătraţi, deţinut iniţial de GE Capital Real Estate împreună cu Helios Phoenix, a intrat anul trecut în proprietatea integrală a grupului grec Helios Phoenix, ca urmare a deciziei GE Real Estate de a se retrage din Europa de Est.

    Olympian Park Braşov are 17.880 metri pătraţi de spaţii de depozitare şi este ocupat integral încă din toamna anului 2013, printre chiriaşi numărându-se Rolem (6.000 metri pătraţi.), Terwa (3.600 metri pătraţi) şi KHD (6.000 metri pătraţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Takko: Hainele contrafăcute pierd teren în faţa mărcilor. Românii, mai atenţi la raportul calitate/preţ

    “Se poate remarca o schimbare uşoară în bine când vine vorba de comportamentul românilor. Se vede că au început să acorde mai multă atenţie raportului calitate-preţ. Piaţa neagră încet, încet pierde teren, hainele contrafăcute nu îi mai atrag pe clienţi, aceştia orientându-se spre brandurile cunoscute“, a declarat Ulmean pentru MEDIAFAX.

    El precizează însă că piaţa românească rămâne în continuare sensibilă în privinţa costurilor. Potrivit unor declaraţii anterioare, suma medie pe care o alocă românii pentru acest segment este de doar 300 lei anual.

    “Ţinând cont în permanenţă de nevoile clientului şi schimbările constante în comportamentul de cumpărare, avem grijă să updatăm imaginea de brand în mod constant. În viitor, poziţionarea de brand va fi construită şi mai puternic în jurul femeilor”, a arătat Ulmean.

    În ceea ce priveşte planurile de extindere, reţeaua Takko, care cuprinde în prezent 60 de magazine, va inaugura patru unităţi noi până la sfârşitul anului, mizând pe oraşele mici şi mijlocii.

    “Sunt în continuare numeroase oportunităţi de dezvoltare în oraşele mici şi mijlocii, iar până la finalul anului vor fi deschise încă patru magazine Takko. (…) În acest an s-au efectuat şi trei relocări, este vorba de magazinele din Suceava, Buzău şi Vaslui, şi doar o închidere, în Constanţa”, a arătat Ulmean.

    De la începutul anului, Takko a bifat deschideri în Sfântu Gheorghe şi Petroşani, iar următoarea inaugurare este planificată pentru 4 septembrie în Bucureşti, în centrul comercial Vulcan Strip Mall.

    Referitor la deschiderea de magazine în zonele centrale ale oraşelor, Ulmean a precizat că aceasta a fost adăugată în planul strategic de extindere al companiei.

    “Magazinele Takko sunt în general localizate la periferia oraşului, în malluri sau centre comerciale. Pentru că vrem să fim acolo unde sunt clienţii noştri, centrele comerciale urbane, în locaţiile centrale din zonele urbane, au fost adăugate în planul strategic de extindere. Locaţiile spre care tindem au în jur de 400-550 metri pătraţi”, a menţionat şeful Takko Fashion România.

    Potrivit unor declaraţii anterioare, planul retailerului german pentru piaţa românească este să ajungă la o reţea a 100 de magazine.

    Brandul Takko este prezent pe piaţa din România din 2007, când a deschis primul magazin la Arad. În acest moment, Takko are magazine în Bucureşti, Sighetu Marmaţiei, Satu Mare, Oradea, Cluj, Reghin, Târgu Mureş, Odorheiu Secuiesc, Arad, Alba Iulia, Mediaş, Timişoara, Deva, Reşita, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Făgăraş, Braşov, Ploieşti, Câmpina, Giurgiu, Slobozia, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tecuci, Bacău, Vaslui, Piatra Neamţ, Roman, Iaşi, Suceava, Botoşani, Alexandria, Caransebeş, Medgidia, Sfântu Gheorghe şi Petroşani.

    Cosmin Ulmean spune că în momentul de faţă Takko nu are în plan deschiderea unui magazin online.

    Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Takko Fashion România a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 125,25 milioane lei (28,3 milioane euro), în creştere cu 7,5% comparativ cu anul anterior, şi pierderi de 6 milioane lei (1,3 milioane euro), cu 38% mai mici faţă de 2012.

  • COD PORTOCALIU ŞI GALBEN de ploi în mai multe judeţe din ţară. HARTA zonelor afectate

     CODUL PORTOCALIU este valabil de luni de la ora 15.00 până marţi la ora 03.00

    În după-amiaza zilei de luni, 28 iulie şi în prima parte a nopţii de luni spre marţi (28/29 iulie), în judeţele Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Dolj, Olt şi Argeş va ploua torenţial şi se vor cumula local cantităţi de apă de 50…70 l/mp şi izolat peste 80 l/mp.

    CODUL GALBEN este valabil de luni de la ora 10.00 până marţi la ora 10.00

    În intervalul menţionat instabilitatea atmosferică va fi accentuată în special în jumătatea de vest a ţării, precum şi în zona de munte. Vor fi averse, frecvente descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului ce vor lua şi aspect de vijelie în Oltenia, Banat, sudul Crişanei, sud-vestul Transilvaniei şi vestul Munteniei. Cantităţile de apă vor depăşi local 25…30 l/mp şi izolat 50 l/mp şi va cădea grindină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro